BusinessMagazin

Tag: televiziune

  • Grupul german Deutsche Welle va lansa o televiziune de ştiri în limba engleză

    Noua televiziune de ştiri a Deutsche Welle (DW) va fi lansată oficial pe 22 iunie, în cadrul conferinţei anuale organizate de DW, intitulată “Global Media Forum”, potrivit site-ului dw.de.

    Noua televiziune va difuza program în limba engleză timp de 24 de ore pe zi, incluzând buletine de ştiri şi informaţii din oră în oră, dar şi documentare.

    Televiziunea de ştiri a Deutsche Welle va fi difuzată la nivel internaţional. În Europa, această televiziune va fi disponibilă prin intermediul sateliţilor Astra (deţinuţi de compania luxemburgheză SES), dar şi prin intermediul altor sateliţi.

    Potrivit lui Peter Limbourg, directorul general al DW, competiţia valorilor la nivel internaţional se dă în primul rând între serviciile audiovizuale de limba engleză.

    “Germania este foarte apreciată în lume şi la nivel internaţional mulţi ţin cont de ceea ce face această ţară înainte de a acţiona ei înşişi. De aceea, vrem să venim în întâmpinarea acestei nevoi, în limba engleză”, a mai spus Limbourg.

    În plus, începând din 22 iunie, grupul Deutsche Welle va continua să difuzeze conţinut prin intermediul altor patru televiziuni ale sale, în diferite părţi ale lumii.

    Astfel, DW (Amerika), ce poate fi recepţionată în Statele Unite ale Americii, difuzează 20 de ore de conţinut în limba germană şi 4 ore de programe în limba engleză.

    Totodată, DW (Latinoamérica) va continua să informeze oamenii din America latină şi Spania, DW (Asien) va continua să difuzeze un program de 24 de ore pe zi în limba germană, iar DW (Arabia) va difuza 17 ore de programe în limba arabă şi 7 în engleză.

    Televiziunile regionale ale Deutsche Welle, care difuzează conţinut în diferite limbi străine, vor rămâne neschimbate, completând oferta propusă telespectatorilor de noua televiziune de ştiri în limba engleză care va fi lansată de DW.

    În schimb, televiziunea Deutsche Welle Europe, versiunea europeană a televiziunii publice a Germaniei, care este difuzată şi în România şi care difuzează programe în limbile germană şi engleză, îşi va întrerupe emisia.

    Deutsche Welle este radioteleviziunea internaţională a Germaniei, care difuzează în întreaga lume programe radio şi TV, precum şi conţinut online şi multimedia prin internet.

  • Prinţul miliardar saudit Al-Waleed bin Talal îşi lansează duminică propria televiziune de ştiri

    Televiziunea prin satelit Alarab va începe să emită duminică, la ora 13.00 GMT, de la sediul său din Bahrain. Lansarea acestei televiziuni în limba arabă a fost de mai multe ori amânată, după ce prinţul Al-Waleed, nepotul regelui Abdullah, a vorbit pentru prima dată despre acest proiect, în anul 2010.

    Directorul general al Alarab, Jamal Khashoggi, a refuzat să dezvăluie bugetul televiziunii, declarând doar că aceasta va avea un personal de 280 de angajaţi din 30 de ţări. Biroul din Riad va fi cel mai important şi va avea 20 de angajaţi.

    Prima televiziune panarabă lansată în 1996 pe acest segment, Al Jazeera din Qatar, a început să aibă parte de o concurenţă puternică în 2003, odată cu lansarea postului cu capital saudit Al Arabiya, deţinut de grupul MBC, proprietate a şeicului Waleed bin Ibrahim, nepotul regelui saudit Fahd.

    Al Jazeera şi Al Arabiya au fost amândouă acuzate că reflectă prea mult opiniile proprietarilor lor, mai ales după Primăvara arabă şi revoltele împotriva regimurilor autoritare din regiune.

    Atunci când Qatarul a fost acuzat că a susţinut organizaţia islamistă Fraţii musulmani în Egipt, Arabia Saudită a declarat această confrerie drept o “organizaţie teroristă”, iar aceste poziţii s-au reflectat în buletinele de informaţii difuzate de cele două posturi de televiziune.

    Jamal Khashoggi spune că Alarab va fi un post “obiectiv”. “Nu vom lua partea nimănui”, a declarat el pentru AFP.

    Jamal Khashoggi, un veteran al presei arabe, a fost obligat în 2010 să demisioneze din funcţia de redactor-şef al cotidianului saudit Al-Watan, după ce a publicat un editorial care a provocat indignarea liderilor religioşi conservatori.

    Agenţia financiară americană Bloomberg îşi va împărţi resursele jurnalistice cu postul Alarab, fapt care va permite televiziunii saudite să difuzeze cinci ore de informaţii economice în fiecare zi.

    Arabia Saudită şi, într-un grad mai mic, Bahrainul, sunt criticate pentru politicile lor în privinţa libertăţii presei. Cazul bloggerului Raef Badaoui, condamnat în Arabia Saudită la 10 ani de închisoare şi 1.000 de lovituri de bici, pentru “insulte la adresa islamului”, continuă să stârnească indignare în lumea întreagă.

    Prinţul Al-Waleed bin Talal încearcă să devină tot mai cunoscut în lumea arabă, dar şi pe plan mondial. El este un om de afaceri miliardar, foarte activ în finanţe, hotelărie şi mass-media.

    Alarab va trebui, de asemenea, să facă faţă concurenţei altor posturi TV mai recente, precum Sky News Arabia, France 24 şi BBC Arabic, care nu au reuşit însă să capteze segmente majore din cotele de piaţă ale posturilor Al Jazeera şi Al Arabiya.

  • Prinţul miliardar saudit Al-Waleed bin Talal îşi lansează duminică propria televiziune de ştiri

    Televiziunea prin satelit Alarab va începe să emită duminică, la ora 13.00 GMT, de la sediul său din Bahrain. Lansarea acestei televiziuni în limba arabă a fost de mai multe ori amânată, după ce prinţul Al-Waleed, nepotul regelui Abdullah, a vorbit pentru prima dată despre acest proiect, în anul 2010.

    Directorul general al Alarab, Jamal Khashoggi, a refuzat să dezvăluie bugetul televiziunii, declarând doar că aceasta va avea un personal de 280 de angajaţi din 30 de ţări. Biroul din Riad va fi cel mai important şi va avea 20 de angajaţi.

    Prima televiziune panarabă lansată în 1996 pe acest segment, Al Jazeera din Qatar, a început să aibă parte de o concurenţă puternică în 2003, odată cu lansarea postului cu capital saudit Al Arabiya, deţinut de grupul MBC, proprietate a şeicului Waleed bin Ibrahim, nepotul regelui saudit Fahd.

    Al Jazeera şi Al Arabiya au fost amândouă acuzate că reflectă prea mult opiniile proprietarilor lor, mai ales după Primăvara arabă şi revoltele împotriva regimurilor autoritare din regiune.

    Atunci când Qatarul a fost acuzat că a susţinut organizaţia islamistă Fraţii musulmani în Egipt, Arabia Saudită a declarat această confrerie drept o “organizaţie teroristă”, iar aceste poziţii s-au reflectat în buletinele de informaţii difuzate de cele două posturi de televiziune.

    Jamal Khashoggi spune că Alarab va fi un post “obiectiv”. “Nu vom lua partea nimănui”, a declarat el pentru AFP.

    Jamal Khashoggi, un veteran al presei arabe, a fost obligat în 2010 să demisioneze din funcţia de redactor-şef al cotidianului saudit Al-Watan, după ce a publicat un editorial care a provocat indignarea liderilor religioşi conservatori.

    Agenţia financiară americană Bloomberg îşi va împărţi resursele jurnalistice cu postul Alarab, fapt care va permite televiziunii saudite să difuzeze cinci ore de informaţii economice în fiecare zi.

    Arabia Saudită şi, într-un grad mai mic, Bahrainul, sunt criticate pentru politicile lor în privinţa libertăţii presei. Cazul bloggerului Raef Badaoui, condamnat în Arabia Saudită la 10 ani de închisoare şi 1.000 de lovituri de bici, pentru “insulte la adresa islamului”, continuă să stârnească indignare în lumea întreagă.

    Prinţul Al-Waleed bin Talal încearcă să devină tot mai cunoscut în lumea arabă, dar şi pe plan mondial. El este un om de afaceri miliardar, foarte activ în finanţe, hotelărie şi mass-media.

    Alarab va trebui, de asemenea, să facă faţă concurenţei altor posturi TV mai recente, precum Sky News Arabia, France 24 şi BBC Arabic, care nu au reuşit însă să capteze segmente majore din cotele de piaţă ale posturilor Al Jazeera şi Al Arabiya.

  • Percheziţii la sediul postului de televiziune al tătarilor din Crimeea

    “Aproximativ 50 de poliţişti, inclusiv din forţele de securitate, complet înarmaţi, au venit în această (luni) dimineaţa în clădirea postului”, a declarat Budjurova, care este şi corespondentă AFP în Crimeea.

    Însoţiţi de anchetatori de la Centrul local de luptă împotriva extremismului, “ei ocupă aproape toate birourile şi nu lasă pe nimeni să iasă”, a precizat ea.

    Poliţiştii “efectuează o percheziţie vizând să confişte toate suporturile electronice cu informaţii despre o manifestaţie a tătarilor în Crimeea, în 2014”, împotriva anexării peninsulei de către Rusia, a precizat Budjurova.

    În timpul percheziţiei, postul a fost nevoit să-şi închidă antena şi emitea doar pe Internet şi prin satelit, potrivit aceleiaşi surse.

    “Clădirea noastră este mare, percheziţia riscă să dureze până foarte târziu în noapte”, a adăugat ea.

    Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a denunţat această percheziţie ca “inacceptabilă”.

    “Această practică a amestecului în presa liberă şi independentă nu poate să fie tolerată într-o regiune a OSCE”, a declarat reprezentanta acestei organizaţii pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatovic, citată într-un comunicat.

    Postul a fost acuzat în septembrie de “extremism”, iar Ministerul local de Interne a afirmat că a fost informat că ATR “intensifică în mod intenţionat, în rândul tătarilor din Crimeea, o lipsă de încredere faţă de autorităţile” ruseşti.

    De la anexarea Crimeei de către Rusia, acest post independent, fondat în 2005, imediat după “revoluţia portocalie” prooccidentală, se teme că va fi închis.

    Un post privat, ATR vrea să fie “vocea” tătarilor, populaţia originară a peninsulei, deportată în masă de către Stalin la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, şi care a putut să revină în acest teritoriu abia în anii ’80.

    Atunci când Moscova a anexat Peninsula Crimeea, în martie, în urma unui referendum contestat, cei aproximativ 300.000 de tătari din acest teritoriu, reprezentând aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat votul în masă.

    Potrivit Kremlinului, 97% dintre cei care au votat au ales asocierea cu Rusia. De la instalarea autorităţilor ruseşti, tătarii din Crimeea afirmă că se confruntă cu numeroase dificultăţi.

  • Schimbări majore la televiziunea publică din Ungaria: Va fi lansat un post de ştiri, iar Duna se va transforma

    Astfel, M1, principalul post al societăţii publice de televiziune din Ungaria, va fi transformat dintr-unul generalist într-unul de ştiri, potrivit The Budapest Business Journal, care citează o declaraţie a Autorităţii Media din Ungaria (MTVA).

    De asemenea, televiziunea M1 va fi rebranduită, iar programul său va fi realizat după modelul radiodifuzorului public britanic, BBC.

    În acelaşi timp, Duna Television, care este disponibilă şi în multe dintre casele telespectatorilor români, îşi va asuma profilul curent al televiziunii M1.

    Totodată, M2, o altă televiziune din portofoliul societăţii publice TV din Ungaria, care difuzează în special programe pentru copii, va fi redenumită Petöfi TV.

    În plus, o a patra televiziune, M4 Sport, urmează să fie lansată de societatea publică de televiziune din Ungaria.

    Ca urmare a modificării legislaţiei la sfârşitul anului trecut, societatea publică de televiziune din Ungaria, până acum împărţită în două companii – MTV Zrt şi Duna TV Zrt -, se va afla sub controlul unei singure entităţi, denumite Duna Médiaszolgáltató.

  • France Televisions plănuieşte să lanseze o televiziune de ştiri publică

    În acest sens, la nivelul France Televisions a fost constituit un grup de lucru, potrivit Le Figaro, informează broadbandtvnews.com.

    Planurile privind lansarea unei televiziuni de ştiri vin după ce grupul France Televisions a înregistrat un mare succes cu site-ul de informaţii FranceTVinfo, care a fost lansat la sfârşitul anului 2011 şi a înregistrat un număr record de vizitatori. Astfel, în luna octombrie, acest site de ştiri a avut 6,55 milioane de vizitatori unici.

    Noua televiziune de ştiri ar urma să concureze pe piaţa audiovizuală din Franţa cu televiziunile private de informaţii, precum BFM şi BFM Business (deţinute de NextRadioGroup), LCI (deţinut de TF1) şi i-Télé (al grupului Canal+).

    Pe de altă parte, guvernul francez este unul dintre investitorii în televiziunea internaţională de ştiri France 24, care este disponibilă pe majoritatea platformelor de distribuţie TV, dar şi digital terestru în cea mai mare parte a oraşului Paris. France 24 este disponibilă şi la nivel internaţional, inclusiv în România.

  • Netflix lansează pe 12 decembrie unul dintre cele mai costisitoare seriale produse în lume – GALERIE FOTO

    Cu un buget de 9 milioane de dolari pe episod, Marco Polo rămâne doar în urma seriei Game of Thrones, produsă de HBO, cu un buget de 11 milioane de dolari pe episod.

    Primul sezon din Marco Polo are zece episoade care vor fi lansate simultan pe 12 decembrie, urmând sistemul de distribuţie Netflix.

    În rolurile principale au fost distribuiţi Lorenzo Richelmy, Chin Han şi Mahesh Jadu. Serialul va urma aventurile din secolul XIII ale celebrului explorator în China.

  • Sute de milioane de dolari s-au pierdut într-o secundă. O rachetă NASA a explodat la decolare

    O rachetă de tip Antares, ce avea misiunea de a aproviziona Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explodat aseară imediat după decolare. “Explozia s-a produs la puţin timp după lansarea” de la baza spaţială Wallops din Virginia, a spus un comentator al televiziunii NASA.

    Racheta era construită de Orbital Sciences ca parte a unui proiect de 1,9 miliarde de dolari cu NASA. Agenţia americană a mai contractat şi SpaceX, compania deţinută de miliardarul Elon Musk.

    Racheta nu avea echipaj uman, fiind controlată de la baza NASA din Virginia.
     

  • Televiziunea americană AMC se lansează în România pe 5 noiembrie, cu programe în premieră exclusivă

    “Din 5 noiembrie, canalul favorit al Americii vine în România, vine în casele noastre!”, spunea pe 15 octombrie compania AMC Networks, care deţine televiziunea AMC, într-un anunţ remis agenţiei MEDIAFAX.

    Luni, AMC Networks a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că, odată cu lansarea în România a televiziunii AMC, care va înlocui MGM Channel, vor fi difuzate în premieră exclusivă două seriale originale – “Halt and Catch Fire” şi “The Divide” -, ambele subtitrate în limba română.

    Până în prezent, AMC a fost disponibilă doar în America de Nord, iar, din 5 noiembrie, televiziunea va debuta la nivel european.

    AMC Networks, care deţine televiziunea, a anunţat în această vară schimbarea imaginii MGM Channel şi redenumirea lui în AMC. Astfel, pe 5 noiembrie, AMC Networks International – Central Europe va lansa televiziunea AMC în 14 ţări, inclusiv România. De asemenea, reţeaua se va extinde în peste 120 de ţări din lume.

    AMC este una dintre cele mai populare televiziuni din SUA. Aceasta este singura televiziune prin cablu care a câştigat un premiu Emmy pentru cel mai bun serial dramatic patru ani la rând, cu “Mad Men”, şi şase ani din ultimii şapte cu serialul “Breaking Bad”. În plus, reţeaua AMC deţine cel mai urmărit serial dramatic de pe cablu din istorie şi principalul show preferat de adulţii cu vârste între 18-49 ani din ultimii doi ani – “The Walking Dead”.

    “AMC este considerat de majoritatea ca fiind unul dintre jucătorii principali din a doua eră de aur a televiziunii”, a declarat Málnay B. Levente, Chief Executive Officer al AMC Networks International – Central Europe. “În ultimii ani, serialele au luat locul filmelor de lungmetraj ca subiect principal de conversaţie, iar AMC a fost un factor major al acestui trend. Poveştile antrenante şi dramatice şi abordarea specială cinematică a serialelor sunt acum disponibile pentru telespectatorii români, din 5 noiembrie”, a adăugat acesta.

    AMC va încerca să ofere telespectatorilor “ceva mai profund, ceva mai bogat sau pur şi simplu «ceva mai mult»”. De altfel, “AMC: Ceva mai mult” este şi sloganul televiziunii.

    “Din 2015 plănuim să difuzăm noi programe la doar câteva zile distanţă de debutul lor în SUA, astfel ne asigurăm că programele AMC sunt disponibile telespectatorilor noştri foarte repede”, a mai spus Málnay B. Levente.

    Drepturile de difuzare ale AMC includ drepturile de distribuţie pe ecrane multiple şi partenerii de distribuţie pot oferi VOD (video-on-demand) şi opţiuni de TV Everywhere. TV Everywhere este un model de afacere prin care distribuitorii (de exemplu, reţelele de cablu) permit clienţilor să acceseze conţinutul de la propria lor reţea prin intermediul serviciilor bazate pe internet, de pe orice dispozitiv (inclusiv tablete).

    În ceea ce priveşte programul difuzat, AMC va pune accentul pe seriale în timpul săptămânii şi pe filme în weekend-uri.

    AMC va difuza în premieră exclusivă serialul “Halt and Catch Fire”, începând din 5 noiembrie, de la ora 22.00, urmând ca noi episoade să fie transmise în fiecare miercuri. Totodată, serialul “The Divide” va începe la AMC, pe 6 noiembrie, de la ora 22.00, şi vor fi difuzate noi episoade în fiecare joi. Zilele de miercuri şi joi vor fi dedicate în viitor premierelor de seriale.

    AMC va difuza şi filme, precum cele semnate de Woody Allan, în fiecare marţi din noiembrie – “Manhattan”, “Interiors”, “Another Women”, “Broadway Danny Rose”, “Crimes and Misdemeanors”, “Radio Days”, dar şi pelicule clasicele – “Capote”, “Bad Influence” şi “The Long Goodbye”.

    “Halt and Catch Fire” este un serial creat de producătorii executivi ai premiatului serial AMC “Breaking Bad”. Acesta surprinde apariţia erei computerelor personale de la începutul anilor ‘80, când un trio neobişnuit – un vizionar, un inginer şi un geniu – îşi asumă riscuri atât personale, cât şi profesionale în cursa construirii unui computer ce va schimba lumea pe care o ştim.

    Seria de 10 episoade este creată de Christopher Cantwell şi Christopher C. Rogers, iar producătorii executivi sunt showrunner-ul Jonathan Lisco, Mark Johnson (Breaking Bad, Rectify) şi Melissa Bernstein. Filmat în Atlanta, serialul îi are în rolurile principale pe Lee Pace (“Guardians of the Galaxy”, “Marmaduke”, “Miss Pettygrew Lives for a Day”, “Twilight” partea 1 şi 2), Scoot McNairy (“Argo”) şi Mackenzie Davis (“Smashed”).

    “The Divide” este scris şi cocreat de Richard LaGravenese (“Behind the Candelabra”, “The Fisher King”, “The Bridges of Madison County”), care a fost nominalizat la premiile Oscar şi Emmy. Lansat în 2014 şi format din opt episoade, serialul este o explorare a moralităţii, ambiţiei, eticii, politicii şi rasei în sistemul judiciar de astăzi, privit prin ochii unei asistente sociale pasionate şi ai unui la fel de pasionat procuror, care are însă, alt punct de vedere. Asistenta socială este implicată în cazul unui deţinut condamnat la moarte pentru crimă, pe care ea îl consideră nevinovat, dar se trezeşte că se confruntă cu împătimitul procuror. Serialul este despre confruntarea lor, vieţile lor personale şi vinovăţia sau nevinovăţia unui deţinut.

    AMC Networks International – Central Europe, o unitate de operare a AMC Networks International, este o companie lider internaţional în domeniul audiovizualului şi distribuţiei de televiziuni tematice, cu accent pe piaţa din Europa Centrală şi de Est. Portofoliul actual al companiei include 12 branduri de televiziune din patru genuri – sport: Sport1, Sport2, SportM; copii: Minimax, Megamax; infotainment: Spektrum, TV Paprika, Spektrum Home; filme: AMC, Sundance Channel, Film Mania, Film Café. Televiziunile sunt programate pentru publicul, limbile şi pieţele locale şi sunt disponibile pe numeroase platforme, inclusiv HD, la cerere şi dispozitive mobile.

    AMC Networks International, divizia globală a AMC Networks, oferă programe de divertisment care ajung la abonaţii din peste 140 de ţări şi teritorii, inclusiv în Africa, Asia, Europa şi America Latină. AMCNI include şi branduri globale, ca Sundance Channel şi AMC.

    În România, serviciile de marketing şi distribuţie pentru AMC Networks sunt realizate de Tematic Cable SRL.

    MGM Channel – unul dintre cele mai cunoscute televiziuni de film – s-a lansat în România în octombrie 2006 şi este în totalitate subtitrat în limba română. Având ca simbol de brand maiestuosul leu, MGM Channel difuzează producţii de toate genurile: de la comedie, filme romantice, dramă la acţiune şi aventură.

    În prezent, MGM Channel este inclusă în reţeaua UPC, cablu şi satelit, dar şi în grilele unor operatori mici şi mijlocii din România, astfel televiziunea AMC va putea fi recepţionată din 5 noiembrie de abonaţii acestor reţele.

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).