BusinessMagazin

Tag: tigari

  • POZA ZILEI: 2 ani. Partea II

    Vezi mai multe galerii foto pe www.zoom.mediafax.ro

  • Mai mult fum peste hotare – ţigările made in România ajung în zeci de ţări

    “ESTE O ADEVĂRATĂ PIATRĂ DE HOTAR PENTRU NOI,” spune Mike Edwards, directorul fabricii British American Tobacco de la Ploieşti. El se referă la faptul că la sfârşitul lui 2014 va fi finalizată investiţia totală de 40 de milioane de euro pentru extinderea, dotarea şi echiparea fabricii, iar volumele exportate vor creşte de la 46% în prezent la circa 60%. Edwards a fost încântat să preia, în toamna lui 2009, operaţiunile fabricii din România, având anterior un mandat de conducere a unităţii de producţie din Serbia şi după ce mai lucrase anterior în alte trei ţări. Pentru cele 40 de milioane de euro investite la Ploieşti, pe lista scurtă s-au aflat mai mulţi candidaţi. Oraşul aflat la o aruncătură de băţ de Capitală a câştigat duelul, fiind luaţi în calcul mai mulţi factori: aşezarea geografică pentru a avea costuri logistice bune, infrastructura (“străzile nu sunt neapărat bune, dar proiectele se vor încheia la un moment dat”), apropierea de portul Constanţa (“importăm materii prime, deci e important”), calificarea personalului (pentru că în oraş au investit deja zeci de multi-naţionale) şi, nu în ultimul rând, costurile cu salariile (care, în mod evident, sunt mai mici decât în alte ţări din Uniunea Europeană). Singurul dezavantaj pe care îl vede Mike Edwards în ce priveşte Ploieştiul faţă de alte oraşe europene este costul energiei electrice, care ar putea creşte în perioada următoare, iar volumul de energie consumat de utilajele din fabrică este uriaş.

    La Ploieşti sunt produse 19 mărci care sunt exportate acum în toată Europa, şase fiind branduri internaţionale (Dunhill, Kent, Pall Mall, Vogue, Viceroy şi Lucky Strike), restul fiind locale (de exemplu MS, care are o cotă de piaţă consistentă pe piaţa Italiei). Fumătorii români sunt atipici, constată Edwards, pentru că aici mărcile internaţionale deţin cea mai importantă felie din piaţă, mărcile locale având cote neîn-semnate. Fostul monopol de stat, Societatea Naţională Tutunul Românesc, care producea pe vremuri Snagov şi Carpaţi, a pierdut aproape toţi consumatorii în favoarea mărcilor celor trei producători internaţionali. Şi pentru că “rutele logistice sunt bune, ţigaretele de la depozitul logistic ajung pe piaţa din Marea Britanie în numai câteva zile”, spune directorul fabricii de la Ploieşti. 540 de oameni lucrează acum în fabrică, iar în toamnă numărul va creşte, estimează Edwards, cu aproximativ 20%. Pentru creşterea capacităţii de producţie a fost nevoie de ridicarea din temelii a unei noi construcţii pe terenul deţinut de companie, iar depozitul va fi relocat în parcul logistic West Park. De acolo va pleca spre restul Europei 46% din producţia de 26 de miliarde de ţigarete a fabricii BAT din Ploieşti.

    Ponderea exporturilor este chiar mai mare în cazul fabricii pe care o are Philip Morris în Otopeni, adică 80%, cea mai mare parte având ca destinaţie 15 pieţe din UE, din care cea mai importantă este Italia, unde ajung produse precum Muratti, Merit sau Diana, spune Sorana Mantho, corporate affairs director. “În 2012, Philip Morris România a investit un milion de euro în modernizarea fabricii din Otopeni pentru instalarea unei noi unităţi de răcire eficientă din punct de vedere energetic”, declară Mantho. Investiţia face parte dintr-un program mai amplu care are ca scop reducerea impactului asupra mediului. Grupul deţine 56 de centre de producţie în 33 de ţări, în care produce peste 860 de miliarde de ţigarete în fiecare an. Fabrica din România este construită pe 3,3 hectare, iar investiţia totală ajunge la 120 de milioane de euro.
    CU PROCENTE BUNE S-A MĂRIT PE PARCURSUL ANULUI TRECUT ŞI SUPRAFAŢA FABRICII JTI DIN PIPERA, pentru că şi JTI a decis să sporească volumele de producţie. Valoarea proiectului este de 25 de milioane de euro, spune Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro. Compania şi-a început operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, pentru că în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia.

    Unele ţigaretele produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declara anterior Gilda Lazăr. Pentru cei familiarizaţi cu mărcile pe care producătorul le aduce pe piaţa românească – cum sunt Camel, Sobranie, Winston – pachetele ce pot fi văzute în fabrică sunt în mod evident diferite, atât în ce priveşte numele (de pildă Time sau Camel fără filtru pentru fumătorii care îşi doresc un gust foarte puternic), cât şi culorile sau mărimea pachetelor, la Pipera fiind produse ţigarete extra lungi, care nu se vând pe piaţa locală. “Exportăm Camel fără filtru în toate ţările UE. Este un sortiment destinat exclusiv exportului ca, de altfel, multe alte mărci care nu figurează în portofoliul destinat pieţei româneşti”, adaugă Gilda Lazăr. Personalul fabricii de ţigarete a crescut cu 125 de oameni în urma noii investiţii, ajungând acum la 333 de angajaţi (compania are în prezent aproape 1.000 de angajaţi), dar în nicio zonă a fabricii nu este aglomeraţie. Majoritatea etapelor de fabricaţie exclud complet manopera muncitorilor, cu câteva apăsări pe butoanele computerelor fiind selectate procesele dorite. “Şi forţa de vânzări s-a mărit cu mai mult de 50 de oameni”, mai spune reprezentanta JTI. Grupul are peste 20 de fabrici pe toate continentele, iar cea din Pipera este recunoscută în grup pentru eficienţa costurilor şi are o întreagă pleiadă de certificări. “JTI Manufacturing a fost prima companie din România recunoscută ca “5S – Best in Class”, în 2009, certificarea fiind înmânată reprezentanţilor JTI chiar de către fondatorul Institutului Kaizen, profesorul Masaaki Imai”, spune Gilda Lazăr. În grupul JTI mai există o singură fabrică certificată 5S, la Trier, în Germania, iar în Europa sunt doar opt companii care au această certificare.

    Una peste alta, după ce ani în şir România s-a dovedit a fi o piaţă excelentă de consum, mai nou păşeşte încet în liga exportatorilor. Are o serie de avantaje, între care aşezarea geografică, costul forţei de muncă raportat la calificări şi fabrici de ultimă generaţie. Avantaje de pe urma cărora ar putea câştiga bani buni şi producătorii din alte domenii.

  • Cum arată planul de afaceri al celei mai puternice femei din ţigări

    CHIAR LA ÎNCEPUT DE AN, ţigările s-au scumpit din nou. De această dată cu 50 de bani. Iar preţul ţigaretelor va continua să crească; la jumătatea anului va fi aplicată o nouă scumpire, similară. Obişnuiţi cu creşterile de preţ ale ţigărilor, pentru fumători nu a fost nicio surpriză majoră, mai cu seamă că nivelul este oarecum acceptabil, cel puţin prin comparaţie cu 2009, când preţurile ţigărilor au crescut cu 50%, ţinta de inflaţie a fost ratată, iar vânzările ilicite au explodat, ajungând la 35% din piaţă în 2010. Conform celui mai recent studiu Novel, piaţa neagră a ţigaretelor s-a plasat în anul trecut la 13%, principala sursă de provenienţă a produselor ilicite fiind duty-free-urile. Iar în Ucraina şi Moldova preţurile la ţigări sunt mult mai mici, mai puţin de jumătate, făcând rentabil traficul pentru cei implicaţi în activităţi de import ilegal.
    Chiar dacă nivelul pieţei negre s-a menţinut anul trecut la un nivel relativ stabil, Gemma Webb spune că una dintre principalele preocupări este reducerea contrabandei. Una peste alta, la un an de zile de când a preluat conducerea BAT România, ea spune că s-a adaptat foarte repede în România, mai cu seamă că ţara este foarte frumoasă, cu multe lucruri de văzut pretutindeni şi oameni prietenoşi. “N-am avut nicio dificultate majoră”, spune Webb, care anterior a lucrat în UK, Belgia, Germania şi Irlanda; ea se aştepta, din pricina faptului că a trăit în ţări dezvoltate, să-i fie mai greu să se adapteze mutării în România. A fost însă surprinsă de cât de facilă a fost adaptarea de data aceasta şi afirmă că i-ar plăcea ca mandatul de trei ani pe care îl are acum să mai fie prelungit, pentru că se simte “ca acasă”.

    Călătoreşte mult prin ţară, mergând cam la fiecare şase săptămâni să vadă cum se desfăşoară activitatea echipelor de vânzări din provincie. Peste hotare merge, mai cu seamă la Londra, cel puţin o dată la fiecare zece săptămâni, dat fiind că România se numără printre cele mai bune 15 pieţe ale BAT din întreaga lume. În regiunea în care este încadrată ţara, între 37 de naţiuni, piaţa românească este pe locul trei, după Germania şi Italia, în topul realizat în funcţie de volumele vândute. “Suntem şi ţara cu cea mai rapidă creştere; în 2011 am atins ţinta stabilită în urmă cu zece ani, adică depăşirea unei cote de piaţă de 50%”. Noul obiectiv este ca, până în 2021 BAT să deţină o felie şi mai groasă, de 60% din piaţă. “Trebuie să continuăm creşterea, o stagnare duce la regres.” Compania pe care o conduce are scenarii de acţiune pentru mai multe variante, în funcţie de variabile ce se pot schimba – de la cursul valutar până la piaţa neagră. “Nu ai cum să creşti când nu ştii ce te aşteaptă după colt”, spune Webb, care este prima femeie aflată la cârma unui producător de ţigarete pe plan local. În 2012, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,5 miliarde de euro, conform calculelor Business Magazin în creştere faţă de anul anterior. Despre finalul de an Gemma Webb spunea că seamănă cu pilotarea unui avion Boeing 747 la aterizare. Anul care s-a încheiat a fost unul “plin, bun, greu – pentru că am fost în continuă învăţare” şi priveşte cu încredere 2013. Valoarea întregii pieţe se apropie, conform calculelor Business Magazin, de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanţă de a doua plasată a clasamentului – piaţa berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro. Aproape întreaga piaţă a ţigărilor este ocupată de cele trei multinaţionale de pe piaţă: British American Tobacco (BAT), Philip Morris International (PMI) şi Japan Tobacco International (JTI). Ele deţin peste 98% din valoarea vânzărilor de pe piaţa legală.

    CHIAR DACĂ A ÎNCHEIAT CU BRIO ANUL, CEO-UL BAT NU-ŞI PERMITE PREA MULTE MOMENTE DE RESPIRO.Pe lângă scăderea permanentă a numărului de fumători, care se împuţinează an de an cu 0,5-0,7%, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Webb urmăreşte atent reglementările şi propunerile de pe plan european şi mondial. De pildă, există propuneri să fie interzisă producerea ţigaretelor mentolate. Un alt exemplu este faptul că de la 1 decembrie, în Australia toate ţigările se vând în pachete verzi, nemaiexistând nicio diferenţiere între branduri. Aşa-numita “blind market” (piaţa oarbă) ar putea duce la explozia contrabandei; producătorii au intentat procese prin care susţin că le este încălcat dreptul de proprietate intelectuală şi toate statele au ochii aţintiţi asupra a ceea ce se va întâmpla în Australia.

    Mai aproape de scenariile de acţiune ale BAT sunt însă ţigaretele electronice, despre care Webb spune că reprezintă un fenomen aflat încă în faza de “copilărie”, dar se dezvoltă destul de rapid, de vreme ce sunt mai multe companii care investesc în dezvoltarea acestor produse. “Nu avem date despre aceste produse în România. Este o zonă de interes pentru noi.” Dovadă că grupul a pus bazele Nicoventures Limited, o firmă creată recent, al cărei scop este, conform informaţiilor de pe site, “să ofere o nouă alternativă fumătorilor care îşi doresc o variantă mai sănătoasă decât ţigareta”. Firma se află în faza de cercetare şi nu a lansat încă niciun produs.

  • Duty-free-urile cresc nivelul contrabandei cu ţigări

    “În septembrie, spaţiile duty-free confirmă trendul ascendent din ultimele luni şi devin principala sursă pentru comerţul ilicit cu ţigarete, ajungând la 26,7% (comparativ cu 23,2% în iulie). Scăderea semnificativă a vânzărilor de produse provenite din Serbia, până la 23,4% (faţă de 32% în luna iulie), vine pe fondul creşterii comeţului ilicit cu ţigarete din duty-free, ambele surse afectând în special regiunile de Vest. Rămân relativ constante ponderea produselor cu timbru de Moldova (26,2% faţă de 22,4% în iulie) şi ponderea celor provenite din Ucraina (19,3% în septembrie, comparativ cu 17,7% în iulie)”, spune Marian Marcu, directorul companiei Novel Research.

    “Cresterea traficului ilicit pe frontierele de Nord Est si a traficului cu produse tip duty-free provenite din Grecia, via Bulgaria arata ca este nevoie de intensificarea eforturilor concertate ale institutiilor competente in combaterea contrabandei, in aceste zone vulnerabile. In acest context, este important de precizat ca, in urma disponibilizarilor si a posturilor blocate, Vama si Politia de Frontiera se confrunta cu serioase deficiente de personal operativ. Vorbim despre realitati care ne ingrijoreaza si care pot pune sub semnul intrebarii eficienta operatiunilor”, a declarat Gilda Lazar, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria.

    “Chiar si in conditiile cresterii contrabandei cu tigarete in septembrie cu 1,3 puncte procentuale, media lunara a pietei negre in acest an se situeaza la circa 13,4%, incadrandu-se in nivelul relativ constant inregistrat incepand din ianuarie 2012. Cu toate acestea, trebuie sa tinem cont ca, in urma cu un an, in luna septembrie 2011, comertul ilicit cu tigarete se situa la 11,8%. Companiile de tutun vireaza lunar catre stat peste 200 de milioane de euro insemnand accize si TVA, drept urmare orice punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta un castig substantial pentru buget”, a precizat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “Potrivit unui studiu realizat de KPMG anual, in statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv in Romania, comertul ilicit cu tigarete se situa, in 2011, in Uniunea Europeana, la 10,4% din piata totala. Nivelul contrabandei poate fi in continuare redus numai prin continuarea eforturilor autoritatilor, sustinute si prin parteneriate cu producatorii”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania si Bulgaria.

    Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al Romaniei. Accizele platite in 2011 de cele trei mari companii producatoare de tigarete, fara TVA si impozit pe profit, au reprezentat aproximativ 9% in totalul veniturilor bugetare. Cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat, in anul 2011, cu circa 2,75 miliarde de euro, reprezentand accize si TVA.

  • Cât de importanţi sunt vameşii în reducerea contrabandei cu ţigări?

    “Conform datelor din luna iulie ale companiei de cercetare Novel, piata neagra a tigaretelor a coborat sub pragul de 13%. Rezultatul este remarcabil daca facem o comparatie cu luna ianuarie a anului 2010, cand contrabanda atinsese nivelul record de 36,2% din totalul pietei. Prioritatile autoritatii vamale romane vor ramane in continuare combaterea traficului ilicit cu tigarete, produse energetice si alcool, in perioada urmatoare intensificandu-se actiunile de combatere a gruparilor infractionale organizate si a fraudelor vamale”, a declarat Dorel Fronea, seful Autoritatii Nationale a Vamilor.

    “Un singur punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta incasari suplimentare la bugetul de stat de circa 30 milioane de euro. Limitarea comertului ilicit permite, de asemenea, producatorilor de tigarete sa faca investitii, sa creeze locuri de munca si, astfel, sa plateasca mai multe taxe. Pentru ca piata neagra sa scada si pe viitor, legislatia trebuie sa fie imbunatatita in continuare, Calendarul de majorare a accizelor, publicat in Codul Fiscal, sa fie respectat si dialogul cu institutiile de aplicare a legii continuat in acelasi ritm”, a declarat Gilda Lazar, director corporate affairs & communications, JTI Romania & Moldova.

    Reprezentanta JTI din Republica Moldova a donat Serviciului Vamal din aceasta tara suma de 20.000 de euro, necesara achizitionarii de echipamente tehnice. De asemenea, compania a donat Serviciului Vamal din Moldova un mijloc de transport dotat cu echipament special de control antifrauda, precum si patru echipe canine pentru combaterea traficului ilegal cu produse din tutun.

    In 2007, JTI a incheiat cu Comisia Europeana un Acord pentru combaterea comertului ilicit, pe o perioda de 15 ani, in valoare de 400 milioane dolari. Potrivit acestui document, in cazuri de confiscari mai mari de 50.000 de bucati tigarete, compania producatoare plateste integral diferenta de taxe dintre statul in care au fost confiscate si statul pentru care erau destinate. In cazul in care confiscarile totalizeaza, intr-un an, 90 milioane bucati, diferenta de taxe e platita de patru ori.

  • Cum produc roboţii Elena şi Gheorghe ţigări pentru 45 de ţări

    Două lucruri izbesc la modul cel mai propriu simţurile unui vizitator într-o fabrică de ţigarete: mirosul puternic al frunzelor de tutun şi zgomotul, firesc într-o unitate de producţie, care împiedică o eventuală conversaţie telefonică şi îi forţează pe cei care doresc să discute să păstreze o distanţă de maxim jumătate de metru. Or, pe 17 iulie fabrica din Pipera era asaltată de vizitatori – de la ambasadorul Japoniei în România şi directorul general al multinaţionalei până la reprezentanţi ai autorităţilor şi jurnalişti. Una peste alta, câteva zeci de musafiri au mers la pas printre liniile de fabricaţie pe care circulă tone de tutun, altminteri un element preţios dacă ne uităm la preţurile de vânzare ale pachetelor de ţigarete, plasate între 10 şi 15 lei. Cu toate acestea, preţurile pachetelor de ţigarete la ieşirea pe poarta fabricii sunt mult mai mici, plasându-se în jurul a 2-4 lei. Diferenţa reprezintă accizele şi taxele, a căror pondere ajunge la 80% din preţul de raft, explică Gilda Lazăr, corporate affairs director la Japan Tobacco International România. De fapt, anul trecut industria tutunului a virat la bugetul statului 2,75 miliarde de euro. Valoarea întregii pieţe se apropie, conform calculelor BUSINESS Magazin, de valoarea de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanţă de a doua plasată a clasamentului – piaţa berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro.

    Turul oficial al fabricii, plasată la o aruncătură de băţ de gura de metrou Pipera, dar despre a cărei existenţă patru din cinci trecători nu ştiu nimic, durează în jur de jumătate de oră. Informaţiile abundă la tot pasul şi parcursul fabricii poate dura lejer mai mult, fără a fi plictisitor. De pildă, materiile prime sunt aduse aproape exclusiv din import, iar principalul ingredient, frunza de tutun, este adusă de la Antwerp din Belgia. Compania are o centrală specializată de achiziţie pentru întregul grup şi contractează tutunul de la asociaţii producătoare, de la statele consacrate şi de pe bursele internaţionale. În afară de frunzele de tutun – care, asemeni cafelei – este de mai multe tipuri, un rol cheie în producţie îl joacă concentratele care sunt adăugate. Pentru că ţigaretele au şi ele un procedeu de fabricaţie anume, iar angajata care ne conduce în turul fabricii spune că “aceste concentrate vin direct din Japonia şi au o reţetă secretă”. Secret ce pare la o primă vedere la fel de bine păstrat ca şi concentratul Coca-Cola, băutura carbogazoasă faimoasă în toate ungherele Pământului. În procesul de fabricaţie laptele şi mierea joacă un rol important, iar mirosul din hale trădează clar prezenţa acestor ingrediente în vasele uriaşe prin care trece tutunul în diferite faze – de la frunze întregi, etape de uscare, amestecare cu ingrediente şi tocare.

    Iar suprafaţa fabricii s-a mărit cu procente bune pe parcursul ultimului an, de când JTI a decis să mărească volumele produse la marginea Bucureştiului. Valoarea proiectului este de “peste 25 de milioane de euro”, declară Mutsuo Iwai, executive vice president, deputy CEO în cadrul Japan Tobacco International şi membru al Japan Tobacco Board, aflat la prima sa vizită în România. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro, compania începându-şi operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, de vreme ce în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia. Unele ţigarete produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declară Gilda Lazăr. În luna mai 2012 fabrica a atins cel mai ridicat nivel de producţie de până acum, conform reprezentanţilor companiei.

  • Ţigări produse în Bucureşti exportate în 45 de ţări

    “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declară Gilda Lazăr, corporate affairs director al JTI România.

    JTI este una dintre primele multinaţionale care şi-au început activitatea pe piaţa din România, deschizând o reprezentanţă locală în 1993. Investiţia totală a companiei ajunge la 100 de milioane de euro şi are în prezent aproape 1.000 de angajaţi. “2011 a fost un an bun pentru noi, am înregistrat creşteri substanţiale faţă de 2010 care a fost un an dezastruos pentru întreaga industrie”, spune Gilda Lazăr, cu trimitere la faptul că în urmă cu mai bine de doi ani nivelul contrabandei cu ţigarete depăşise 36% din totalul pieţei. În prezent, vânzările ilicite se plasează la 13%.

    Pe piaţa tutunului, puternic concurenţială la nivel local, sunt prezente toate cele trei companii care domină şi la nivel internaţional industria tutunului: British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris. Filiale locale ale celor trei deţin peste 90% din piaţa autohtonă a tutunului, evaluată de BUSINESS Magazin la 3,5 miliarde de euro.

  • Veste proastă pentru fumători. Cu cât ar putea fi scumpit pachetul de ţigări, dacă Guvernul va dubla taxa pe viciu

    Pentru combaterea consumului excesiv de produse din tutun şi băuturi alcoolice, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate, se instituie “unele contribuţii”, care vor fi venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, se spune în proiect.

    Astfel, firmele care produc sau importă produse din tutun vor contribui, pentru ţigarete şi ţigări de foi, cu suma de 20 euro/1.000 de bucăţi.

    “Este vorba de o dublare a taxei de sănătate la 20 de euro/1.000 de ţigarete. Taxa a fost introdusă în mai 2006. Era o taxă fixă foarte mare. La vremea respectivă, noi apreciam nivelul contrabandei în România între 5% şi 8%, iar după această taxă aproape că s-a dublat”, au declarat agenţiei MEDIAFAX un oficial al unui mare producător de ţigări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costa acum opt ani pachetul de ţigări pe care îl fumezi

    British American Tobacco (BAT)
    37.000 lei Kent: Tritek (1, 4, 8), Mintek (1, 2, 3) şi 100’s
    33.000 lei Rothmans
    30.000 lei Lucky Strike: Filter şi Light
    30.000 lei Hollywood
    29.000 lei Pall Mall: Filter, Lights, Ultra Light, Menthol, One
    29.000 lei Viceroy: Special Filter, Special Light, Special Ultra Light, Filter, Light, Ultra Light
    27.000 lei Viceroy necartonat
    15.000 lei Pall Mall Light (10 ţigarete)
    15.000 lei Viceroy Filter 10 ţigarete)

    Philip Morris (PM)
    39.000 lei Parliament: Light şi Ultra Light
    33.000 lei Marlboro (100’s şi scurt): Filter, Light , Menthol
    29.000 lei L&M: Charcoal Filter şi Light, Filter, Light, Ultra Light, Menthol
    30.000 lei Chesterfield: Filter, Light
    26.000 lei Assos
    26.000 lei Red&White
    24.000 lei Zet
    17.000 lei Marlboro Filter şi Light (10 ţigarete)

    Japan Tobacco International (JTI)
    37.000 lei Camel: Filter, Light, Ultra Light
    31.000 lei Winston: Filter, Light, Ultra Light, One
    28.000 lei Winchester: Filter, Light, Menthol
    28.000 lei Monte Carlo: Filter, Light, Light Menthol
    28.000 lei More
    26.000 lei Winchester necartonat: Filter, Light
    26.000 lei More necartonat
    19.000 lei Camel (10 ţigarete): Filter şi Light
    16.000 lei Winston (10 ţigarete)

    Date valabile în lei vechi (ROL), în anul 2004

  • Cu cât se va scumpi pachetul de ţigări de la 1 iulie

    Noua structură a accizei, valabilă de la 1 iulie, a fost aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului. Astfel, începând cu luna iulie, acciza specifică (parte a accizei totale) va fi de 58,18 euro pentru 1.000 de ţigarete, ceea ce va determina un nivel al accizei totale de 79,19 euro/1.000 de ţigarete. Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului 2011 este de 130,07 euro/1.000 ţigarete, respectiv 11,1863 lei/pachet. Potrivit mecanismului de calcul reglementat, nivelul accizei specifice aferent perioadei 1 iulie 2012 – 30 iunie 2013 inclusiv, exprimat în euro/1.000 ţigarete, este de 53,18 euro/1.000 ţigarete, în condiţiile în care acciza ad valorem scade de la 21% la 20% din preţul mediu de vânzare.

    Mai multe pe mediafax.ro