BusinessMagazin

Tag: top

  • Hituri cântate de Pharrell Williams, Adele şi Maroon 5, cele mai ascultate în ultimul deceniu

    Piesa “Happy”, a lui Pharrell Williams, este cea mai ascultată în ultimul deceniu, potrivit rezultatelor unui top realizat de BBC Radio 2, iar podiumul este completat de “Rolling in the Deep”, a lui Adele, şi “Moves Like Jagger”, a lui Maroon 5 şi Christina Aguilera.

    Radiodifuzorul public britanic a făcut un clasament al celor mai ascultate 40 de hituri la radio şi TV în ultimul deceniu, iar topul este dominat de Adele şi Bruno Mars, cu câte trei poziţii.

    “Topul 40 al celor mai ascultate piese sunt cele pe care producătorii de radio şi TV le-au difuzat consistent în utlima decadă şi care vor evoca amintiri pentru mulţi dintre noi”, a spus Peter Leathem, şeful companiei de licenţe muzicale PPL, care a realizat topul alături de BBC. Jeff Smith, şeful BBC Radio 2, a adăugat că piesele sunt cele care au trecut testul timpului.

    Datele arată că radiodifuzorii au promovat mai mult cântăreţi, cu 22 de menţionări faţă de 14 hituri interpretate de artiste. Trupele ocupă 12 poziţii, iar colaborările între staruri, şapte.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Savantul de top al UE pleacă în mijlocul furtunii: Profesorul Mauro Ferrari şi-a dat demisia de la conducerea Consiliului European pentru Cercetare în mijlocul pandemiei de COVID-19

    Preşedintele Consiliului European pentru Cercetare (ERC) – savantul de top al Uniunii Europene – a demisionat, după ce nu a reuşit să convingă Bruxelles-ul să lanseze un program amplu de cercetare pentru a lupta cu pandemia de COVID-19, potrivit FT.

    Profesorul Mauro Ferrari, care a început un mandat de patru ani la şefia instituţiei ştiinţifice de top la data de 1 ianuarie, şi-a depus demisia în faţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marţi după-amiază.

    „Am fost foarte dezamăgit de răspunsul european în faţa COVID-19. Am ajuns la ERC fiind un susţinător înfocat al Uniunii Europene, însă criza COVID-19 mi-a schimbat complet părerea, deşi continui să susţin cu entuziasm idealurile colaborării internaţionale”, a spus Mauro Ferrari.

    ERC-ul a fost înfiinţat în 2007 pentru a finanţa cei mai buni oameni de ştiinţă din Uniunea Europeană şi a devenit una dintre cele mai prestigioase entităţi finanţatoare din domeniu, cu un buget anual de crica 2 miliarde euro.

    Profesorul Ferrari a spus că ruptura lui de Comisia Europeană s-a născut la începutul lunii martie, „întrucât a devenit evident că pandemia va fi o tragedie de proporţii nemaivăzute.

    El spune că a propus încă de atunci înfiinţarea unui program special prin ERC pentru a combate pandemia de COVID-19.

    „Am crezut că într-un astfel de moment cei mai buni savanţi din lume ar trebui să primească resurse şi oportunităţi pentru a combate pandemia, cu medicamente noi, vaccinuri, instrumente noi de diagnosticare, noi abordări comportamentale bazate pe ştiinţă, pentru a înlocui instuiţia liderilor politici”, a spus el.

    Însă el spune că ideea sa a fost respinsă de Consiliul Ştiinţific al ERC, susţinând că structura instituţiei are o abordare „de jos în sus” – finanţând propuneri lansate direct de cercetători, în locul unei abordări „de sus în jos”, care s-ar baza pe un program de finanţare.

     

  • Criza coronavirusului îi va lovi cel mai mult şi cel mai dur pe cei cu venituri mari şi medii

    Primele estimări indică faptul că cifra de afaceri a companiilor va scădea cu 40% pe medie, asta însemnând că se poate reduce la zero în cazul HoReCa, al transportatorilor sau poate să scadă cu 10-20% în alte domenii.

    Va exista o revenire în T3 şi T4, comparativ cu T2, dar nici nu se pune problema să se reatingă nivelul din T1.
    După ce situaţia de urgenţă se va ridica, în cea mai bună variantă la începutul lunii mai, companiile vor realiza puţin mai bine care este situaţia din teren, cu ce activitate economică ar putea să rămână, cum vor sta încasările şi cash-flow-ul şi vor trece la măsuri de restructurare, pentru a încerca să echilibreze puţin situaţia.
    Nu toată lumea va putea să-şi ţină angajaţii şi nu toată lumea va putea să menţină acelaşi nivel salarial ca înainte de începutul crizei.
    Cei mai afectaţi vor fi cei cu salariile şi veniturile mari şi cei din middle management.
    Bineînţeles că vor fi tăieri şi la nivelul de jos, dar de acolo nu se pot obţine mari economii.
    Salariul mediu în România este de 3.500 de lei, iar salariul minim este de 1.300 de lei.
    Probabil că peste 40.000-45.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună (2.500 de euro), între 400.000 şi 450.000 câştigă între 3.000 şi 10.000 net pe lună, iar restul de 4,5 milioane de angajaţi au sub 3.000 de lei pe lună.
    Doi din trei angajaţi în România câştigă mai puţin de 1.700-1.800 de lei pe lună.
    Sorina Faier, de la Elite Searchers, o firmă de recrutare de top şi middle management, estimează că un CEO care negocia înainte un pachet de 10.000 de euro pe lună, va ajunge să negocieze pentru 5.000-6.000 de euro pe lună. Adică salariile de top management se vor reduce chiar şi la jumătate, mai ales pentru noile poziţii.
    Foarte multe bonusuri vor dispărea, mai ales că nu vor fi rezultate.
    Problema este că cei care aveau salarii mari aveau şi un nivel de trai ridicat, la care se adăugau şi credite bancare pentru diferite investiţii şi pentru a susţine un anumit nivel de trai.
    Toate aceste lucruri vor dispărea în primă fază, până când managerii vor realiza mai bine pe ce venituri se pot baza.
    Vacanţele de 5.000-10.000 de euro vor fi o amintire, city-break-urile în fiecare săptămână vor dispărea peste noapte, iar maşinile, dacă nu sunt ale firmei, vor trece de la un nivel de top la un nivel mai mult spre Logan.
    Va fi extrem de greu pentru multe familii care aveau joburi de top să se replieze, pentru că aşteptările sunt foarte mari.
    De asemenea, poziţiile de top disponibile în piaţă se vor reduce, iar pachetele salariale vor fi mult diminuate.
    Sorina Faier, cu o experienţă de 14 ani în recrutare de top management, crede că pentru două poziţii de vârf – CEO, CFO – se vor bate „2.000 de CV-uri”.
    Înainte de 16 martie, când s-a declanşat starea de urgenţă, managerii de top aveau de unde alege, ce poziţii şi ce companie să accepte.
    Din aprilie, lucrurile se schimbă radical şi nu cred că cineva îşi poate permite să refuze un job, dacă i se oferă.
    Sorina Faier spune că şi poziţiile externe încep să se închidă, deci opţiunile pentru a-ţi găsi un job mai bun, pe un salariu mai mare, se reduc. Ţările Europei sunt în aceeaşi situaţie, cu economiile închise, iar revenirea va fi extrem de grea la nivelul din T1.
    Va fi o depresie generală pentru cei care erau obişnuiţi cu pachete salariale mari şi cu o posibilitate de mişcare destul de largă, în sensul că îşi permiteau să pună condiţii.
    Acum nu va mai fi aşa.

  • Oraşul în care se respiră cel mai prost aer din România. Surpriza majoră care a lăsat în urmă cu mult Bucureştiul şi Clujul

    Recent a fost lansat topul global, pentru anul precedent, al celor mai poluate oraşe din lume în care au fost incluse şi 7 oraşe şi o comună din România, faţă de peste 20 de oraşe, cât au fost în anul trecut, conform datelor de pe site-ul AirVisual.

    Oraşele româneşti incluse în topul privind gradul de poluare a aerului sunt: Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Măgurele, Botoşani, Baia Mare, dar şi comuna Brăniştea.

    Puteţi consulta AICI topul complet al celor mai poluate oraşe

    În ciuda aşteptărilor privind ocupantul locului unu în acest top, nu este Bucureştiul, un oraş în care sunt peste 1,2 milioane de maşini înmatriculate.

    Pe primul loc al acestui top se situează comuna Brănişte cu un nivel de poluare moderat (25.9 pentru 2019, cu o creştere substanţială faţă de anul 2018 când nivelul de poluare si situa la 16.8), urmat de Iaşi cu un nivel de poluare moderat (22. 4 în anul 2019, faţă de 27 pentru anul 2018).

    Bucureştiul se află abia pe locul trei, înregistrând un coefficient mediu de poluare de 18.4 pentru anul 2019, în scădere de la 20.3, cât se înregistra pentru anul 2018.

    Braşov cu un coeficient de poluare moderat (18 pentru anul 2019) esre urmat îndeaproape de

    Cluj-Napoca cu un nivel de poluare tot moderat (15.7 pentru anul 2019).

    Cele mai bine clasat oraş din acest top, aflat pe locul 8, este Baia Mare, care are un nivel de poluare bun situat la 11.9.

    Clasamentul a fost realizat luând în considerare particulele în suspensie din aer, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Pentru realizarea topului a fost luat drept referinţă indicatorul PM2.5.

    PM2.5 este în general considerat drept poluant cu impact major asupra sănătăţii tuturor poluanţilor atmosferici măsuraţi în mod obişnuit. Datorită dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii, conform AirVisual.

    În multe părţi ale Europei şi în S.U.A., principalii poluanţi atmosferici care prezintă importanţă sunt dioxidul de azot (NO2) şi ozonul, astfel încât numai PM2.5 nu oferă o imagine reprezentativă a calităţii aerului şi a riscurilor pentru sănătate în unele regiuni, conform realizatorilor topului.

    Citiţi AICI ediţia E-paper de miercuri

     

     

  • Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice. Cum schimbă Brexitul şi coronavirusul topul ţărilor care controlează economia mondială

    În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com.

    Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

    Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

    Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

    Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

     

  • RTB House, plasată pe locul 23 în clasamentul FT1000 realizat de Financial Times

    RTB House, companie globală care oferă soluţii de ultimă generaţie de marketing pentru branduri de renume din întreaga lume, anunţă că s-a clasat pe poziţia 23 la categoria tech, în topul realizat de Financial Times, FT1000. Acesta este al treilea an consecutiv când compania reuşeşte această performanţă şi este numită în top FT1000.

    Acest top este un proiect comun al Financial Times şi Statista şi este rezultatul a mai multor luni de cercetare, apeluri publice, studiu intens al bazelor de date şi contactare directă a zeci de mii de companii. În cele din urmă, dintre milioanele de companii din Europa, a fost creată o listă scurtă, care le cuprinde pe primele 1.000 cu cele mai bune rezultate. Topul a luat în considerare structurile care au avut cea mai mare creştere a veniturilor în perioada 2015 – 2018.

    RTB House a atins în 2018 o creştere de până la 1.100%, adică 98,7 milioane euro (112,9 milioane de dolari), iar în ultimii 4 ani, numărul angajaţilor a crescut de la 74 la 377. În prezent, compania operează în mai mult de 70 de ţări, unde lucrează cu branduri de top.

    „În ultimii ani, la RTB House ne-am concentrat pe dezvoltarea şi aducerea pe piaţă a celor mai bune soluţii şi inovaţii tehnologice în domeniul marketingului. Suntem mândri de munca noastră şi de faptul că, an după an, creşterea noastră este recunoscută. Motivul pentru care RTB House este una dintre primele companii din lume care aduce tehnologie deep learning într-o astfel de industrie se datorează muncii neobosite a echipei noastre globale, căreia îi mulţumim pentru dedicare şi determinare. Suntem încrezători în ceea ce priveşte următorii ani, când vom continua să creştem, să consolidăm echipa şi să oferim specialiştilor din marketing cele mai bune soluţii”, a spus Daniel Surmacz, COO la RTB House.

    După dezvoltarea algoritmilor de deep learning prin intermediul campaniilor sale, RTB House s-a provocat din nou atât pe sine, cât şi întreaga industrie şi a creat AI Marketing Lab, o divizie care pune accentul pe cercetarea şi dezvoltarea în general, în domeniul marketingului. Această divizie este distinctă de departamentul de Research&Development al companiei, care se concentrează pe retargetare personalizată.

    În egală măsură, RTB House a deschis de curând şi Creatives Lab, o unitate care dezvoltă soluţii care să ofere clienţilor o gamă mai variată şi cu performanţe mai bune pentru bannerele dinamice, atât pentru display, cât şi video, ambele potrivite pentru nevoile de brand ale acestora.
     

  • Cu cât vor creşte salariile managerilor anul acesta?

    „La nivel general, aşa cum arată şi tendinţa globală, ne aşteptăm la o creştere de 3 – 3,2% pe toate industriile. Cu alte cuvinte, creşterea va fi similară cu cea din anul 2019. Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe piaţă întrucât contextul actual este similar cu cel de anul trecut. În general, concentrarea anului 2020 pe piaţa muncii va fi mai mult în direcţia de a oferi angajaţilor o experienţă de muncă bună, cu beneficii şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Mai curând vom vorbi, probabil, de o restructurare şi împrospătare a pachetelor de beneficii, decât de schimbări salariale majore”, spune Costin Tudor, CEO şi fondator al undelucram.ro, o platformă online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din România.
    Domeniul IT va continua şi în anul acesta să conducă topul creşterilor salariale la nivel de top management, mai ales odată cu ascensiunea fondurilor de investiţii care finanţează din ce în ce mai multe companii de tip start-up, observă Costin Tudor. Pe următorul loc în privinţa creşterilor salariale la nivel de top management va fi industria financiar-bancară.
    „În IT ne aşteptăm la o creştere mai mare, între 5 şi 11%, iar în domeniul financiar-bancar estimăm o creştere între 3 şi 7%. Pe lângă IT, ne aşteptăm la măriri salariale considerabile şi în consultanţă, bănci/instituţii financiare şi BPO & servicii. Sigur, trebuie luat în calcul că ele pot varia substanţial în funcţie de industrie, dimensiunea companiei şi, eventual de investiţiile făcute pe parcursul anului 2020 în fiecare dintre aceste domenii”, explică fondatorul platformei undelucram.ro. Estimările privind creşterile salariale sunt bazate pe creşterile înregistrate în ultimii ani, aşa cum sunt ele raportate pe platforma undelucram.ro.
    Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania diferenţa e de 1 la 3, salariul unui şef din ţara noastră ajungând chiar şi la 15.000 de euro, potrivit companiei de HR Mercer Marsh. În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat. Managerii sunt mai bine plătiţi în România pentru că a existat deficit de directori când au intrat multinaţionalele în România la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Astfel s-a ajuns la diferenţele foarte mari între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi, motivează specialiştii de la Mercer Marsh.
    Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut cu 5% în 2019 şi vor avea o creştere similară şi în anul 2020, arată rezultatele studiului salarial anual realizat de compania Mercer Marsh. Cele mai mari majorări salariale pentru 2019 şi 2020 vor fi în industriile care sunt în creştere şi în care se fac investiţii străine. Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam România, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, observă că la nivel de top management salariile au de mulţi ani un nivel competitiv în România, dacă ne comparăm cu ţările din jur.
    „Creşterile salariale la acest nivel sunt deci moderate de la un an la altul, iar accentul se pune pe pachetul variabil, care este unul consistent şi în directă legătură cu rezultatele de business. Pentru top management discutăm de bonusuri variabile anuale dar şi de pachete de bonusuri pe termen lung (2-3-4 ani) care sunt direct legate de valoarea acţiunilor, de EBITDA sau de alţi indicatori de profitabilitate. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor pentru nivelul de top management sunt egale cu cele generale, respectiv o medie de 4,7%, cu variaţii în funcţie de industrie de la 4,5% la maximum 8%”, afirmă Oana Botolan Datki.
    În ceea ce priveşte domeniile de activitate unde vor fi cele mai mari creşteri salariale la nivel de top management, Oana Botolan Datki spune şi ea că industria IT&C va conduce acest clasament.
    „Domeniul IT este în continuare campion la rapiditatea creşterilor de business, extinderilor sau achiziţiilor, aşa că şi pachetele de compensare au o creştere mai mare de la un an la altul – nu neapărat la nivel de top management, cât în general pentru toate posturile care sunt la mare căutare. O creştere spectaculoasă la nivel de top management apare atunci şi compania are o creştere spectaculoasă şi deci nivelul şi complexitatea postului se modifică major”, spune ea.
    În 2019, valoarea mediană a salariului obţinut de un director dintr-o companie de tehnologie din România a fost de circa 6.200 de euro brut pe lună (3.650 de euro net), arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii realizat de compania de HR Mercer Marsh Benefits.
    Domeniile care vor avea cele mai mari creşteri anul acesta sunt acelea în care businessurile cresc cel mai spectaculos. Chiar şi în aceste cazuri nu vorbim de creşteri salariale, ci de pachete de compensare complexe şi în care partea variabilă poate să facă diferenţa. „Salariile la nivel de top management sunt deja «aşezate» în România şi majorări spectaculoase nu se preconizează, în afara cazurilor în care vorbim de promovări. În industrii în care companiile au deja o dimensiune mare (ca cifră de afaceri sau număr de angajaţi, cum ar fi sectorul financiar-bancar, unde vorbim de mii de angajaţi şi de sute de milioane de euro cifre de afaceri), complexitatea posturilor de top management a dus la valori compensatorii generoase care se păstrează în continuare. Creşteri spectaculoase nu pot să mai fie în România şi mai ales la nivel de top, aşa că procentele rămân în jurul valorilor generale de aproximativ 5%”, explică Oana Botolan Datki.
    Salariul pe care îl câştigă un top manager din România depinde de dimensiunea şi complexitatea companiei. „Dacă vorbim despre un top manager dintr-o companie cu 20 de angajaţi şi cifra de afaceri de 2 milioane de euro sau de un top manager dintr-o companie cu 7.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, sumele vor diferi foarte mult. Intervalul poate să fie între 2.000 – 3.000 de euro brut sau 10.000 euro but lunar sau mai mult, dar nici măcar nu este relevant să discutăm despre valori fară să luam în calcul nivelul posturilor despre care vorbim”, concluzionează Oana Botolan Datki.
    Deşi salariile la nivel de top management pot ajunge şi la 15.000 de euro, salariul mediu net cu care sunt plătiţi angajaţii din România a fost de aproape 700 de euro (3.340 de lei) în decembrie 2019, în creştere cu circa 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 1.600 de euro (7.689 lei), iar la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 388 de euro (1.853 lei).

  • Cu cât vor creşte salariile managerilor anul acesta?

    „La nivel general, aşa cum arată şi tendinţa globală, ne aşteptăm la o creştere de 3 – 3,2% pe toate industriile. Cu alte cuvinte, creşterea va fi similară cu cea din anul 2019. Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe piaţă întrucât contextul actual este similar cu cel de anul trecut. În general, concentrarea anului 2020 pe piaţa muncii va fi mai mult în direcţia de a oferi angajaţilor o experienţă de muncă bună, cu beneficii şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Mai curând vom vorbi, probabil, de o restructurare şi împrospătare a pachetelor de beneficii, decât de schimbări salariale majore”, spune Costin Tudor, CEO şi fondator al undelucram.ro, o platformă online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din România.
    Domeniul IT va continua şi în anul acesta să conducă topul creşterilor salariale la nivel de top management, mai ales odată cu ascensiunea fondurilor de investiţii care finanţează din ce în ce mai multe companii de tip start-up, observă Costin Tudor. Pe următorul loc în privinţa creşterilor salariale la nivel de top management va fi industria financiar-bancară.
    „În IT ne aşteptăm la o creştere mai mare, între 5 şi 11%, iar în domeniul financiar-bancar estimăm o creştere între 3 şi 7%. Pe lângă IT, ne aşteptăm la măriri salariale considerabile şi în consultanţă, bănci/instituţii financiare şi BPO & servicii. Sigur, trebuie luat în calcul că ele pot varia substanţial în funcţie de industrie, dimensiunea companiei şi, eventual de investiţiile făcute pe parcursul anului 2020 în fiecare dintre aceste domenii”, explică fondatorul platformei undelucram.ro. Estimările privind creşterile salariale sunt bazate pe creşterile înregistrate în ultimii ani, aşa cum sunt ele raportate pe platforma undelucram.ro.
    Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania diferenţa e de 1 la 3, salariul unui şef din ţara noastră ajungând chiar şi la 15.000 de euro, potrivit companiei de HR Mercer Marsh. În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat. Managerii sunt mai bine plătiţi în România pentru că a existat deficit de directori când au intrat multinaţionalele în România la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Astfel s-a ajuns la diferenţele foarte mari între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi, motivează specialiştii de la Mercer Marsh.
    Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut cu 5% în 2019 şi vor avea o creştere similară şi în anul 2020, arată rezultatele studiului salarial anual realizat de compania Mercer Marsh. Cele mai mari majorări salariale pentru 2019 şi 2020 vor fi în industriile care sunt în creştere şi în care se fac investiţii străine. Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam România, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, observă că la nivel de top management salariile au de mulţi ani un nivel competitiv în România, dacă ne comparăm cu ţările din jur.
    „Creşterile salariale la acest nivel sunt deci moderate de la un an la altul, iar accentul se pune pe pachetul variabil, care este unul consistent şi în directă legătură cu rezultatele de business. Pentru top management discutăm de bonusuri variabile anuale dar şi de pachete de bonusuri pe termen lung (2-3-4 ani) care sunt direct legate de valoarea acţiunilor, de EBITDA sau de alţi indicatori de profitabilitate. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor pentru nivelul de top management sunt egale cu cele generale, respectiv o medie de 4,7%, cu variaţii în funcţie de industrie de la 4,5% la maximum 8%”, afirmă Oana Botolan Datki.
    În ceea ce priveşte domeniile de activitate unde vor fi cele mai mari creşteri salariale la nivel de top management, Oana Botolan Datki spune şi ea că industria IT&C va conduce acest clasament.
    „Domeniul IT este în continuare campion la rapiditatea creşterilor de business, extinderilor sau achiziţiilor, aşa că şi pachetele de compensare au o creştere mai mare de la un an la altul – nu neapărat la nivel de top management, cât în general pentru toate posturile care sunt la mare căutare. O creştere spectaculoasă la nivel de top management apare atunci şi compania are o creştere spectaculoasă şi deci nivelul şi complexitatea postului se modifică major”, spune ea.
    În 2019, valoarea mediană a salariului obţinut de un director dintr-o companie de tehnologie din România a fost de circa 6.200 de euro brut pe lună (3.650 de euro net), arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii realizat de compania de HR Mercer Marsh Benefits.
    Domeniile care vor avea cele mai mari creşteri anul acesta sunt acelea în care businessurile cresc cel mai spectaculos. Chiar şi în aceste cazuri nu vorbim de creşteri salariale, ci de pachete de compensare complexe şi în care partea variabilă poate să facă diferenţa. „Salariile la nivel de top management sunt deja «aşezate» în România şi majorări spectaculoase nu se preconizează, în afara cazurilor în care vorbim de promovări. În industrii în care companiile au deja o dimensiune mare (ca cifră de afaceri sau număr de angajaţi, cum ar fi sectorul financiar-bancar, unde vorbim de mii de angajaţi şi de sute de milioane de euro cifre de afaceri), complexitatea posturilor de top management a dus la valori compensatorii generoase care se păstrează în continuare. Creşteri spectaculoase nu pot să mai fie în România şi mai ales la nivel de top, aşa că procentele rămân în jurul valorilor generale de aproximativ 5%”, explică Oana Botolan Datki.
    Salariul pe care îl câştigă un top manager din România depinde de dimensiunea şi complexitatea companiei. „Dacă vorbim despre un top manager dintr-o companie cu 20 de angajaţi şi cifra de afaceri de 2 milioane de euro sau de un top manager dintr-o companie cu 7.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, sumele vor diferi foarte mult. Intervalul poate să fie între 2.000 – 3.000 de euro brut sau 10.000 euro but lunar sau mai mult, dar nici măcar nu este relevant să discutăm despre valori fară să luam în calcul nivelul posturilor despre care vorbim”, concluzionează Oana Botolan Datki.
    Deşi salariile la nivel de top management pot ajunge şi la 15.000 de euro, salariul mediu net cu care sunt plătiţi angajaţii din România a fost de aproape 700 de euro (3.340 de lei) în decembrie 2019, în creştere cu circa 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 1.600 de euro (7.689 lei), iar la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 388 de euro (1.853 lei).

  • Telekom România a ocupat locul doi în topul portabilităţii operatorilor de telefonie, cu 249.000 de utilizatori portaţi

    70% dintre românii care s-au portat în reţeaua Telekom Romania declară că sunt mai mulţumiţi acum cu serviciile de telecomunicaţii, arată rezultatele unui studiu realizat de companie în noiembrie 2019, pe un eşantion de clienţi noi, reprezentativ la nivel naţional, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Volumul de date mobile, minutele şi SMS-urile incluse în abonamentele de telefonie mobilă, calitatea semnalului, viteza internetului, preţul şi calitatea interacţiunii cu angajaţii Telekom, au fost factori evaluaţi pozitiv de către noii clienţi Telekom Romania. Rezultatele de portare pentru anul 2019, anunţate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Telecomunicaţii (ANCOM), potrivit cărora grupul de companii  Telekom Romania a ocupat locul al doilea în topul portabilitătii cu peste 249.000 de numere de telefonie mobilă portate.

     

     


     

  • Cine vrea să îşi ia apartament în 2020: Ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei în ianuarie 2020: CEC Bank conduce topul cu cea mai mica dobândă, de 4,51%

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei percepute de cele mai mari zece bănci din piaţa locală la începutul anului 2020 pornesc de la 4,51% şi ajung la 7,8%, însă acestea nu reprezintă dobânzile efective (DAE), la care se mai adaugă un cumul de costuri şi comi­sioane suplimentare, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna ianuarie publicate de platforma Finzoom.

    Analiza ia în considerare un credit ipotecar standard de circa 220.000 lei, cu dobândă variabilă, fără a se lua în calcul potenţialele reduceri de dobândă care survin din conformarea la anumite condiţii ale creditorului, precum încasarea veniturilor lunare la banca respectivă.

    Astfel, în ce priveşte creditele standard, CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, practică o dobândă de 4,51% la produsul ipotecar de bază, reprezentând cea mai mică dobândă din piaţă. Aceasta este formată dintr-o marjă fixă a băncii de 2,15% şi indicele de referinţă IRCC care este 2,36% pentru primul trimestru din 2020.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat următoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelucrătoare. Nivelul dobânzii a scăzut la 2,36% în ianuarie, de la 2,66% în T4 2019.

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, practică a doua cea mai mică dobândă de pe piaţa românească în luna ianuarie, de 5,48%, formată din IRCC şi o marjă fixă de 3,12%. În cazul creditului ipotecar de achiziţii de la OTP, marja poate ajunge şi la 5,42%, ceea ce ar duce dobânda la 7,78%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, practică o dobândă de 5,61% la creditele standard cu dobândă variabilă, reprezentând IRCC, la care se adaugă o marjă a băncii de 3,25%.

    BCR, parte a grupului austriac Erste şi a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, se situează pe locul patru în topul dobânzilor oferite de cele mai mari zece bănci din piaţă la credite ipotecare standard cu dobândă variabilă, oferind creditul Casa Mea cu o dobândă de 5,66%, din care marja băncii este de 3,3%. Alpha Bank, subsidiara locală a unuia dintre cele mari grupuri bancare elene, practică o do­bândă 5,81%, din care marja fixă a băncii re­pre­­zintă 3,45%. În acelaşi timp, Raiffeisen Bank oferă creditul ipotecar Casa Ta cu o do­bândă de 5,86%, din care marja băncii este de 3,5%.

    Pe locul şapte se situează Garanti BBVA, a zecea cea mai mare bancă din sistemul românesc, cu o dobândă de 6,05%, unde marja băncii este de 3,69%. BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez, practică o dobândă de 6,13%, cu marja fixă a băncii de 3,77%.

    Ultimele două poziţii în top zece dobânzi sunt ocupate de ING Bank şi UniCredit Bank, cu dobâni de 6,61%, respective 7,8%. În cazul tuturor băncilor şi produselor, dobânda scade în cazul în care clientul se încadrează într-o serie de criterii specific ale băncilor, sau achiziţionează şi alte produse.

    Datele BNR arată că populaţia avea în primele luni din 2019 o datorie totală de circa 160,7 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ascensiunea fiind influenţată de majorarea creditării bancare, în special ipotecare, care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

    „Contribuţia cea mai importantă la această evoluţie a fost generată de creşterea creditului ipotecar (9,7%), şi într-o mai mică măsură, cea a creditului de consum (5,9%)“, se arată într-un raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Creditul imobiliar acordat populaţiei s-a menţinut la un nivel important şi a continuat tendinţa ascendentă din ultimii ani. La finalul lunii septembrie 2019 acesta cumula o valoare de circa 90 mld. lei şi a reprezentat 67% din volumul expunerilor totale la nivelul sectorului, potrivit băncii centrale.

     

    Cele mai bune dobânzi din piaţă în condiţii perfecte de creditare

    Topul celor mai bune dobânzi din piaţă se schimbă atunci când clientul se încadrează în anumite condiţii specifice de creditare sau atunci când este dispus să mai achiziţioneze încă unu sau mai multe produse de la banca de la care contractează creditul ipotecar. Astfel, datele se schimbă şi pe exemplul reprezentativ ales de ZF, cu un credit de 220.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani.

    Cel mai bun credit din piaţă este creditul ipotecar cu card, de la CEC Bank, care vine cu o dobândă de 4,26% şi o DAE (Dobândă Anuală Efectivă) de 4,87%, potrivit datelor agregate de ZF de pe platforma Finzoom. Al doilea cel mai bun credit din piaţă este oferit tot de cea mai mare bancă a statului român şi este produsul standard, care vine cu o dobândă de 4,51% şi DAE de 5,13%.

    Pe locul trei în acest clasament se situează BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă, cu produsul Casa Mea, în cazul în care optează şi pentru virarea venitului lunar în conturile deschise la această bancă. În aceste condiţii, clientul poate accesa o dobândă de 5,06% şi DAE de 5,19%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, oferă al patrulea cel mai ieftin credit ipotecar din piaţă, pe exemplul ales de ZF, prin produsul standard ipotecar, dacă se optează pentru încasarea venitului într-un cont BT. Astfel, dobânda se situează la 5,01%, iar DAE la 5,26%.

    First Bank, fosta Piraeus Bank, o instituţie financiară care se poziţionează pe piaţă în căutarea clienţilor cu venituri lunare de peste 1.000 de euro, oferă un produs ipotecar care se situează pe locul cinci în acest top. Creditul Proprietar, cu virarea venitului într-un cont deschis la First Bank, aduce o dobândă de 5,11%, la o DAE de 5,27%.