BusinessMagazin

Tag: turism

  • Cine sunt cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti şi cum au ajuns unele spaţii care erau sedii de bănci sau magazine uriaşe acum să fie pustii

    O plimbare între Universitate şi Piaţa Unirii scoate la iveală imagini dezolante, cu unele clădiri care stau să se dărâme, în ceea ce ar putea şi ar trebui să fie una dintre cele mai dinamice şi atractive zone ale Bucureştiului, o capitală europeană cu peste un milion de turişti străini anual, într-un an fără pandemie. Ce-i lipseşte centrului Capitalei pentru a deveni un pol de atracţie?

    Fix vizavi de magazinul Unirii tronează un spaţiu comercial de dimensiuni generoase, unde cândva a funcţionat o sucursală Raiffeisen Bank. Astăzi e gol şi e aşa de câteva luni bune. În faţa lui, o florărie a predat şi ea armele şi a pus, la propriu, lacătul pe uşă.

    De la capătul celălalt al firului, sunând la numerele de telefon afişate pe uşa clădirii unde a fost cândva Raiffeisen, aflăm că spaţiul se întinde pe 570 de metri pătraţi şi că prezintă interes pentru potenţialii chiriaşi, dar nimic mai mult. Anunţurile arată că locul este administrat de Meteor, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti, deţinut de mai multe firme din Cipru.

    Spaţiul în care a funcţionat Raiffeisen Bank fusese ocupat, în trecut, de retailerul de echipamente sportive Intersport, care, ulterior, s-a mutat lângă magazinul Cocor. Astăzi, nici acolo nu mai este prezent, iar magazinul nu mai figurează nici în lista puncte de desfacere de pe site-ul Intersport.

    Meteor, Practic, Universal, Romarta Romconsulting şi Generalcom sunt cei mai mari jucători când vine vorba de spaţiile comerciale stradale din Capitală, multe dintre ele amplasate la parterul blocurilor. Sunt însă companii care comunică foarte puţin sau chiar deloc, astfel că o imagine clară asupra stocului de metri pătraţi de spaţii comerciale stradale este greu de conturat. Doar Practic SA spunea, în primăvara acestui an, că deţine aproximativ 35.000 de metri pătraţi în care gradul de ocupare este de 95%.

    „Putem lua în considerare o chirie medie cuprinsă între 10 şi 15 euro pe metru pătrat pentru zonele paupere (modeste – n. red.) şi străzi secundare, între 25 şi 40 de euro pe metru pătrat pentru spaţiile comerciale situate pe străzile principale şi bulevarde, iar pentru «prime locations» – precum Calea Victoriei, Magheru, Dorobanţi, Piaţa Unirii – o chirie cuprinsă între 45 şi 60 de euro pe metru pătrat”, spunea Mihai Ene, CEO al Practic SA.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, el este şi unul dintre administratorii companiei, care este deţinută de Radu Dimofte, cu un pachet de 48% din acţiuni, şi de International Business & Trading Corporation (32%) şi Wellkept Group (12%). Radu Dimofte este acţionar în mai multe businessuri locale precum KFC şi Pizza Hut România.

    Meteor, Practic, Universal, Romarta Romconsulting şi Generalcom sunt cei mai mari jucători când vine vorba de spaţiile comerciale stradale din Capitală, multe dintre ele amplasate la parterul blocurilor. Sunt însă companii care comunică foarte puţin sau chiar deloc, astfel că o imagine clară asupra stocului de metri pătraţi de spaţii comerciale stradale este greu de conturat.

    La rândul său, Romarta este deţinută majoritar de fondul de investiţii Broadhurst, condus în România de Siminel Andrei, Universal şi Meteor sunt firme controlate de mai multe companii înregistrate în Cipru, Romconsulting este deţinută de Raluca Petcu, iar Generalcom este controlată de omul de afaceri Alain Bonte.

    În ceea ce priveşte datele generale pentru Piaţa Unirii, acolo chiriile medii pentru spaţiile comerciale stradale din preajma magazinului Unirea şi a Centrului Vechi se situează între 20 şi 30 de euro pe metru pătrat pe lună, potrivit datelor consultanţilor imobiliari. Este însă vorba de spaţiile cele mai atractive, cu vad comercial şi suprafeţe de 100-200 de metri pătraţi. Pe măsură ce ne îndepărtăm de Piaţa Unirii, spre exemplu către Nerva Traian sau Naţiunile Unite, chiriile pot să scadă şi la jumătate.

    „În ultimii 10-15 ani, zona comercială din centrul Capitalei, referindu-ne aici la zona Unirii – centrul istoric, s-a transformat foarte mult, atrăgând mai ales ocupanţi din segmentul de restaurante, cafenele, puburi, stimulaţi de investiţiile efectuate în infrastructura publică şi în amenajarea zonei pietonale. Astfel, zona a devenit un pol de atracţie deopotrivă pentru localnici şi pentru turişti”, spune Alexandru David, head of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Pentru ca zona să devină însă şi mai atractivă, ar fi nevoie de creşterea diversităţii funcţionale, adică mai multe magazine de modă, galerii de artă, diverse servicii.

    „Pe de altă parte, dacă ne referim la bulevardele «istorice» din centru, de exemplu Calea Victoriei, Magheru, Nicolae Bălcescu, Regina Elisabeta, ele au avut şi au mult de suferit din cauza investiţiilor limitate în consolidarea clădirilor care le mărginesc, majoritatea imobile istorice, aflate în diverse stadii de degradare. Vedem totuşi, în ultimii ani, un interes în creştere din partea investitorilor privaţi pentru reabilitarea şi valorificarea unor astfel de imobile, mai ales pe Calea Victoriei.”

    De altfel, în ultimul an, Calea Victoriei a devenit un pol de atracţie pe de o parte pentru antreprenorii care au găsit acolo o zonă cu vad, iar pe de altă parte pentru bucureştenii care au redescoperit această arteră ca loc de promenadă. Închiderea traficului în zilele de weekend vreme de mai multe luni în timpul sezonului cald a contribuit la popularizarea acestui bulevard. Totuşi, …

    „Centrul Bucureştiului începe să arate tot mai bine, însă mai avem mult până să ajungem la nivelul capitalelor europene cu comerţ stradal. Au apărut concepte noi din categoria food & beverage în zona Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Mendeleev, care devine astfel o zonă vibrantă, unde bucureştenii aleg să petreacă timpul liber. Un plus în acest sens a fost îmbunătăţirea infrastructurii cu trotuare şi piste de biciclete, dar şi renovarea mai multor clădiri vechi. Acelaşi lucru îl aşteptăm şi pe Bulevardul Magheru, care acum este dezolant”, spune Cristina Toroş, senior consultant, Retail Agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Cristina Toroş, senior consultant Retail Agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România: Centrul Bucureştiului începe să arate tot mai bine, însă mai avem mult până să ajungem la nivelul capitalelor europene cu comerţ stradal.

    Cât priveşte Centrul Vechi, acolo atracţia principală rămân restaurantele şi cluburile, operatorii de fashion închizându-şi treptat activităţile, din această zonă. Centrul Capitalei mai vine cu un dezavantaj pentru dezvoltarea spaţiilor comerciale stradale, şi anume suprafaţa restrânsă a zonelor pietonale şi a trotuarelor, precum şi a pieţelor publice, a spaţiilor deschise largi, după modelul marilor oraşe europene.

    „Practic, în prezent, singurele străzi pietonale sunt cele din centrul istoric, iar acestea oricum sunt înguste şi nu sunt conectate mai departe cu alte zone pietonale, astfel încât să rezulte un traseu mai amplu. Totodată, marile pieţe din zona centrală, precum Piaţa Victoriei şi Piaţa Constituţiei, sunt dedicate mai degrabă circulaţiei sau staţionării autoturismelor”, mai spune Alexandru David de la JLL.

    Potenţialul ar putea fi valorificat prin extinderea şi întreţinerea corespunzătoare a zonelor pietonale. Este însă amplasamentul central suficient pentru succesul unui spaţiu comercial? Pe scurt, răspunsul este nu.

    „La modul cel mai simplu, succesul unui spaţiu comercial stradal este dat de vad şi de puterea de cumpărare a celor care frecventează zona. Numai faptul că un spaţiu comercial este situat în centrul oraşului nu îl face automat şi atractiv, pentru că dezvoltarea nu este uniformă. În Bucureşti, sunt multe zone centrale care nu au nici vad şi nici putere de cumpărare ridicată”, adaugă Alexandru David.

    Alexandru David, head of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România: Pentru spaţiile comerciale stradale, mult mai important decât metroul este accesul la o arteră pietonală largă şi bine întreţinută, care să conecteze cât mai multe puncte de interes.

    Oamenii caută, în general, cel mai scurt traseu pentru a se deplasa între două puncte de interes, iar traseul este, practic, vadul. Ce există în plan secundar este în afara sa.

    „Astfel se explică de ce poţi să ai diferenţe foarte mari între spaţii situate la 100-200 de metri distanţă, dacă unul este amplasat la bulevard, iar celălalt este situat pe o stradă lăturalnică sau în spatele frontului de blocuri. Ambele se află în aceeaşi zonă, dar este clar că ocupantul spaţiului de la bulevard are şanse să realizeze vânzări mult mai mari datorită vadului.”

    Nici conexiunea cu reţelele de transport nu reprezintă o reţetă de succes, pentru că, de pildă, deşi Piaţa Unirii este foarte bine conectată de Piaţa Universităţii şi, mai departe, de Piaţa Romană, atât prin linia de metrou, cât şi prin mijloacele de transport de suprafaţă, o persoană care străbate cu metroul distanţa dintre cele trei puncte nu cumpără nimic pe parcurs.

    „Pentru spaţiile comerciale stradale, mult mai important decât metroul este accesul la o arteră pietonală largă şi bine întreţinută, care să conecteze cât mai multe puncte de interes.”

    Ce îi trebuie centrului Capitalei şi zonei Unirii îndeosebi este o redezvoltare, o regenerare urbană, în condiţiile în care terenuri libere sunt puţine. Iar acest lucru nu se aliniază cu ideile dezvoltatorilor, care preferă, în general, să realizeze proiecte de la zero, pentru că această abordare le conferă mult mai multă libertate de mişcare în privinţa conceptului şi a dimensionării. În plus, predictibilitatea costurilor şi a duratei de implementare a investiţiei este mai mare comparativ cu o redezvoltare.

    „Mai mult, în cazul restaurării clădirilor istorice, se adaugă restricţii suplimentare, avize de la comisii de specialitate şi în general costuri mai mari şi o durată de execuţie mai îndelungată. În aceste condiţii, este de înţeles de ce mulţi dezvoltatori ocolesc clădirile istorice.”

    Ce îi trebuie centrului Capitalei şi zonei Unirii îndeosebi este o redezvoltare, o regenerare urbană, în condiţiile în care terenuri libere sunt puţine. Iar acest lucru nu se aliniază cu ideile dezvoltatorilor, care preferă, în general, să realizeze proiecte de la zero, pentru că această abordare le conferă mult mai multă libertate de mişcare în privinţa conceptului şi a dimensionării.

    În final, Bucureştiul nu reuşeşte să se asemene cu alte capitale europene care au făcut din centrele lor adevăraţi magneţi pentru turişti, iar motivele sunt, după cum se vede, multiple.

    „Spre deosebire de alte capitale europene, dezvoltarea Bucureştiului s-a realizat mai degrabă din resurse locale limitate decât din resurse atrase din marile fluxuri comerciale ale continentului. În plus, succesiunea rapidă a unor etape de distrugere şi reedificare la care a fost supus pe parcursul istoriei – precum cutremure, inundaţii, bombardamente, resistematizarea zonelor centrale în perioada comunistă – şi-a spus cuvântul. Ca o notă particulară pentru Bucureşti, am mai putea adăuga şi întârziere procesului de retrocedare a clădirilor naţionalizate în perioada comunistă. Din toate aceste motive, Bucureştiul păstrează foarte puţin din caracterul medieval iniţial, nu este ancorat, de exemplu, de pieţe pietonale largi, mărginite de edificii medievale, palate, catedrale, bastioane sau canale de navigaţie”, adaugă Alexandru David de la JLL.

    Peste toate, se mai adaugă şi unele diferenţe culturale sau în privinţa preferinţei istorice pentru materiale de construcţie mai puţin durabile, precum lemnul, în defavoarea pietrei şi a cărămizii. Toate aceste elemente fac ca Bucureştiul să fie un oraş fragmentat, unde zonele de atractivitate sunt mai degrabă dispersate în teritoriu decât adunate într-un punct central.

  • Vrei o vacanţă mai ieftină. Vezi care este perioada în care operatorii din turism încep campaniile de Black Friday

    Operatorii din turism se alătură companiilor care încep campaniile de Black Friday şi anunţă programe de reduceri pentru pachetele turistice. Printre aceştia se numără agenţia de turism Hello Holidays, care începe  o campanie de trei zile de reduceri, în intervalul 30 octombrie – 1 noiembrie.

    Printre destinaţiile incluse în program se numără sejururile în Egipt, dedicate în special familiilor, dar şi circuite organizate în preajma sărbătorilor de iarnă în Budapesta, Macedonia de Nord şi Kosovo, Istanbul şi Cappadocia.

    În campanie sunt incluse şi o serie de pachete turistice în staţiunile de litoral sau de munte din Bulgaria, Turcia sau Grecia, dar şi vacanţele în România.
     

  • Cum s-au schimbat vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă

    Vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă s-au mai schimbat, ajungând în unele cazuri o modalitate bună de relaxare pentru turişti de lux. Fermele de tip nou care se adresează acestei categorii de turişti prezintă un cadru rustic idilic, sunt dotate cu spa, bar, restaurant şi piscină, dar nu numai, scrie Financial Times.

    Unele au chiar şi expoziţii de artă, obţinând lucrări de la artişti care se cazează în locul respectiv pentru o vreme şi chiar organizează evenimente muzicale, cum ar fi concerte de jazz, ori petreceri cu DJ. Bineînţeles, oaspeţii pot vizita ferma, pot să vadă animalele sau să-şi culeagă fructe sau legume ori să participe la muncile necesare în acel loc dacă doresc.

  • Cum s-au schimbat vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă

    Vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă s-au mai schimbat, ajungând în unele cazuri o modalitate bună de relaxare pentru turişti de lux. Fermele de tip nou care se adresează acestei categorii de turişti prezintă un cadru rustic idilic, sunt dotate cu spa, bar, restaurant şi piscină, dar nu numai, scrie Financial Times.

    Unele au chiar şi expoziţii de artă, obţinând lucrări de la artişti care se cazează în locul respectiv pentru o vreme şi chiar organizează evenimente muzicale, cum ar fi concerte de jazz, ori petreceri cu DJ. Bineînţeles, oaspeţii pot vizita ferma, pot să vadă animalele sau să-şi culeagă fructe sau legume ori să participe la muncile necesare în acel loc dacă doresc.

  • Turismul din Vama Veche şi 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei, cât face un chioşc din Capitală. În plin sezon, în Vamă sunt doar 70 de turişti pe zi. ANAF doarme

    ♦ Bilanţul oficial al sezonului estival în Vama Veche arată că doar 8.900 de turişti şi-au petrecut vacanţa în staţiunea din sudul litoralului. În realitate, 10.000 de turişti merg în Vamă doar de 1 Mai, la deschiderea sezonului ♦ Cifra de afaceri obţinută de unităţile turistice din Vama Veche – 2 Mai este de 12 mil. lei într-un an ♦ Florin Cîţu, pe 19 septembrie, după un răsărit de soare în Vamă: „A fost o vară verde, cred că a fost bine şi pentru cei care au aici afaceri“ ♦ Afacerile din turism din Vamă şi 2 Mai sunt în număr de 57, arată datele Registrului Comerţului.

    România plânge după bani în timp ce staţiuni precum Vama Veche şi 2 Mai, desti­naţii „vedetă“ din sudul litoralului, sunt un adevărat paradis „la negru“. Unităţile de cazare din aceste destinaţii au avut afaceri totale de doar 12 milioane de lei în 2020 în mod oficial, cât un chioşc din Capitală.

    De 1 Mai terasele din Vama Veche erau pline cu turişti, ad­ministratorii mai multor localuri fiind chiar amendaţi pentru că au primit mai mulţi clienţi decât permit prevederile legale în vigoare legate de distanţarea fizică între persoane.

    La mijlocul lui septembrie anul acesta fostul premier Florin Cîţu se afla în Vama Veche şi declara că ar fi bine ca sezonul să fie mai mare, că e foarte frumos şi trebuie să mai vină lumea la mare. „A fost o vară verde, cred că a fost bine şi pentru cei care au aici afaceri şi pentru români să se distreze. Ar fi bine să ne gândim din ce în ce mai  mult la litoralul româ­nesc în viitor“, a spus Cîţu, citat de digi24.ro.

    În fiecare an, înainte de pandemia de COVID-19, în Vama Veche erau aşteptaţi şi 10.000 de turişti de 1 Mai, însă la Statistică aceste cifre nu se văd pentru că nu sunt declaraţi toţi turiştii care ajung în unităţile de cazare. Pe datele de la Institutul Naţional de Statistică se bazează şi estimările Fiscului când se face comparaţia între încasările reale de  TVA şi cele potenţiale.

    De unde încasări din TVA dacă statul numără doar 8.900 de turişti în Vama Veche şi 2 Mai în perioada mai-august anul acesta, adică 71 de turişti pe zi? România a rămas cam­pioana Uniunii Europene la evaziune fiscală la TVA, statul român a pierdut 3,3% din PIB în 2018 din neîncasarea de TVA. „În România sunt foarte multe zone în care nu avem turism declarat, la alb. Pe litoralul românesc, în toate staţiunile, inclusiv Vama Veche, 2 Mai,  Costineşti, s-a văzut numărul mare de turişti anul trecut şi anul acesta. Cifrele oficiale nu sunt cifre reale. În Vama Veche sunt şi unităţi de cazare care nu au acreditare“, a spus Corina Martin, preşedintele  Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT).

    Ea mai precizează că în continuare foarte multe unităţi turistice nu sunt autorizate, nimeni nu îi obligă pe hotelieri sau proprietarii de pensiuni să raporteze numărul de turişti. „Nimeni nu ştie câţi turişti ajung în destinaţiile din România, nu există în legislaţie obligaţia de-a raporta numărul de turişti, nu sunt organe de control care să verifice. Statul ţine degeaba acest Minister al Turismului, care nu face practic nimic. Mai mult, eliminarea tichetelor de vacanţă va amplifica turismul la negru, unităţile nu  se vor mai acredita“. Date reale legate de numărul de turişti şi afacerile totale din turism în Vama Veche şi 2 Mai nu există, la fel cum nu există nici date reale pentru Delta Dunării sau zone agroturistice din ţară. „Nu ştiu, nu avem niciun membru din Vama Veche şI 2 Mai în patronatul nostru“, susţine Ciprian Constantinescu, preşedintele patronatului industriei hoteliere „Marea Neagră“ şi a operatorilor din sudul litoralului.

    Cifrele oficiale de la Registrul Comerţului arată că în Vama Veche  funcţionau anul trecut 33 de firme în domeniul hotelier (cod CAEN 5510- hoteluri şI alte facilităţI de cazare similare), cu afaceri totale declarate de doar 8,4 milioane de lei. În 2019 figurau în Vama Veche 30 de firme, cu afaceri de 11,5 milioane de lei, arată aceiaşI sursă.

    Pe de altă parte în 2 Mai funcţionau 24 de firme, cu afaceri declarate de 3,9 milioane de lei anul trecut, potrivit ONRC.

    Deşi este un haos în raportările legate de numărul de turişti şi afacerile totale, proprietarii de pensiuni vorbesc de un sezon „foarte bun“.

    „Sezonul acesta de vară a fost unul bun, similar cu cel de anul trecut, am avut un grad de ocupare de 70%, turiştii au rezervat sejururi şi în timpul săptămânii“, spune un proprietar de pensiune din 2 Mai, care operează 16 camere.

    Deşi proprietarii de unităţi de cazare afirmă că anul acesta au avut un sezon similar cu cel de anul trecut, datele de la Statistică indică o scădere a traficului de turişti. Cifrele oficiale arată doar 8.940 de vizitatori care s-au cazat în acest sezon de vară (mai-august) în unităţile turistice din comuna Limanu. Altfel spus, statul numără doar 72 de turişti pe zi în sezon estival în Vama Veche şi 2 Mai, potrivit calculelor ZF.

    În sezonul de vară de anul trecut erau raportaţi 15.700 de turişti în Limanu în iunie-august, potrivit insse.ro. Realitatea din teren arată însă că în Vama Veche sau 2 Mai turiştii se cazează şi în casele localnicilor sau în alte facilităţi, care nu au acreditare de la Ministerul Turismului.  

     În Limanu, ce  mai are în administrare pe lângă Vama Veche, 2 Mai, Hagieni şi Limanu, numărul de locuri de cazare în unităţi turistice se ridică la aproape 1.500, faţă de doar 278 de locuri în 1990, potrivit datelor oficiale de la insse.ro.

    Litoralul românesc a fost luat cu asalt anul trecut de turiştii români, pe fondul restricţiilor de deplasare impuse de pandemia Covid 19. Constanţa a fost anul trecut cel mai vizitat judeţ din România, care a primit peste un milion de turişti în mod oficial. Capacitatea de cazare declarată însă s-ar fi redus la 89.900 de locuri de cazare, arată Statistica. În realitate însă în judeţ se construiesc ansambluri de locuinţe şi unităţi noi dinainte de pandemie.

  • Dezvoltatorul One United şi grupul Le Manoir au cumpărat un butic hotel din Buzău cu 2,35 mil. euro. „Mai investim 1 mil. euro în renovare şi amenajare. Cred că peste 3 săptămâni sau o lună deschidem.“

    Dezvoltatorul imobiliar One United şi grupul Le Manoir, activ în domeniul gastronomiei fine, au cumpărat butic hotelul Carpathian Lodge Măgura din Buzău în schimbul sumei de 2,35 mil. euro. Vânzătorul este un antreprenor străin care nu mai locuieşte în România.

    „Foştii proprietari închiriau deja lodge-ul de circa doi ani, doar că fără servicii. Închiriau proprietatea integral, aşa cum vrem să facem şi noi la început. Doar că acum, după ce casa va fi renovată, ea va fi închiriată în totalitate, dar cu serviciile aferente, respectiv cu bucătar privat, chelneri şi sommelier“, spune Cristian Preotu.

    Le Manoir, care deţine mai multe restaurante şi magazine de gastronomie fină, va opera businessul din judeţul Buzău.

    „Mai investim 1 mil. euro în renovare şi amenajare. Cred că peste 3 săptămâni sau o lună deschidem.“

    Proprietatea va costa 5.000 de euro pe zi cu toate serviciile incluse, incusiv cu mese, iar noii proprietari cred că per sejur vor veni 10-12 persoane.

  • Cum să reuşeşti acolo unde alţii eşuează

    Florin Ţâncu a făcut parte, în 1992, pe vremea când era încă student, din prima generaţie de agenţi de la Bursa Română de Mărfuri. A învăţat ABC-ul de business în cadrul a două companii aeriene, în anii ’90, şi chiar a investit în câteva afaceri. În 1999 şi-a deschis propria companie de business travel, Alto Tours, o agenţie care, chiar şi după mai bine de două decenii şi cu o pandemie la activ, continuă să meargă mai departe, deşi astăzi sub un alt nume.

    Până în 2007, am înglobat în companie agenţii de turism, iar în 2008 am vândut pachetul majoritar unui fond de investiţii danez (Weco-Travel CEE – n. red.), care reprezintă cel mai mare grup de turism de afaceri din CEE”, povesteşte Florin Ţâncu. Din 2016, pe lângă antreprenor, cu 25% din Weco-Travel, este şi preşedintele SKAL Internaţional Bucureşti, o organizaţie internaţională de turism care reuneşte toate sectoarele din industrie. Între timp, a făcut şi un MBA, pe care l-a finalizat în 2018, iar din februarie 2021 a preluat şi rolul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

     Cea mai mare parte a experienţei sale s-a învârtit aşadar în jurul turismului, în perioade mai bune sau mai rele. În 2019, de pildă, Weco-Travel ajunsese la o cifră de afaceri de 88 de milioane de lei şi se îndrepta spre depăşirea bornei de 100 de milioane de lei, însă pandemia de COVID-19 a venit să oprească această creştere, reducând businessul la aproape un sfert anul trecut. Weco-Travel lucrează cu aproape 500 de clienţi corporate, dintre care jumătate sunt firme locale, iar restul multinaţionale din o mulţime de domenii de activitate – bănci, IT, farma, auto, FMCG sau agricultură. Cele mai multe dintre ele au pus pe hold deplasările în 2020, într-un context atât de precar, iar asta nu putea să nu afecteze businessul Weco-Travel. Şi totuşi, Florin Ţâncu spune că, chiar şi cu asemenea provocări, nu ar ezita să repete acelaşi drum, dacă s-ar pune problema.

    „Aş lua-o oricând de la început. Sunt mulţumit că acum am un bagaj de cunoştinţe mult mai bogat, aşa că aş urma acelaşi traseu şi aceleaşi principii profesionale. Cel mai important este să-ţi menţii promisiunile. Cu siguranţă, după o perioadă ca cea prin care trecem acum va veni un boom economic. Viitorul este al digitalizării şi al simplificării proceselor”, spune Florin Ţâncu. Zilele lui încep mereu la ora 6.30 dimineaţa şi includ o tură prin presa economică internaţională şi o cană cu ceai cald. Apoi antreprenorul trezeşte căţelul pentru a-l scoate la o scurtă plimbare, astfel încât să nu deranjeze ceilalţi membri ai familiei. Ora 8.30 îl prinde deja la birou, unde verifică mesajele primite peste noapte. „Prima parte a zilei este alocată problemelor operaţionale ale companiei. Încerc să nu sar niciodată prânzul, care este cea mai importantă masă a zilei, fie că e vorba de un prânz de afaceri, fie că este unul normal, împreună cu colegii mei.” După-amiaza este rezervată întâlnirilor fizice sau virtuale, iar seara înseamnă musai 15 ture de bazin, urmate de un film bun şi de un vin pe măsură.

    Faptul că a reuşit să convingă un grup danez că merită să investească în România este cea mai mare realizare profesională pentru Florin Ţâncu.

    Businessul său a devenit mult mai dinamic în ultimii ani, aşa că rolul de coordonator al unei echipe nu este simplu. Motivarea oamenilor pe care îi are în jur este, pentru Florin Ţâncu, una dintre cele mai mari provocări ale sale, pe lângă nevoia imperioasă de a lua decizii rapide în business, uneori. „Mă inspiră dorinţa de atingere a limitei acolo unde lumea, în general, eşuează. Sfatul meu pentru un tânăr la început de drum în carieră astăzi ar fi «Follow your dream and passion!» («Urmează-ţi visul şi pasiunea!» – trad.).”  

    Pentru el, visul în copilărie era să devină inginer, ca mama lui sau şef, ca tatăl. I-au reuşit amândouă, astfel că îndemnul său este inspirat din propria experienţă. Jobul ideal pentru el este acela în care poate crea valoare atât pentru companie, cât şi pentru angajaţi, dar şi acela unde îşi poate duce la îndeplinire dorinţele. Aşa că, orice ar face, tot la visuri se întoarce. „Oricât de greu îţi este la un moment dat, orice situaţie şi decizie trebuie să fie bazate pe raţional. Dacă nu aş mai avea jobul pe care îl am acum, aş inventa altceva şi aş căuta o idee nouă, un loc nou unde să mă afirm. Nu pot să nu cresc.”

    Faptul că a reuşit să convingă un grup danez că merită să investească în România este cea mai mare realizare profesională pentru Florin Ţâncu. Danezii de la Weco reprezintă unul dintre cei mai mari jucători din industria călătoriilor de afaceri, cu o reţea de birouri care se întinde, dincolo de Danemarca şi România, în ţări precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria. Drumul prin afaceri nu a fost însă lipsit de momente care i-au pus o povară pe umeri. „Cel mai greu este când trebuie să-i spui unui coleg care este de mult timp lângă tine că drumurile voastre trebuie să se despartă. Cel mai uşor este să inovezi. Asta îţi dă o senzaţie de libertate mentală. Obiectivul meu este să creez mereu un sistem economic care să fie înaintea pieţei, îmi doresc să fiu vizionar.” La piaţă are nevoie să fie conectat non-stop, tocmai de aceea, dacă ar avea nevoie de un bagaj pentru o insulă pustie, Florin Ţâncu ar pune în el negreşit un modem de internet şi un dispozitiv de producere a energiei solare, la care să-şi încarce tableta. Ca să fie mereu la curent cu ce se întâmplă în lume.

  • Cum poate reveni la viaţă staţiunea din România despre care regii spuneau că este cea mai frumoasă de pe continent

    Câţiva tineri au fost suficient de curajoşi să pornească un proiect ignorat atât de autorităţile locale, cât şi de marii investitori. Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care  împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent, este dominat de un peisaj cu clădiri istorice care se află într-o stare avansată de degradare, iar fără o intervenţie rapidă, acestea vor sfârşi în vălul ignoranţei statului. Herculane Project îşi propune să schimbe soarta staţiunii.

    Herculane Project este un proiect iniţiat de un grup de studenţi la arhitectură pentru salvarea clădirii simbol – Baia Neptun – a staţiunii balneare Băile Herculane, dar şi pentru învierea socială şi culturală de care s-a bucurat cândva destinaţia. „Obiectivul nostru este să vedem că deserveşte comunitatea, fie ea turistică sau locală. Vrem să vedem oameni acolo care să se bucure de aceasta.

    Din studiile pe care le-am făcut, credem că această clădire ar trebui să redevină o baie, să îşi menţină funcţiunea, dar nu atât de mult concentrându-se pe zona medicală, adică prin tratamente balneoclimaterice, ci şi pe zona de spa şi wellness. Putem să o îmbinăm şi cu alt tip de funcţiune şi anume aceea de muzeu, să existe şi o cafenea, un magazin, lucrurile se pot conecta foarte frumos şi există spaţiu. Investiţia va fi una mare, dar şi profitul va fi unul mare. Aducererea clădirii la cele mai înalte standarde ar duce investiţia la peste 10 milioane de euro”, spune Oana Chirilă, cofondatoare a proiectului Herculane Project, care îşi propune să readucă la viaţă clădirea simbol a staţiunii Băile Herculane – Baia Neptun –, dar şi reînvierea  socială şi culturală a staţiunii.

    În lipsa unui buget, dar şi a unui sprijin financiar din partea primăriei, fondatorii Herculane Project au decis să organizeze o strângere de fonduri, bani care ar contribui la ţinerea în viaţă a clădirii simbol din Băile Herculane. În aprilie 2019, când în interiorul catedralei Notre-Dame din Paris a izbucnit un puternic incendiu, care a produs pagube seriose asupra monumentului, oamenii de pe întreg globul au strâns bani pentru reconstrucţia catedralei.

    Acest eveniment şi efectele lui le-a dat curaj celor opt tineri să organizeze o strângere de fonduri şi pentru Baia Neptun din Băile Herculane. „Am făcut campania Bilet la Băi şi am reuşit să strângem în final 60.000 euro. Achiziţionezi acum un bilet, dar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaştem prin intermediul proiectului foarte mulţi oameni care sunt ataşati de această staţiune. Lumea e conectată de acest loc şi acesta este cumva viu prin memoria lor”, explică ea.

    Proiectul a fost susţinut nu doar de persoane fizice, cât şi de oamenii de afaceri şi de marile companii ale României, printre care şi Ovidiu Şandor şi retailerul de bricolaj Dedeman. Staţiunea este una dintre cele mai vechi băi termale de pe teritoriul României şi din Europa, fiind pentru prima dată atestată documentar în perioada romană. După ce s-au aflat sub stăpânire maghiară, otomană şi apoi austro-ungară, Băile Herculane au cunoscut o dezvoltare fără precedent în secolul al XIX-lea, când Băile au devenit cunoscute în întreaga Europă pentru funcţiunile lor de tratament medical, dar şi cultural. Staţiunea Băile Herculane era cândva frecventată de marile personalităţi ale vremii, printre care împăratul Austriei, Franz Josef, care observa că Băile Herculane era cea mai frumoasă staţiune de pe continent. Soţia sa, împărăteasa Elisabeta de Austria, cunoscută şi ca Sisi, deţinea o proprietate în oraş, Vila Elisabeta. Timpul nu iartă nimic, iar de la gloria pe care o avea cândva staţiunea, fiind vizitată de marile personalităţi politice şi culturale ale vremii, astăzi de zilele oraşului, oamenii sărbătoresc cu mici şi bere.

    Herculane Project a fost pornit în urmă cu patru ani de un grup de studenţi la arhitectură din Timişoara care au ajuns spontan în Băile Herculane într-o vară, după sesiune. Proiectul funcţionează sub umbrela Asociaţiei Locus, înfiinţată de cei opt tineri. „În 2017, am ajuns aici foarte spontan, eram un grup de studenţi de la arhitectură, am venit aici după sesiune şi am accesat Baia Neptun pe un geam spart şi, ulterior, am scris un articol care a fost destul de viral. Atunci ne-am dat seama că locul are o importanţă destul de mare, nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european şi am zis să facem ceva. A fost o înşiruire foarte spontană de evenimente neprevăzute care ne-au ajutat să începem proiectul”, explică Oana Chirilă.

    Apoi lucrurile au decurs, cum îi place Oanei Chirilă să spună, „conduşi de idealism şi inconştienţă”, iar, întorşi la Timişoara au sunat la primăria din Băile Herculane pentru a stabili care sunt paşii următori în crearea unei colaborări. „Relaţia nostră a fost şi este una de colaborare pentru că lucrăm pe o clădire pe care ei sunt proprietari, dar a fost o relaţie cu multe lecţii şi de o parte şi de alta, noi când am început proiectul eram studenţi, nu am mai avut contact cu nicio administraţie locală, cu birocraţie, cu ce înseamnă un act administrativ, aveam acest entuziasm şi idealism poate la o doză mult prea mare pentru ceea ce se întâmpla aici în Herculane. Nu ştiam nimic despre loc, iar despre clădirea pe care voiam să o salvăm ştiam foarte puţine, mai ales despre situaţia juridică a clădirii, care este, de fapt, impedimentul nostru cel mai mare”.

    Clădirea – Baia Neptun – este în administrarea primăriei oraşului, dar terenul pe care se află este deţinut de un om de afaceri, care are o serie de litigii în ceea ce priveşte terenul şi mai multe procese cu statul român, astfel că există un sechestru pe acel teren. De aceea, la clădirea simbol a staţiunii care se află într-un grad avansat de deteriorare se fac doar intervenţii pentru a stopa pe cât posibil degradarea şi mai puternică a clădirii. Până în momentul în care se va ridica sechestrul, tinerii care au iniţiat proiectul nu pot intervi cu lucrări de restaurare a clădirii, însă, până atunci vor să ţină în viaţă Baia Neptun. „Planul nostru este să finalizăm această primă etapă de punere în siguranţă. Noi încă suntem în această etapă, am executat doar jumătate din proiectul pe care ni l-am propus, iar acest lucru tocmai din lipsă de fonduri. Până acum ce am reuşit să executăm a fost datorită oamenilor care ne-au sprijinit. Planul nostru este să aşteptăm ca justiţia să îşi facă rolul şi să dea o sentinţă astfel încât să fie ridicat sechestul, dar până atunci noi planificăm toţi paşii necesari pentru restaurare”.

    Oana Chirilă, fondator, Herculane Project: „Am făcut campania Bilet la Băi şi am reuşit să strângem în final 60.000 euro. Achiziţionezi acum un bilet, iar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaştem prin intermediul proiectului foarte mulţi oameni care sunt ataşati de această staţiune. Lumea e conectată de acest loc şi acesta este cumva viu prin memoria lor.”

    Oana Chirilă spune că au în plan să organizeze un concurs european de arhitectură, iar pentru acest lucru pregătesc o temă de concurs foarte bună pentru a lansa acest concurs la nivel european împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, fiind cea mai bună unealtă de a găsi oameni care ar putea crea un proiect la standarde înalte. Tinerii arhitecţi se înscriu în puţinele exemple de iniţiative care au ca scop salvarea patrimoniului naţional, însă Oana Chirilă e de părere că pentru astfel de proiecte e nevoie de o doză de nebunie. „Trebuie să îţi pese. Când am plecat prima dată  de la Herculane, doar la asta mă gândeam, devenise ceva obsesiv în mintea mea. Trebuie să îţi pese şi să o faci cu pasiune, dar e nevoie să existe şi un nebun de serviciu ca lucrurile să funcţioneze, în cazul acestui proiect, eu am fost nebunul”, explică ea.

    Pe lângă ţinerea în viaţă, cât şi restaurarea, atunci când va fi posibil, a clădirii simbol din Băile Herculane, tinerii au în plan reactivarea socială şi culturală a oraşului. Asociaţia care vrea să redea faima de altădată a staţiunii are în plan să organizeze diverse evenimente pentru a atrage tinerii, astfel încât să înţeleagă importanţa unei astfel de staţiuni. „Viziunea proiectului nostru şi oportunitatea acestuia sunt construite având la bază aceste nevoi şi utilizează creativitatea nu doar ca formă de promovare a patrimoniului şi a diverselor arte vizuale, ci şi ca factor de dezvoltare a unui produs cultural pe termen lung cu impact în sectoare diverse. Proiectul se află la confluenţa dintre creativitate, arhitectură şi utilizarea noilor tehnologii în vederea susţinerii pilonului cultural ca factor de dezvoltare durabilă, de dezvoltare socială şi diversificare a ofertei culturale existente pe piaţă. Reactivarea socială şi culturală a centrului istoric a oraşului – staţiune Băile Herculane are în vedere o serie de proiecte culturale şi educative, ce au ca scop implicarea publicului larg în reactivarea patrimoniului cultural al Băilor”, se arată pe site-ul proiectului. Cu toate că tinerii intervin pentru a preveni degradarea şi mai tare a clădirii, unele zone nu mai pot fi salvate, iar părţi din clădire au început să se prăbuşească, ceea ce face nevoia şi mai mare de intervenţie rapidă. O clădire care a primit o a doua şansă de la tineri care au fost suficienţi de nebuni să dorească să o salveze, dar care pare să piardă în faţa corupţiei şi nepăsării statului faţă de propriile sale comori.

    Foto: Martin Neagoe, Danu Alex, Flavius Neamciuc, Heiko Probst

  • Ca-n secolul trecut

    Mulţi se întorc la muncă,  dar unii abia pleacă în vacanţă sau o continuă. Despre aceştia din urmă, în mare parte superbogaţi, s-ar putea spune că trăiesc în trecut, judecând după buget, reprezentaţii firmelor care oferă pachete turistice de lux afirmând că apetitul superbogaţilor pentru cheltuieli ce ţin de relaxare s-a întors la nivelul din perioada anilor douăzeci ai secolului trecut.

    Cererea, scrie The Telegraph a fost atât de mare pe perioada verii încât n-au încăput toţi superbogaţii în destinaţiile tradiţionale din Italia sau Franţa, unii optând pentru Grecia sau Croaţia. Sătui de restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, aceştia au luat cu asalt iahturile disponibile pentru închiriere, indiferent de preţurile pe care trebuiau să le plătească. 

    Se caută iahturi cât mai mari, pe care se poate sta cu familia şi prietenii – eventual şi profesori particulari în cazul în care clienţii au copii de vârstă şcolară –, pe care există coafeze sau antrenori personali şi care trebuie să fie dotate cu spaţiu pentru elicoptere şi să le permită  celor care le închiriază să stea cât mai mult timp la bord ca să nu fie văzuţi. S-a schimbat chiar şi perioada obişnuită de închiriere, afirmă consultanţii în turism, de la două săptămâni la două luni sau chiar mai mult, pentru că mutatul dintr-un loc într-altul e o mare bătaie de cap.

    Cei care nu caută un sejur pe ape, ci vor să stea să relaxeze undeva pe uscat s-au îndreptat spre destinaţii ca St. Tropez, unde cele mai bune case disponibile turiştilor vedete sau superbogaţi sunt deja închiriate pentru următoarele două sezoane de vară. O insulă de lângă Antigua, Jumby Bay, este închiriată până în martie anul viitor de cei care au căutat o destinaţie neeuropeană. Sunt şi unii superbogaţi care aleg în schimb să se distreze la un safari în Africa ori în călătorii de lux cu maşina prin Europa, aceştia plecând la drum cu prietenii.

  • Călătorie de poveste

    Se spune, şi nu degeaba, că poţi călători în diverse locuri cu ajutorul cărţilor pe care le citeşti. Se poate întâmpla, mai nou, şi să călătoreşti acolo unde te-au dus mai întâi cărţile copilăriei, idee care i-a venit unei agenţii de turism de lux, Black Tomato. Aceasta, scrie Financial Times,  oferă excursii tematice inspirate de lecturile copilăriei, cum ar fi „Alice în Ţara Minunilor”, „Chemarea străbunilor”, „Comoara din insulă” ori „O călătorie spre centrul Pământului” de Jules Verne.

    Costul unei excursii variază de la 14.000 la 120.000 de lire sterline, iar doritorii pot alege să fie plimbaţi în Islanda, în Alaska, în Caraibe ori în Oxfordshire, printre altele, primind de-a lungul drumului tot felul de indicii care să-i ducă mai departe prin locurile din cartea aleasă.