În top cinci al celor mai mari creşteri de preţuri la alimente în 2017 au fost ouăle – care s-a scumpit cu 43%, untul cu 23%, fructele proaspete cu 11%, carnea de porc cu 6% şi carnea de vacă, al cărei preţ a crescut cu 5%, arată datele Institutului de Statistică.
Tag: transilvania
-
Satul din Transilvania unde soarele răsare de două ori
Localitatea Rimetea este cunoscut drept satul desprins din istorie datorită arhitecturii unice şi peisajului mirific care se desprinde cât vezi cu ochii. Dacă încă nu ai vizitat acest sat uimitor, nu ezita să faci acest lucru.La Rimetea, soare răsare de două ori. Aşa spun legendele locului. Că întâi apare timid, în primele ore ale dimineţii, iar apoi, ascuns după Colţii Trascăului, se ridică pentru a doua oară, deasupra unui sat locuit încă din vremea romanilor, conform observator.tv.Din istorie pare desprins tot locul. Pe uliţa cea mare, un bătrân se îndreaptă agale spre casele albe cu ferestre verzi sau maronii. În satul dintre munţi, timpul pare încremenit. La propriu. Pe vremea comuniştilor, s-a dat ordin ca nimic să nu mai fie construit şi nimic să nu fie distrus. -
Banca Transilvania intră în topul celor mai valoroase branduri bancare din lume
Primele două locuri din clasamentul mondial sunt ocupate de insituţii din China, respectiv ICBC (The Industrial and Commercial Bank of China) si China Construction Bank, iar pe trei se află Wells Fargo din Statele Unite. Primele zece poziţii în top sunt practic împărţite de bănci din SUA şi China, singura excepţie fiind HSBC din MArea Britanie, pe locul 9, potrivit topului publicat de revista The Banker.
SUA continua sa fie cel mai bine reprezentat in acest top 2018, cu 76 de banci.
Dintre băncile prezente şi pe piaţa din România, ING este pe locul 26, Societe General pe 33, Erste Group este pe locul 100 în top 500, iar Unicredit pe 115.
Brand Finance evalueaza in fiecare an cele mai valoroase branduri bancare, analiza din care rezulta clasamentul Brand Finance Banking 500 si publicat de The Banker.
Brandul Banca Transilvania a fost lansat in 1994, in Cluj-Napoca.
-
PREMIERĂ pe piaţa bancară: Banca Transilvania introduce o nouă modalitate de plată
Instituţia financiară este prima bancă locală care introduce plata la POS direct cu telefonul.
BT Pay presupune adăugarea în aplicaţie, în format digital, a cardurilor de debit şi de credit pe care un client le are la Banca Transilvania. Aplicaţia va putea fi descărcată pe smartphone-uri cu sisteme de operare Android şi iOS din Google Play Store sau App Store.
„(…) Apetitul clienţilor băncii noastre pentru cumpărăturile contactless este tot mai mare, creşterea fiind de peste 350% în decembrie 2017, faţă de decembrie 2016. De asemenea, fiecare secundă înseamnă 5 tranzacţii realizate cu unul dintre cele 20 de carduri din oferta noastră. Lansarea BT Pay un pas mare pe care banca îl face pentru a oferi clienţilor servicii digitale”, spune Ömer Tetik, Director General al BT.
-
Doi tineri au cumpărat un castel în Transilvania. Cu aceasi sumă îşi cumpărau un apartament în Bucureşti
Au avut curaj. La numai 25 de ani, o tânără şi soţul ei au lăsat în urmă viaţa din Bucureşti şi au cumpărat un castel în Transilvania. L-au renovat, i-au descoperit poveştile, iar acum le spun mai departe celor care le trec pragul. Castelul din secolul al XVII-lea atrage din ce în ce mai mulţi turişti.
De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.
Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.
După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.
A fost descoperită acum 8 ani de familia Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.
Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.
– See more at: http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania–acum–cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.J9csYOQ5.dpuf
De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.
Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.
După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.
A fost descoperită acum 8 ani de familia Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.
Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.
– See more at: http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania–acum–cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.J9csYOQ5.dpuf
De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.
Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.
După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.
A fost descoperită acum 8 ani de familia Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.
Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.
-
O companie americană construieşte în Transilvania un parc industrial, o centrală electică şi o seră
Compania românească nu este nominalizată în comunicatul companiei americane. Conform memorandumului, cele două companii vor forma, până la finele lunii ianuarie, un joint venture. Centrala va avea o putere de 50 MW şi va fi alimentată cu gaze naturale, iar serele vor fi destinate agriculturii organice ăi plantelor medicinale. Proiectele vor fi finanţate de un fond de investiţii al companiei ce va fi înfiinţat în Luxemburg în primul trimestru al anului, precum şi de o serie de bănci europene, precizează un comunicat al companiei.
Anul trecut PHI Group a achiziţionat o companie de construcţii din Sibiu şi o companie agricolă din Timiş.
-
Prima bancă locală care introduce plata cu mobilul. Clienţii Băncii Transilvania vor putea plăti la POS cu telefonul mobil din ianuarie 2018
Plata cu telefonul va fi disponibilă pentru clienţii care deţin smartphone-uri cu sistem de operare Android şi va consta în apropierea smartphone-ului de terminalele contactless ale comercianţilor. Pentru clienţii care deţin smartphone-urile cu sistem de operare iOS plata cu telefonul nu va fi posibilă, acesta nepermiţând accesul NFC pentru terţe aplicaţii.
-
Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri
Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:
1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.
2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.
3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.
4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.
Sursa: romani-buni.info
-
Zona din România cu obiective medievale incluse în patrimoniul cultural mondial care este vizitată de tot mai mulţi turişti străini
”Pe piaţa europeană, Transilvania este considerată noua Toscana. Are atracţii şi valori ca Toscana Italiei, o zonă cu o frumuseţe indiscutabilă, una dintre cele mai vizitate din Europa, alături de regiunea Provence din Franţa sau Boemia din Cehia. Transilvania a început să fie foarte apreciată de turiştii străini, i s-a dus vestea în Europa. Aproape 75%-80% din turiştii străini pe care îi aducem, germani, francezi, spanioli sau asiatici, aleg circuitele în Transilvania. A crescut aprecierea faţă de Transilvania şi dorinţa de-a vizita această regiune“, spune Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei Invitation România, una din cele mai importante agenţii de incoming de pe plan local, care aduce anual 10.000 de turişti străini prin circuite culturale şi tematice.
El mai precizează că mitul lui Dracula atrage turişti, care vor să vadă Bran şi Sighişoara, bisericile fortificate, proprietăţile rurale de la Viscri, mai ales că aici are şi prinţul Charles proprietăţi, dar şi fosta capitală culturală Sibiu. ”Acest cocktail atrage din ce în ce mai mulţi străini. Abia acum începem să simţim că avem mai mulţi străini, potenţialul este însă mult mai mare. Dacă am avea o autostradă care să lege Bucureştiul de Braşov, de Cluj-Napoca, Sibiu, o infrastructură rutieră mai dezvoltată, atunci am ajunge şi noi la milioane de turişti precum Toscana“, a mai spus el.
Transilvania atrage străinii prin diverse circuite culturale, ce includ turul bisericilor fortificate, vizită la cetatea din Sighişoara, la Biserica Neagră din Braşov sau la centrul istoric din Sibiu. Biserica fortificată din Prejmer, una din fortificaţiile din Transilvania, construită în 1218 şi inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial, a fost vizitată şi de prinţul Charles. Transilvania oferă turiştilor locuri autentice, cu încărcătură istorică dar şi produse tradiţionale, turiştii putând opta chiar şi pentru o călătorie culinară în această regiune.
Transilvania ar putea să îşi găsească un loc pe harta turistică mondială, la fel ca Toscana, o regiune cu peisaje pitoreşti, istorie, cultură, tradiţii, ce a reuşit să atragă 1,8 milioane de turişti în structurile de cazare doar în 2012. Cei mai mulţi străini ajung în Florenţa, Pisa sau în satul Castiglione della Pescaia, zone cu obiective incluse pe lista patrimoniului cultural mondial al UNESCO.
”Cred că putem să facem din Transilvania o Toscana a României, avem peisaje frumoase, dar este nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, de oameni pregătiţi în turism. începe să se mişte incomingul şi la noi, avem mult mai multe cereri din partea turiştilor străini care vor să vină în circuite în România.
În Cluj vedem cum a explodat turismul datorită evenimentelor precum Untold, când nu se mai găsesc locuri de cazare în oraş„, este de părere Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur din Cluj-Napoca, una din cele mai mari companii de pe piaţa de profil. Interesul străinilor pentru România se vede de altfel şi în suma cheltuită în ţară.
Străinii au cheltuit în călătoriile efectuate în România 1,7 miliarde de euro în primele nouă luni din acest an, sumă în creştere cu circa 500 de milioane de euro faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele BNR.
Braşov, Sibiu şi Cluj se numără printre cele mai atractive judeţe din Transilvania pentru turiştii străini. Doar în primele nouă luni din acest an în Braşov s-au cazat în unităţile turistice 167.000 de străini, în creştere cu 14% faţă de primele nouă luni de anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). în total, în Braşov s-au cazat 950.000 de vizitatori străini şi români în primele trei trimestre din anul acesta, faţă de 825.000 de turişti în perioada similară de anul trecut (plus 14%), arată aceeaşi sursă. Dintre aceştia, doar în Sighişoara au ajuns anul trecut 100.000 de turişti în total.
Pe de altă parte, Sibiu, fosta capitală culturală europeană, a atras 137.000 de turişti străini în primele nouă luni ale acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, hotelurile şi pensiunile din oraş funcţionând la cu 70-80% din camere ocupate. în 2009, în structurile turistice din Sibiu se cazau doar 55.800 de străini, dar anul trecut oraşul a atras în total 142.000 de străini, de aproape trei ori mai mulţi străini, arată datele de la INS.
Mai mult, şi numărul turiştilor români care s-au cazat în Sibiu a crescut, la 298.000 în primele trei trimestre din acest an, ceea ce înseamnă un trafic în creştere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut. Sibiu are 315 unităţi turistice de cazare (hoteluri, pensiuni, vile turistice, hosteluri), din care 43 de hoteluri cu o capacitate de cazare de 3.940 de locuri, porivit datelor de la Statistică de anul trecut.
Evenimentele muzicale şi culturale au adus şi la Cluj-Napoca, al treilea cel mai vizitat din regiune, 106.000 turişti străini în primele nouă luni, în creştere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut. în total, în oraş s-au cazat 481.000 de turişti, faţă de 377.000 de turişti în primele nouă luni de anul trecut (plus 27%). Oraşul Cluj-Napoca, una din destinaţiile turistice principale ale ţării dar şi al doilea pol de business al ţării, după numărul de firme prezente, are în total 53 de hoteluri, cu o capacitate de cazare de 8.450 de locuri.
Transilvania reuşeşte să atragă tot mai mulţi străini datorită dezvoltării aeroporturilor din Sibiu sau Cluj-Napoca, porţi de intrare în regiunea din centrul ţării. Aeroportul din Sibiu este conectat cu zboruri regulate de Madrid, Milano, Dortmund, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart, Viena, Londra şi în sezonul de vară cu Turcia – Antalya, pe o cursă charter, în timp ce aeroportul din Cluj-Napoca a avut 2 milioane de pasageri în primele nouă luni, faţă de 1,36 milioane de pasageri în perioada similară a anului trecut. Spre comparaţie, în urmă cu 20 de ani, în 1996, aeroportul internaţional din Cluj avea un trafic de doar 32.000 de pasageri; doar Tarom opera zboruri regulate, însă în prezent sunt zece companii ce leagă oraşul de peste 45 de destinaţii din Europa.
România rămâne o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.