BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cine sunt românii care vor să schimbe modul în care sunt angajaţi oamenii în România – şi cum intenţionează să facă acest lucru?

    Într-o piaţă a muncii unde competenţele tehnice sunt esenţiale, dar cele „soft“ fac adesea diferenţa pe termen lung, cum pot angajatorii să evalueze obiectiv calităţi precum comunicarea sau adaptabilitatea? Răspunsul ar putea veni de la un start-up românesc care a investit peste 50.000 de euro într-o platformă digitală menită să aducă structură şi claritate în evaluarea acestor abilităţi subtile.

    Lansată la începutul lui 2024 şi testată deja de peste 200 de utilizatori, InterviewsUp oferă recrutorilor întrebări validate de experţi şi criterii clare de evaluare pentru competenţele comportamentale. Acum, echipa cofondată de Beatrice Galaţanu, Mihaela Roşu şi Elvis Apostol caută minimum 250.000 de euro pentru a se extinde în Cehia şi Ungaria şi pentru a atrage între 50 şi 200 de noi clienţi companii în 2025.

    „Am făcut calcule şi ţinând cont de ce ne dorim să dezvoltăm în continuare în platformă, pentru că avem planuri să ducem produsul mult mai departe, şi de pieţele care ne interesează, o sumă potrivită porneşte de la 250.000 de euro în sus“, a declarat Mihaela Roşu, CMO şi cofondatoare a InterviewsUp, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Iar extinderea internaţională va începe chiar din acest an. „Ne uităm spre noi pieţe şi ne dorim ca spre finalul anului chiar să demarăm şi să ne extindem. Acesta e obiectivul.“

    Ideea platformei InterviewsUp a apărut din necesitatea managerilor şi profesioniştilor HR de a evalua mai bine compatibilitatea candidaţilor cu echipele, rolurile şi cultura organizaţiilor. „Ne-am gândit la acest produs datorită nevoii managerilor şi profesioniştilor HR pentru a evalua mai bine potrivirea candidaţilor cu echipele, rolurile şi cultura organizaţiei. Am identificat nevoia, dorinţa de a putea să fie mai prezenţi cu candidaţii în interviuri, prin întrebările pe care le adresează şi în aceeaşi măsură să aibă capacitatea să poată să evalueze concret abilităţi, comportamente“, explică Beatrice Galaţanu, CEO şi cofondatoare, InterviewsUp.

    Platforma a fost dezvoltată începând cu 2023, iar lansarea oficială a avut loc la începutul anului 2024. În dezvoltarea acestui proiect, Beatrice Galaţanu şi Mihaela Roşu colaborează cu Elvis Apostol (CTP şi cofondator InterviewsUp, cunoscut în piaţă pentru că a fondat compania de jocuri MavenHut împreună cu Bobby Voicu şi Cristi Badea). „Elvis este partenerul nostru de business în acest startup. Suntem trei cofondatori. Înainte să deschid businessul My HR Lab, înainte să devin antreprenor, am lucrat împreună cu Elvis în businessul MavenHut. Acolo ne-am cunoscut. E o persoană tehnică şi cu multă experienţă de antreprenoriat. Împreună dezvoltăm acest produs de anul trecut“, punctează Beatrice Galaţanu.

    Platforma le oferă angajatorilor posibilitatea de a crea roluri şi cu ajutorul tehnologiei de inteligenţă artificială primesc sugestii privind competenţele comportamentale necesare pentru poziţiile respective. „În momentul de faţă, platforma le oferă angajatorilor posibilitatea de a crea roluri şi, pe bază de AI, să aibă sugestiile comportamentelor pe care rolul respectiv le poate avea. Este important să poţi să ştii pentru rolul pe care recrutezi ce competenţe sunt necesare din punct de vedere comportamental şi interpersonal“, spune Beatrice Galaţanu. În plus, pe lângă maparea competenţelor, platforma generează întrebări specifice pentru interviuri, în funcţie de nivelul de senioritate al poziţiilor. „Mai departe, platforma noastră oferă întrebări de interviu bazate pe niveluri de senioritate. Aşadar, avem mai multe niveluri de senioritate şi întrebări create de experţi. Aici nu mai folosim AI-ul pentru că de cele mai multe ori AI-ul greşeşte în formularea întrebărilor de interviu“, adaugă ea.

    Un element important al platformei este şi componenta educaţională pentru recrutori.

    „În momentul de faţă, platforma le oferă angajatorilor posibilitatea de a crea roluri şi, pe bază de AI, să aibă sugestiile comportamentelor pe care rolul respectiv le poate avea. Este important să poţi să ştii ce competenţe sunt necesare din punct de vedere comportamental şi interpersonal, pentru rolul pe care recrutezi.“

    Beatrice Galaţanu, CEO şi cofondatoare, InterviewsUp

    „Avem clienţi din zona de banking, IT, companii de recrutare şi din zona de bunuri de larg consum – FMCG-ul, dar şi freelanceri. Vorbim despre companii care sunt în expansiune.“

    Mihaela Roşu, CMO şi cofondatoare, InterviewsUp

    „Avem şi un centru de învăţare unde utilizatorii noştri pot să meargă şi să citească articole, să se informeze mai precis ce pot să facă ca să conducă un interviu relevant şi pentru ei, dar şi pentru candidat“, spune Beatrice Galaţanu. Mihaela Roşu completează: „În afară de centrul de învăţare, fiecare competenţă comportamentală din platformă are o definiţie, adică explică ce înseamnă competenţa respectivă şi un criteriu de evaluare. Intervievatorul vede foarte clar ce trebuie să urmărească atunci când adresează întrebările şi primeşte răspunsuri de candidat“.

    InterviewsUp se adresează companiilor care recrutează activ, începând de la freelanceri şi până la corporaţii şi multinaţionale. În prezent, start-up-ul are clienţi din diverse industrii. „Avem companii din zona de banking, IT, companii de recrutare şi companii din zona de bunuri de larg consum – FMCG-ul, dar şi freelanceri. Vorbim de companii care sunt în expansiune“, precizează Mihaela Roşu.

    Obiectivul echipei InterviewsUp pentru acest an este să atragă între 50 şi 200 de clienţi noi. „Ne-am gândit la companii care încep de la circa 200 de angajaţi. Evident, e necesar să fie companii care recrutează, neapărat să aibă volume, dar să aibă o constanţă în recrutare. De la companii mijlocii până la multinaţionale şi ideal este să ajungem spre cel puţin 50 de clienţi“, declară Beatrice Galaţanu. 

    Platforma InterviewsUp funcţionează în regim SaaS (Software as a Service), cu posibilitatea de accesare de pe diverse dispozitive, iar în ceea ce priveşte monetizarea, start-up-ul oferă mai multe variante de abonamente, personalizate în funcţie de tipul de client. „Avem mai multe variante aici de monetizare. Există şi variantă lunară, şi anuală. Având mai multe tipologii de utilizatori (…) pachetele diferă, pentru că şi nevoile organizaţiilor sunt diferite“, precizează ea.

    Anul acesta, echipa InterviewsUp se va axa mai mult pe atragerea de noi clienţi, decât pe atingerea unor ţinte de venituri. „Anul acesta ne-am hotărât ca obiectivul să nu fie neapărat în zona de venituri, ci să fie în zona de achiziţii de clienţi noi – pe asta ne concentrăm şi pe extinderea pe pieţele deja menţionate. Cred că de anwul viitor putem să vorbim de ţinte de venituri şi cifre“, concluzionează Mihaela Roşu.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitate: Beatrice Galaţanu şi Mihaela Roşu, cofondatoare InterviewsUp.

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă digitală prin care ajută recrutorii să evalueze competenţele soft ale candidaţilor la interviurile de angajare.

    Beatrice Galaţanu: „Ne-am gândit la acest produs datorită nevoii managerilor şi profesioniştilor HR pentru a evalua mai bine potrivirea candidaţilor cu echipele, rolurile şi cultura organizaţiei. Am identificat nevoia asta lor, dorinţa de a putea să fie mai prezenţi cu candidaţii în interviuri, prin întrebările pe care le adresează şi în aceeaşi măsură să aibă capacitatea să poată să evalueze concret abilităţi, comportamente.“

    Mihaela Roşu: „Am făcut calcule şi iar calcule şi ţinând cont de ce ne dorim să dezvol­tăm în continuare în platformă, pentru că avem planuri să ducem produsul mult mai departe, şi de pieţele care ne interesează, o sumă potrivită porneşte de la 250.000 de euro în sus. Ne uităm spre noi pieţe şi ne dorim ca spre finalul anului chiar să demarăm şi să intrăm acolo, serios. Asta e dorinţa noastră. Acesta e obiectivul.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitată: Bianca Florea, cofondatoare QuickLegal – platformă pentru automatizarea recuperării facturilor neplătite

    Ce e nou? Start-up-ul românesc se află în plină rundă de finanţare pe platforma SeedBlink, vizând atragerea unei sume de minimum 620.000 de euro.

    „Noi vizăm o sumă de cel puţin 620.000 de euro, până în momentul de faţă s-au strâns cca 379.000. Şi ne bucurăm foarte tare să avem alături în această rundă investitori precum EIT Digital şi Brava Angels.“

    2. Invitată: Alina Mitrică, CEO, theMarketer – platformă de e-mail marketing şi automatizări

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus ca la finalul acestui an să ajungă la 2.500 de clienţi plătitori şi la o cifră de afaceri de 5-6 milioane de euro, în condiţiile în care se axează în prezent pe extinderea la nivel internaţional, în special pe pieţele din Ungaria şi SUA. Platforma theMarketer a fost lansată oficial în iunie 2023 şi a reuşit să atragă până în prezent peste 1.000 de clienţi plătitori şi peste 3.000 de clienţi în total, din 17 ţări.

    „Ne dorim să păstrăm o rată de creştere foarte ridicată, pentru că suntem abia în al doilea spre al treilea an. Este sănătos să avem o rată foarte puternică de creştere. De aceea, noi sperăm că vom închide 2025 cu circa 2.500 de clienţi plătitori, deci vrem să dublăm cel puţin baza de clienţi. Am închis 2024 cu peste
    10 mil. lei cifră de afaceri, deci peste 2 mil. euro, şi sperăm să închidem anul 2025 cu 5-6 milioane de euro.“

    3. Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO, Questo – aplicaţie mobilă pentru explorare urbană

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să îşi dubleze veniturile, până la
    3 milioane de euro, în 2024, menţinându-şi astfel ritmul de creştere pe care l-a avut an de an de la înfiinţarea businessului în 2017. Totodată, start-up-ul a reuşit să atingă şi pragul de un milion de utilizatori care s-au jucat cel puţin un joc de la lansarea aplicaţiei şi până acum. În total, aplicaţia are circa 1.200 de jocuri disponibile în peste 500 de oraşe din întreaga lume.

    4. Invitată: Cătălina Dobre, cofondatoare a Mingle – platformă pentru automatizarea proceselor de recrutare

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns la un portofoliu de aproape 100 de clienţi, dintre care o parte semnificativă sunt corporaţii, printre acestea numărându-se Selgros, LPP, Inditex, Cargus, SameDay, Medicover, Sanador, CEC Bank, Generali şi Uniqa. Iar pentru anul acesta şi-a propus să atragă circa

    30 de clienţi noi, în condiţiile în care va intra pe o nouă piaţă: Germania. Acum, Mingle are clienţi din România, Republica Moldova şi Ungaria.

    Rubrica Investor Watch

    Invitat: Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    Lipsa investiţiilor în early-stage va crea un gol în dezvoltarea ecosistemului în 2-3 ani

    „Întotdeauna un astfel de ecosistem (cel al start-up-urilor de tehnologie – n.red.) trebuie să fie piramidal – trebuie să fie un strat cât mai solid de companii în stadiu early, care să primească finanţare şi să reuşească să se dezvolte, să demonstreze că ideile pe care le-au avut şi le-au dezvoltat au avut tracţiune la public.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.200 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Care sunt noile criterii după care românii îşi aleg televizorul – şi cum răspunde la aceste cereri unul dintre cei mai mari producători din domeniu?

    Românii nu mai cumpără televizoare doar pentru imagine. În era digitalizării accelerate, criteriile de alegere au evoluat: integrarea cu locuinţa, sustenabilitatea şi experienţele personalizate au devenit elemente-cheie. Despre cum răspunde Samsung acestor schimbări povesteşte Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria.

    Comportamentul de consum din România a trecut printr-o transformare importantă în ultimii ani, mai ales pe segmentul produselor premium. Consumatorii nu se mai uită doar la specificaţiile tehnice ale unui televizor, ci şi la valoarea reală pe care acesta o aduce în viaţa de zi cu zi. Funcţiile inteligente, conectivitatea cu alte dispozitive din casă şi designul adaptat spaţiului personal au devenit factori decisivi în procesul de achiziţie. „Românii caută produse care combină tehnologia de vârf cu utilitatea cotidiană – iar segmentul premium răspunde exact acestor nevoi”, spune Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria. Stilul de viaţă tot mai digitalizat şi dorinţa de a investi în calitate şi confort alimentează această evoluţie. În acest context, modelul de business Samsung mizează pe investiţii constante în cercetare şi dezvoltare, o abordare integrată a ecosistemului şi un angajament puternic pentru sustenabilitate: „Nu oferim doar produse, ci experienţe complete, adaptate nevoilor reale”. Centrele de cercetare joacă un rol central în acest proces. Ele colaborează cu pieţele locale – inclusiv din România – pentru a dezvolta soluţii adaptate regional, contribuind astfel la relevanţa şi adaptabilitatea produselor la nivel global. Tendinţele în zona smart home confirmă această direcţie.

    Tot mai mulţi români sunt interesaţi de automatizarea locuinţei şi de soluţii integrate, sigure şi eficiente energetic. Platforma SmartThings permite nu doar integrarea produselor Samsung, ci şi a altor echipamente compatibile, transformându-se într-un hub central al locuinţei conectate. Inteligenţa artificială devine o altă componentă importantă a experienţei. Cei mai receptivi la personalizarea oferită de AI sunt tinerii, familiile cu copii şi pasionaţii de tehnologie – categorii care caută soluţii rapide, intuitive şi adaptate nevoilor lor. Iar dacă în trecut televizorul era doar un mijloc de divertisment pasiv, în 2025 el devine un adevărat partener digital. Noua generaţie de televizoare Samsung integrează tehnologii de inteligenţă artificială care transformă radical modul în care utilizatorii interacţionează cu ecranul. „Televizorul Samsung devine mai mult decât un simplu ecran – devine un partener inteligent”, explică Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria. Prin tehnologia Vision AI, televizorul analizează comportamentele şi preferinţele utilizatorului, optimizează imaginea şi sunetul în timp real şi oferă sugestii personalizate de conţinut. Practic, experienţa devine dinamică şi intuitivă, fără ca utilizatorul să intervină constant. Mai mult decât atât, televizorul devine un hub central al locuinţei, integrând funcţii multiple dincolo de divertisment: gaming, artă digitală, controlul casei sau chiar managementul eficienţei energetice. Funcţia Art Store, de exemplu, transformă ecranul într-o piesă de artă, afişând opere celebre atunci când nu este utilizat activ – un detaliu care transformă tehnologia într-un element de design. La baza acestor transformări stă tehnologia AI Picture Optimizer, care se bazează pe reţele neuronale pentru a ajusta constant luminozitatea, contrastul şi culorile fiecărui cadru. Totul se adaptează automat în funcţie de tipul de conţinut şi condiţiile de vizionare, oferind o imagine optimizată pentru ochiul uman, fără setări manuale complicate.

    Pe lângă inovaţia vizuală, Samsung aduce şi o garanţie de durabilitate software: 7 ani de actualizări prin One UI Tizen, care includ îmbunătăţiri de performanţă, patch-uri de securitate şi funcţii noi. Este un angajament pentru longevitate şi încredere în produs, completat de Samsung Knox Matrix, o soluţie de securitate avansată care protejează datele şi conexiunile între dispozitive într-un ecosistem smart. Iar integrarea cu platforma SmartThings aduce şi mai mult control. De pe televizor, utilizatorul poate monitoriza şi gestiona luminile, temperatura, electrocasnicele şi alte echipamente din casă – toate dintr-un singur punct de comandă. Este un pas clar spre un stil de viaţă integrat, sigur şi sustenabil, în care tehnologia lucrează discret în fundal pentru a simplifica viaţa de zi cu zi. Astfel, piaţa de televizoare premium din România reflectă o schimbare importantă în comportamentul de consum: românii nu mai caută doar specificaţii tehnice, ci un plus de valoare în fiecare produs. Funcţionalităţile inteligente, compatibilitatea cu alte dispozitive din locuinţă şi un design care se integrează natural în spaţiul personal sunt acum elemente esenţiale în decizia de cumpărare. „Românii caută produse care combină tehnologia de vârf cu utilitatea de zi cu zi – iar segmentul premium răspunde exact acestor nevoi”, explică Victor Armăşelu. Este o evoluţie alimentată de un stil de viaţă tot mai digital şi de dorinţa de a investi în calitate şi confort. În acest context, Samsung îşi consolidează poziţia de lider printr-o strategie clară: inovare constantă şi adaptare la specificul local. „Pentru Samsung România, a păstra statutul de lider înseamnă să fim mereu un pas înainte în inovaţie şi să răspundem rapid la nevoile consumatorilor locali”, subliniază Armăşelu.

    Calitatea, performanţa şi încrederea sunt elementele pe care compania le consideră fundamentale în menţinerea acestui statut. Rolul României în strategia regională este unul central, iar lansarea noii game Vision AI la nivel local confirmă acest lucru. „România joacă un rol esenţial, fiind una dintre cele mai dinamice pieţe din Europa de Sud-Est. Ne dorim să plasăm România în centrul inovaţiilor noastre, susţinuţi de interesul şi încrederea consumatorilor români în tehnologiile avansate”, adaugă el. Privind spre 2025, direcţiile de dezvoltare sunt clare: Samsung va continua să extindă ecosistemul smart home şi să faciliteze o integrare tot mai completă a AI în viaţa de zi cu zi. Obiectivul este ca fiecare utilizator din România şi Bulgaria să simtă beneficiile concrete ale acestor inovaţii: mai mult timp câştigat, mai puţin efort în gestionarea locuinţei, mai mult confort. „Pentru noi, succesul nu se măsoară doar prin vânzări, ci prin capacitatea de a construi un ecosistem care îmbunătăţeşte viaţa consumatorilor. Ne concentrăm pe creşterea numărului de utilizatori care adoptă tehnologia Samsung şi pe consolidarea poziţiei noastre în segmentul premium”, punctează Victor Armăşelu. Cu AI integrată în toate funcţiile, experienţa devine fluidă, personalizată şi, mai ales, sustenabilă.   

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Victor  Armăşelu, Vicepreşedinte, Samsung Electronics România şi Bulgaria

    1. Este televizorul viitorului un hub de entertainment sau un centru de comandă?

    Este ambele. Noua gamă echipată cu Vision AI oferă atât divertisment de înaltă calitate, cât şi funcţionalităţi smart care îl transformă într-un punct central al locuinţei conectate.

    2. Cum vedeţi evoluţia entertainmentului acasă în 3-5 ani? Ce rol are AI?

    Experienţa de home entertainment va trece printr-o transformare profundă, iar AI este catalizatorul principal. În următorii 3-5 ani, ne aşteptăm ca televizoarele să devină nu doar mai inteligente, ci şi mai proactive – capabile să anticipeze ce vrem să vedem, cum ne place să arate imaginea şi cum preferăm să interacţionăm cu conţinutul. Samsung Vision AI marchează acest nou început, în care tehnologia nu doar răspunde comenzilor, ci învaţă, se adaptează şi oferă sugestii relevante. Astfel, AI-ul face diferenţa între o experienţă de vizionare standard şi una care simte, practic, stilul de viaţă al fiecăruia dintre noi.

    3. Devine televizorul un dispozitiv de încredere, asemenea telefonului?

    Absolut. Cu AI integrat, funcţii de securitate avansate şi actualizări constante, televizoarele Samsung devin la fel de sigure şi indispensabile precum telefoanele. Sunt gândite să interacţioneze inteligent cu întreaga casă.

    4. Cât de importantă este adaptarea televizorului la stilul de viaţă al utilizatorului?

    Este esenţială. Vision AI poziţionează televizorul ca un partener digital care înţelege rutinele şi preferinţele utilizatorului. Personalizarea experienţei creează un plus de confort şi relevanţă – două aşteptări majore ale consumatorului modern.

    5. Este AI un diferenţiator real sau doar un bonus?

    AI este deja un diferenţiator-cheie. Nu mai este doar o funcţie auxiliară, ci un factor decisiv în alegerea unui televizor – mai ales pentru tineri şi pasionaţii de tehnologie.

  • Război total între Trump şi giganţii din tehnologie: Preşedintele SUA îl ceartă pe liderul Apple, Tim Cook. „I-am spus, prietene, te-am tratat foarte bine. Ai zis că vei investi aici 500 de miliarde de dolari, dar am auzit că acum vrei să produci în India”

    Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că i-a transmis CEO-ului Apple, Tim Cook, că nu doreşte ca gigantul tehnologic să-şi construiască produsele în India, criticând decizia companiei de a-şi diversifica producţia în afara Chinei şi cerându-i să se reorienteze spre SUA, scrie CNBC.

    „Am avut o mică discuţie cu Tim Cook ieri”, a spus Trump. „I-am spus, prietene, te-am tratat foarte bine. Ai zis că vei investi aici 500 de miliarde de dolari, dar am auzit că acum vrei să produci în India. Eu nu vreau să produci în India”.

    Apple a intensificat producţia în India, cu obiectivul de a fabrica în această ţară aproximativ 25% din totalul global de iPhone-uri în următorii ani, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de China, unde în prezent se asamblează aproximativ 90% din smartphone-ul său emblematic.

    Preşedintele american a adăugat că Apple urmează să „crească” producţia în Statele Unite, fără a oferi detalii suplimentare.

  • Un tânăr din România vine cu o afacere nouă ce te ajută să câştigi timp liber. El a găsit o soluţie care îţi poate prelua din munca repetitivă şi de rutină

    Eliberarea timpului preţios din capcana taskurilor repetitive devine posibilă cu ajutorul inteligenţei artifi-ciale multiAgent, un „coleg” digital capabil să preia munca de rutină. Aceasta este viziunea Assista AI, start-up-ul fondat de Paul Burcă, care a lansat recent o soluţie ce se conectează la peste 100 de aplicaţii de productivitate. 

    Susţinută de o finanţare recentă de 100.000 de euro şi cu planuri pentru o rundă seed de 1,5 milioane de dolari destinată expansiunii, compania ţinteşte venituri lunare recurente de 30.000 de dolari şi dezvoltă funcţii avansate, inclusiv o “clonă digitală” a utilizatorului.

    „Deja am început eforturile de strângere de fonduri pentru o rundă de seed în valoare de 1,5 milioane şi ne îndreptăm către SUA. Cât despre produs, deja avem pregătite noi funcţionalităţi ca să ţinem pasul cu ce se întâmplă în toată lumea aceasta a AI-ului. Pregătim un agent de deep research care va veni în completarea agentului general, plus o clonă digitală care va fi foarte importantă pentru felul în care sunt tratate taskurile. Practic va fi ca un fel de wizard în care utilizatorul o să-şi completeze diverse date despre el, despre stilul în care comunică, despre stilul în care gestionează poate echipa ş.a.m.d., astfel încât agentul nostru să înţeleagă şi stilul de comunicare, cât şi ce îşi doreşte utilizatorul. Noi i-am spus digital twin“, a declarat Paul Burcă, fondator şi CEO al Assista AI, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Înainte de a demara proiectul Assista AI, el a avut o agenţie digitală în care a început să interacţioneze cu tehnologia de inteligenţă artificială (AI).

    „Înainte de a începe Assista, am avut o agenţie de digital în care am acoperit diverse nevoi în zona asta – de la creare de website-uri, la produse, vânzări, marketing ş.a.m.d. Şi acela a fost şi momentul, de fapt, când am intrat în contact cu AI-ul, înainte să apară ChatGPT. Noi deja foloseam în agenţie pentru clienţii noştri AI-ul şi atunci am început să mă documentez şi să învăţ foarte multe despre AI“, a explicat an-treprenorul. Start-up-ul Assista AI a fost înfiinţat în aprilie 2023, fiind încorporat în Delaware, SUA. De atunci, soluţia a trecut prin mai multe etape şi schimbări de direcţie până la actuala soluţie multiagent AI care nu doar răspunde la întrebări, ci realizează sarcinile cerute de utilizatori. Mai exact, în prezent, soluţia dezvoltată de Assista AI are capacitatea de a se conecta la internet şi la peste 100 de aplicaţii de productivitate prentru a executa taskuri complexe prin comenzi în limbaj natural. „Practic, utilizatorul poate să intre, să-şi autorizeze aplicaţii de productivitate, precum Gmail, Slack, Asana, Trello, HubSpot, Notion – avem aproape 100 de tooluri în total, iar prin «natural language», din prompting, poţi să faci in-terogări către acele tooluri“, a explicat el, oferind şi câteva exemple concrete de utilizare. „Un exemplu ar fi: «fă-mi un meeting agenda cu Ioana în Google Doc, trimite un e-mail cu acel meeting agenda şi pune un call cu ea în calendar mâine la ora 12.00». Practic agentul nostru sparge această interogare în mai multe bucăţi, intră pe Google Docs, îţi face un document, ia linkul documentului, scrie un e-mail şi îl ataşează în e-mail şi a treia acţiune practic se duce şi pune callul în calendarul tău. Ceea ce ar fi luat cam 15-20 de minute, acum a luat 15 secunde sau chiar mai puţin.“ Un alt exemplu de utilizare menţionat de Burcă este legat de organizarea unui calendar de evenimente: „Chiar astăzi am testat un «use case» in-teresant. Am intrat în soluţie şi am cerut toate evenimentele de weekendul acesta din San Francisco, din Bay Area, care au legătură cu AI. A găsit în jur de 12 evenimente şi am zis: «ok, pune-mi-le în calendar». Şi practic, după ce a luat data, numele evenimentului şi locaţia s-a dus şi mi le-a aşezat pe toate în calen-dar.“ În ceea ce priveşte publicul ţintă, Assista AI se adresează unei plaje largi de utilizatori. „Neoficial obişnuiesc să spun că noi ne adresăm oricărei persoane care foloseşte un laptop la muncă. Oficial, mergem în zona de fondatori de start-up-uri, asemenea mie, pentru că resursele sunt de obicei limitate şi aici mă refer la resursele financiare. Şi practic venim în ajutorul fondatorilor şi al echipelor mici cu agentul nostru care poate salva poate zeci de ore pe săptămână cu un preţ aproape modic, adică e sub un angajat sută la sută“, a precizat CEO-ul Assista AI. În prezent, soluţia este optimizată pentru limba engleză, deşi poate funcţiona şi în alte limbi. „Piaţa ţintă este SUA, dar mai degrabă vorbim de vorbitorii de limba engleză, aşa că vorbim de vestul Europei, SUA şi inclusiv Africa de Sud. Deşi soluţia poate fi folosită în orice limbă, testele în principal le-am făcut numai şi numai în engleză. Se poate folosi în română fără probleme, dar nu promitem că o să meargă 100% perfect“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Assista AI. Referitor la modelul de business şi monetizare, start-up-ul a adoptat un model bazat pe gradul de utilizare. „Orice utilizator poate să testeze agentul nostru AI gratis. Avem un model bazat pe consum, practic cât consum se contorizează, iar primele abonamente plătite pleacă de la 20 de dolari şi se duc până în 1.000 de dolari pentru echipele mai mari“, a explicat Burcă. Echipa Assista AI, formată din 10 persoane –, toate din România, lucrează în prezent la dezvoltarea a două noi funcţionalităţi.

     usţinută de o finanţare recentă de 100.000 de euro şi cu planuri pentru o rundă seed de 1,5 milioane de dolari destinată expansiunii, compania ţinteşte venituri lunare recurente de 30.000 de dolari şi dezvoltă funcţii avansate, inclusiv o “clonă digitală” a utilizatorului.

    „Deja am început eforturile de strângere de fonduri pentru o rundă de seed în valoare de 1,5 milioane şi ne îndreptăm către SUA. Cât despre produs, deja avem pregătite noi funcţionalităţi ca să ţinem pasul cu ce se întâmplă în toată lumea aceasta a AI-ului. Pregătim un agent de deep research care va veni în completarea agentului general, plus o clonă digitală care va fi foarte importantă pentru felul în care sunt tratate taskurile. Practic va fi ca un fel de wizard în care utilizatorul o să-şi completeze diverse date despre el, despre stilul în care comunică, despre stilul în care gestionează poate echipa ş.a.m.d., astfel încât agentul nostru să înţeleagă şi stilul de comunicare, cât şi ce îşi doreşte utilizatorul. Noi i-am spus digital twin“, a declarat Paul Burcă, fondator şi CEO al Assista AI, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Înainte de a demara proiectul Assista AI, el a avut o agenţie digitală în care a început să interacţioneze cu tehnologia de inteligenţă artificială (AI).

    „Înainte de a începe Assista, am avut o agenţie de digital în care am acoperit diverse nevoi în zona asta – de la creare de website-uri, la produse, vânzări, marketing ş.a.m.d. Şi acela a fost şi momentul, de fapt, când am intrat în contact cu AI-ul, înainte să apară ChatGPT. Noi deja foloseam în agenţie pentru clienţii noştri AI-ul şi atunci am început să mă documentez şi să învăţ foarte multe despre AI“, a explicat an-treprenorul. Start-up-ul Assista AI a fost înfiinţat în aprilie 2023, fiind încorporat în Delaware, SUA. De atunci, soluţia a trecut prin mai multe etape şi schimbări de direcţie până la actuala soluţie multiagent AI care nu doar răspunde la întrebări, ci realizează sarcinile cerute de utilizatori. Mai exact, în prezent, soluţia dezvoltată de Assista AI are capacitatea de a se conecta la internet şi la peste 100 de aplicaţii de productivitate prentru a executa taskuri complexe prin comenzi în limbaj natural. „Practic, utilizatorul poate să intre, să-şi autorizeze aplicaţii de productivitate, precum Gmail, Slack, Asana, Trello, HubSpot, Notion – avem aproape 100 de tooluri în total, iar prin «natural language», din prompting, poţi să faci in-terogări către acele tooluri“, a explicat el, oferind şi câteva exemple concrete de utilizare. „Un exemplu ar fi: «fă-mi un meeting agenda cu Ioana în Google Doc, trimite un e-mail cu acel meeting agenda şi pune un call cu ea în calendar mâine la ora 12.00». Practic agentul nostru sparge această interogare în mai multe bucăţi, intră pe Google Docs, îţi face un document, ia linkul documentului, scrie un e-mail şi îl ataşează în e-mail şi a treia acţiune practic se duce şi pune callul în calendarul tău. Ceea ce ar fi luat cam 15-20 de minute, acum a luat 15 secunde sau chiar mai puţin.“ Un alt exemplu de utilizare menţionat de Burcă este legat de organizarea unui calendar de evenimente: „Chiar astăzi am testat un «use case» in-teresant. Am intrat în soluţie şi am cerut toate evenimentele de weekendul acesta din San Francisco, din Bay Area, care au legătură cu AI. A găsit în jur de 12 evenimente şi am zis: «ok, pune-mi-le în calendar». Şi practic, după ce a luat data, numele evenimentului şi locaţia s-a dus şi mi le-a aşezat pe toate în calen-dar.“ În ceea ce priveşte publicul ţintă, Assista AI se adresează unei plaje largi de utilizatori. „Neoficial obişnuiesc să spun că noi ne adresăm oricărei persoane care foloseşte un laptop la muncă. Oficial, mergem în zona de fondatori de start-up-uri, asemenea mie, pentru că resursele sunt de obicei limitate şi aici mă refer la resursele financiare. Şi practic venim în ajutorul fondatorilor şi al echipelor mici cu agentul nostru care poate salva poate zeci de ore pe săptămână cu un preţ aproape modic, adică e sub un angajat sută la sută“, a precizat CEO-ul Assista AI. În prezent, soluţia este optimizată pentru limba engleză, deşi poate funcţiona şi în alte limbi. „Piaţa ţintă este SUA, dar mai degrabă vorbim de vorbitorii de limba engleză, aşa că vorbim de vestul Europei, SUA şi inclusiv Africa de Sud. Deşi soluţia poate fi folosită în orice limbă, testele în principal le-am făcut numai şi numai în engleză. Se poate folosi în română fără probleme, dar nu promitem că o să meargă 100% perfect“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Assista AI. Referitor la modelul de business şi monetizare, start-up-ul a adoptat un model bazat pe gradul de utilizare. „Orice utilizator poate să testeze agentul nostru AI gratis. Avem un model bazat pe consum, practic cât consum se contorizează, iar primele abonamente plătite pleacă de la 20 de dolari şi se duc până în 1.000 de dolari pentru echipele mai mari“, a explicat Burcă. Echipa Assista AI, formată din 10 persoane –, toate din România, lucrează în prezent la dezvoltarea a două noi funcţionalităţi.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitată: Antonia Dumitriu, cofondatoare & CEO, Irisphera

    Ce face? A dezvoltat o platformă ce oferă magazinelor online de modă un manechin 3D pentru recoman-dări vestimentare personalizate.

    „Noi oferim magazinelor online de modă un manechin 3D customizabil care recomandă cele mai bune opţiuni vestimentare pentru shopper, ce pot fi vizualizate la 

    360 de grade înainte de a achiziţiona produsele. Nu suntem doar un instrument care oferă recomandări privind mărimea potrivită, mergem mai departe şi suntem consultantul tău de imagine gratuit. Pe lângă mărime, detectăm tipul de siluetă şi paleta de culori care ţi se potriveşte.“

     

    Invitat: Paul Burcă, fondator şi CEO al Assista AI

    Ce face? A dezvoltat o soluţie multiagent AI ce se conectează la internet şi la multiple aplicaţii de productivitate pentru automatizarea taskurilor repetitive.

    „Dorim să ajungem la 30.000 de euro venituri recurente lunare până la sfârşitul acestui an. Deja am în-ceput eforturile de strângere de fonduri pentru o rundă de seed în valoare de 1,5 milioane şi ne îndrep-tăm către SUA. Cât despre produs, deja avem pregătite noi funcţionalităţi ca să ţinem pasul cu ce se întâmplă în toată lumea aceasta a AI-ului.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Valentin Maior, cofondator al Kidprenor – platformă de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii

    Ce e nou? Start-up-ul românesc are ca obiectiv să închidă anul în curs cu 250 de copii înscrişi în cadrul programelor educaţionale.

    „Avem în prezent 100 de copii înscrişi în academie şi vrem să încheiem anul cu 250 de copii. Nu este o creştere extraordinară, dar din 2026 încolo o să apăsăm pedala mai serios. Planurile pe 10 ani pe care le-am stabilit vizează să avem 100.000 de clienţi la care să ajungem. Şi sunt două categorii mari de audi-enţă, adică vrem 10.000 de clienţi plătitori în academie şi 90.000 de copii care să beneficieze fie de ma-teriale educaţionale, fie chiar de burse.“

    Invitat: Florentin Bota, cofondator şi CEO, Tabook – aplicaţie mobilă pentru citit 

    Ce e nou? Start-up-ul din Cluj-Napoca şi-a propus ca anul acesta să atingă pragul de 10.000 de utilizatori şi să integreze un marketplace dedicat cărţilor. În prezent, aplicaţia are peste 4.600 de utilizatori, dintre care aproape 1.000 sunt din Statele Unite, iar restul, majoritatea, din România şi din ţările învecinate. 

    „Practic noi, în acest moment, pe unele secţiuni concurăm chiar cu Instagram. Şi Instagram are peste 5 milioane de utilizatori în România, iar noi avem peste 4.000 de utilizatori. Şi atunci este nevoie de un bu-get masiv de marketing, vorbesc de peste 1 milion de euro ca să reuşim să devenim cunoscuţi la nivel global. Practic, avem nevoie de resurse financiare ca să ajungem în faţa lor şi să detronăm alte aplicaţii, precum Goodreads (principalul competitor – n. red.) ş.a.m.d.“

    Invitat: Alexandru Meseşan, fondator şi CEO, Ixaria – configurator 3D de produse

    Ce e nou? Start-up-ul din Timişoara şi-a propus să ajungă anul acesta la un portofoliu de 35-40 de clienţi şi la venituri recurente lunare (MRR) de 20.000 de euro, în condiţiile în care a demarat recent  procesul de extindere în străinătate, în special pe pieţele din Europa. În prezent, Ixaria are un portofoliu de 16 cli-enţi semnaţi, dintre care 14 sunt din România, iar doi sunt din străinătate – Italia şi Germania.

    „Noi anul acesta vrem să încheiem cu 20.000 de euro MRR. Aceasta ar fi ţinta şi este plauzibilă. Ca şi număr de clienţi, circa 35-40 de clienţi ar funcţiona perfect pentru noi.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvol-tarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul exper-tului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.100 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • S-a stins din viaţă Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft şi Druid, pionier al industriei IT din România. Printre sfaturile pe care le-a lăsat moştenire se numără: „Nu faceţi afaceri cu statul şi uitaţi că România are graniţe“

    Liviu Drăgan, antreprenor vizionar şi una dintre figurile emblematice ale industriei IT româneşti de după 1990, a murit la vârsta de 70 de ani. Fondator al companiilor TotalSoft şi, mai recent, Druid – unul dintre cele mai valoroase startup-uri româneşti de tehnologie – Drăgan a modelat o întreagă generaţie de lideri şi a contribuit decisiv la modernizarea sectorului software din Europa de Est.

    Cu o carieră care a traversat epoci, ideologii şi continente, Drăgan a fost un om al deciziilor curajoase. În iunie 1994, în loc să plece în Canada pentru o carieră universitară – o oportunitate pe care o avea deja aranjată –, a decis să rămână în România şi să fondeze o firmă de software. „Aveam totul: job, apartament, salariu, dar am ales necunoscutul. A venit un prieten care mi-a propus să facem o firmă de soft“, povestea el. Firma avea să se numească TotalSoft.

    Într-o ţară abia ieşită din comunism, fără infrastructură digitală, fără internet de viteză sau cultură antreprenorială, Drăgan a pus bazele uneia dintre cele mai importante companii IT româneşti, creatoarea suitei Charisma – platformă prin care se rulează anual circa 10% din PIB-ul României. Alegerea fondării companiei în decembrie 1994 a fost şi un calcul fiscal inspirat – o prevedere legislativă oferea scutire de impozit pe profit pentru firmele înfiinţate până la finalul acelui an.

    Până la momentul TotalSoft, Drăgan trăise în lumea expatriată. Absolvent Magna Cum Laude al Facultăţii de Electroenergetică şi doctor în acelaşi domeniu, a lucrat după 1990 ca programator freelancer pentru o companie germană, creând softuri industriale pe proiecte din Argentina, Africa, Asia sau Italia. Experienţa globală a modelat viziunea cu care avea să revină în România. „În lumea expatriată simţeai că eşti într-o competiţie internaţională, dar şi că statutul tău e temporar. Asta m-a făcut să mă întorc.“

    În 2017, după ce TotalSoft devenise unul dintre liderii locali în software, cu prezenţă regională şi un portofoliu solid de clienţi enterprise, Drăgan a vândut pachetul majoritar către Logo Software Investment, într-o tranzacţie evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro. A fost unul dintre cele mai importante exituri din tehnologia românească a acelui deceniu.

    Dar Drăgan nu a stat departe de industrie. La doar un an după exit, în 2018, a fondat Druid, o companie specializată în soluţii de inteligenţă artificială şi asistenţi virtuali pentru companii. Startup-ul a crescut rapid, atrăgând investiţii locale şi internaţionale, fiind cotat în prezent printre cele mai dinamice firme de AI din Europa Centrală şi de Est. Druid reflecta preocuparea fondatorului pentru viitorul tehnologiei, dar şi dorinţa de a rămâne conectat la valul inovator al noii generaţii.

    Drăgan a fost cunoscut nu doar pentru performanţele sale antreprenoriale, ci şi pentru claritatea şi simplitatea cu care vorbea despre business. „Nu faceţi afaceri cu statul şi uitaţi că România are graniţe“, spunea el la o conferinţă Meet the CEO. Un sfat greu de uitat, oferit cu naturaleţea unui om care înţelesese că internaţionalizarea este singura cale reală pentru scalare şi rezilienţă în tehnologie.

    În semn de recunoaştere a contribuţiei sale, Liviu Drăgan a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României pentru întreaga sa activitate ştiinţifică şi pentru promovarea tehnologiei informaţiei în România.

    Deşi nu a pretins niciodată titlul de vizionar, mulţi l-au considerat drept unul. „Am avut ambiţia de a construi cea mai mare companie de soft din România, dar nu aveam un plan. Cred că ambiţia te duce mai departe decât orice viziune“, spunea cu modestie. Într-o industrie dominată de cifre, algoritmi şi termeni abstracţi, Liviu Drăgan a păstrat mereu o latură umană, apropiată de oameni, de echipă şi de sensul profund al muncii.

    A lăsat în urmă nu doar companii, ci şi o cultură: a performanţei, a profesionalismului şi a curajului de a alege drumul greu, dar autentic.

    Citiţi aici mai multe despre începuturile în business ale lui Liviu Drăgan.

     

  • Databricks, gigantul data & AI cu rădăcini româneşti, ar fi în discuţii avansate pentru preluarea startup-ului Neon – care optimizează utilizarea bazelor de date – într-o tranzacţie de circa 1 miliard de dolari

    Databricks, compania specializată în software pentru date şi inteligenţă artificială, co-fondată de românii Ion Stoica şi Matei Zaharia, ar fi în discuţii avansate pentru o nouă achiziţie semnificativă, vizând de această dată startup-ul Neon, dezvoltatorul unei versiuni open-source a popularei baze de date Postgres. Informaţia a fost publicată de platforma Upstarts, care citează patru surse apropiate tranzacţiei.

    Conform surselor citate, preţul pe care Databricks l-ar plăti pentru Neon s-ar situa în jurul valorii de 1 miliard de dolari, au precizat două dintre surse. Cu toate acestea, deşi unele persoane din industrie ar descrie afacerea ca fiind deja încheiată, mai multe surse citate de Upstarts subliniază că negocierile sunt încă în desfăşurare şi ar putea eşua. Suma totală a tranzacţiei ar putea, de asemenea, să depăşească 1 miliard de dolari, dacă se iau în calcul pachetele de retenţie pentru angajaţii Neon.

    Contactaţi de Upstarts, reprezentanţii Neon şi CEO-ul Nikita Shamgunov nu au răspuns solicitărilor de a comenta informaţiile, în timp ce Databricks a refuzat să comenteze prin intermediul unui purtător de cuvânt.
    Această potenţială achiziţie se înscrie în strategia recentă a Databricks, descrisă de publicaţia americană ca fiind “acquisition-hungry” (avidă de achiziţii), de a-şi consolida poziţia pe piaţa de date şi inteligenţă artificială prin preluarea unor startup-uri inovatoare.

    Databricks, cu sediul în San Francisco, este una dintre cele mai valoroase companii private din lume, specializată în gestionarea volumelor mari de date şi inteligenţă artificială. Printre fondatorii săi se numără profesorii de origine română Ion Stoica (59 de ani), în prezent preşedinte executiv, şi Matei Zaharia (39 de ani), care ocupă funcţia de Chief Technology Officer (CTO).
    Databricks, fondat în 2013 de o echipă de şapte cercetători, a început prin a oferi produse gratuit, iar prima finanţare semnificativă, de peste 10 milioane de dolari, a venit de la Andreessen Horowitz, care i-a încurajat pe fondatori “să viseze la scară mare”.

    Neon, un startup care a atras finanţări de peste 130 de milioane de dolari de la investitori precum fondul M12 al Microsoft, îşi propune să transforme modul în care companiile lucrează cu datele lor, folosind o tehnologie populară numită PostgreSQL (un sistem robust pentru stocarea şi organizarea volumelor mari de informaţii), explică portalul siliconangle.com. Practic, Neon simplifică viaţa companiilor: tehnologia sa reduce efortul de gestionare a serverelor şi adaptează automat resursele hardware necesare, ceea ce duce la optimizarea costurilor. În plus, Neon face ca aplicaţiile să acceseze mai rapid datele şi oferă instrumente avansate pentru a le menţine în siguranţă şi a le putea recupera în caz de probleme. Un detaliu important pentru Databricks este că tehnologia Neon se potriveşte bine şi cu cerinţele inteligenţei artificiale, ajutând la stocarea eficientă a datelor specifice modelelor AI şi la crearea rapidă a infrastructurii de date de care acestea au nevoie.

  • Era portofelului fizic rămâne în buzunarul trecutului

    Viteza tehnologiei şi digitalizării se observă cel mai bine în evoluţia plăţilor din ultimii cinci ani, care a fost mai mare decât în ultima jumătate de secol. Ritmul transformării nu încetineşte, ci devine tot mai alert, iar modul în care plătim astăzi nu mai seamănă deloc cu ce făceam acum un deceniu, susţine Tareq Muhmood, senior vice president of value added services, Europe, Visa.

    Plăţile digitale, noua formă de plată care a acaparat plăţile cash în întreaga lume, s-au accentuat mai mult ca niciodată în ultimii cinci ani. Dovada acestei explozii fiind nenumăratele metode de plată prin intermediul telefoanelor mobile, chiar şi utilizând ceasuri sau brăţări smart, care au prins rădăcini adânci în noul normal al fiecărei persoane. 

    Deşi punctul critic care a împins această revoluţie la cele mai înalte cote a început odată cu pandemia de COVID-19, ritmul nu s-a domolit, ba chiar s-a menţinut şi devine tot mai alert pe măsură ce trece timpul. Astfel, raportat la ultimii zece ani, modul în care se fac plăţile astăzi seamănă foarte puţin cu ce se făcea înainte. 

    Tareq Muhmood, senior vice president of value added services Europe la Visa spune că tendinţele cheie din regiune în ceea ce priveşte plăţile se concentrează pe experienţa clientului, agilitate, dar şi gestionarea riscului. „Experienţa clientului s-a transformat semnificativ – în prezent, poţi călători cu metroul sau trenul prin simpla apropiere a telefonului de terminalul de plată în oraşe din întreaga lume, tranzacţiile din comerţul digital sunt mai sigure datorită tokenizării, iar clienţii se aşteaptă să poată realiza şi primi plăţi imediat ce îşi deschid un cont la un furnizor de plăţi sau la o bancă. Atunci când vine vorba de agilitate, tehnologia a deschis oportunităţi uriaşe pentru dezvoltarea unor modele de business care să răspundă nevoilor clienţilor. Dacă în trecut lansarea unui nou produs putea dura luni sau chiar ani, astăzi vedem companii care reuşesc să facă acest lucru în doar câteva săptămâni”, explică Tareq Muhmood.

    Astfel, în era portofelelor electronice, a plăţilor digitale, tot mai mulţi consumatori aleg să plătească bunuri şi servicii sau să transfere bani prin intermediul plăţilor digitale, afirmă Tareq Muhmood. „Pentru români, telefonul mobil este cea mai confortabilă opţiune când e vorba de achiziţii online: în prezent, opt din zece consumatori fac cumpărături de pe telefoanele mobile. Însă confortul şi viteza nu sunt singurele motive pentru care românii aleg plăţile electronice, aproximativ 79% percep plăţile cu cardul fiind mai sigure în comparaţie cu alte metode de plată.”

    În acest mix al confortului şi vitezei cu care se realizează plăţile, flexibilitatea este esenţială, pentru că posibilitatea ca utilizatorul să poată alege cum vrea să plătească poate face diferenţa între o experienţă excelentă sau una mai puţin bună. 

    „În România, unu din cinci clienţi (19%) ar alege un alt magazin sau site dacă opţiunea de plată cu cardul nu ar fi disponibilă. Plăţile digitale sunt populare atât în ţară, cât şi în călătoriile din străinătate, în principal datorită confortului şi vitezei plăţilor electronice, dar şi pentru evitarea riscului de a pierde bani, potrivit studiului Visa. Pentru a se bucura pe deplin de vacanţă şi pentru a beneficia de acelaşi nivel de securitate atunci când plătesc într-o altă monedă, patru din cinci turişti din Europa Centrală şi de Est optează pentru plăţi digitale cu cardul, telefonul sau ceasul inteligent. Şi la nivel local observăm această tendinţă, 83% dintre români preferând să plătească electronic atunci când călătoresc într-o altă ţară.”

    Astfel, pentru a răspunde acestor tendinţe, Visa nu mai este doar o companie de carduri, ci s-a transformat într-un facilitator global al transferurilor de bani. Pe de altă parte, infrastructura plăţilor electronice din România, în ciuda unei dezvoltări constante în ultimii ani, se află doar la jumătatea mediei europene de terminale POS la 1.000 de locuitori. „Eforturile comune ale sectorului public şi privat ar trebui să se concentreze pe extinderea accesului la servicii financiare în zonele rurale şi micul urban, inclusiv pentru populaţia nebancarizată, precum şi pe susţinerea dezvoltării micilor afaceri din aceste regiuni. În acelaşi timp, creşterea gradului de acceptare a plăţilor digitale ajută la reducerea volumului de tranzacţii asociate economiei subterane. În România, o creştere de 5% a plăţilor digitale pe parcursul a cinci ani consecutivi ar putea creşte PIB-ul cu aproximativ 7 miliarde de lei, potrivit unui studiu realizat de Visa şi Kearney anul trecut”, explică Tareq Muhmood.

    În acelaşi timp, unul dintre efectele mai puţin dorite ale progresului tehnologic este creşterea riscului de fraudă. Astfel, tot mai mulţi dintre partenerii Visa aleg să fie cu un pas înainte, investind proactiv în soluţii şi tehnologii menite să prevină aceste riscuri, a mai adăugat Tareq Muhmood. „Avem o abordare complexă pentru combaterea ameninţărilor tot mai mari reprezentate de malware, ingineriile sociale şi atacurile cibernetice, care presupune utilizarea mai multor niveluri de securitate. Tokenizarea joacă un rol crucial în această strategie prin înlocuirea datelor sensibile de plată cu un cod unic ce nu poate fi descifrat în afara reţelei, reducând frauda cu până la 60%. În prezent, 50% dintre tranzacţiile online procesate de Visa în Europa folosesc tokenuri, ceea ce reflectă încrederea consumatorilor în această metodă sigură. Acum am ajuns la 10 miliarde de tokenuri în întreaga lume, cu peste 150 de milioane doar în Europa Centrală şi de Est. Tehnologia devine tot mai populară şi în România, unde numărul tranzacţiilor tokenizate Visa a crescut cu 72% în 2023 faţă de 2022.”

    Tareq Muhmood a mai explicat că inteligenţa artificială permite companiei să analizeze miliarde de tranzacţii în timp real, identificând tipare şi anomalii care ajută la detectarea activităţii suspecte. „Visa a fost un pionier în utilizarea inteligenţei artificiale pentru detectarea fraudei în timp real, implementând primele sale modele de machine learning încă din anii 1990. Astăzi, avem peste 1.000 de specialişti în securitate cibernetică în întreaga lume, inclusiv o echipă dedicată în Europa, pentru a ne proteja clienţii şi consumatorii. Visa utilizează inteligenţa artificială încă din anii ’90, în special pentru gestionarea riscurilor. Inteligenţa artificială joacă un rol din ce în ce mai important în personalizarea experienţelor de plată şi îmbunătăţirea capacităţilor de detectare a fraudei, având un impact semnificativ atât asupra cumpărătorilor, cât şi asupra comercianţilor. Ne aşteptăm ca algoritmii de tip «deep learning» să devină tot mai sofisticaţi în analiza tiparelor de tranzacţii şi în identificarea riscurilor potenţiale în timp real.

    Inteligenţa artificială are un potential fantastic de a transforma ecosistemul de plăţi, făcându-l mai sigur, mai inteligent şi eficient, reprezentând un factor definitoriu pentru succesul industriei de plăţi şi al altor sectoare economice”, a mai detaliat Tareq Muhmood. 

    Din perspectiva datelor, acestea sunt esenţiale pentru simplificarea şi îmbunătăţirea experienţelor de plată, susţine Tareq Muhmood. „Prin utilizarea algoritmilor bazaţi pe inteligenţă artificială, Visa ajută băncile să proceseze volume mari de date în timp real care le oferă informaţii valoroase despre comportamentul şi preferinţele clienţilor, permiţându-le astfel să creeze oferte şi servicii personalizate, potrivite nevoilor unice ale fiecărui client. În acelaşi timp, credem că democratizarea datelor, oferind consumatorilor control asupra datelor pe care le împărtăşesc, când, cum şi cu cine, aduce mai multă încredere. Un studiu realizat recent de Visa pe 12.000 de consumatori europeni a constatat că, atunci când oamenii au mai mult control asupra utilizării datelor lor, este mai probabil ca aceştia să le împărtăşească companiilor, cu condiţia de a fi folosite în mod responsabil.”

    În ceea ce priveşte piaţa din România, Tareq Muhmood spune că s-a dovedit a fi o piaţă care adoptă rapid noile tehnologii de plată. „În 2019, a devenit prima ţară din Europa în care Visa a lansat serviciul de plată instant Visa Direct (Instant Refund, implementat împreună cu eMAG), permiţând rambursări în timp real pentru achiziţiile online. De curând, România a făcut încă un pas spre digitalizare, facilitând achiziţionarea online de titluri de stat Tezaur cu cardul, pe Ghiseul.ro, prin soluţia Visa Direct. Acest lucwru consolidează angajamentul Visa faţă de inovaţie şi îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor români în sectorul plăţilor digitale.” 

  • „În procesul de transformare digitală vorbim despre schimbări în foarte multe arii”

    …spune Mihaela Pisai, digital & technology platform director, Coca-Cola HBC Romania. Transformarea se regăseşte de la simpla actualizare a tehnologiei şi până la adaptarea la noi procese de lucru. 

    Mihaela Pisai, digital & technology platform director, Coca-Cola HBC Romania

    Vârstă: 38 de ani

    Cifră de afaceri (2022): >3,2 mld. lei

    Profit net: >349 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.457

    „Orice schimbare vine cu o doză naturală de rezistenţă, dar cred că este important să construim mediul potrivit, în care noile procese sau comportamente să poată fi uşor de adoptat”, spune Mihaela Pisai, care are o experienţă de 17 ani în domeniul bunurilor de larg consum, în 2013 s-a alăturat Coca-Cola HBC România, iar în 2022 a preluat rolul actual. 

    Coca-Cola HBC, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a raportat pentru anul trecut în România volume mai mici cu 2,5% pe fondul mediului economic plin de provocări, însă declinul a fost mai mic decât cel din 2023, atunci când producătorul a închis cu un minus de peste 8%, conform datelor din raportul anual al grupului. „Volumele din România au fost influenţate de mediul economic plin de provocări după ce a fost introdusă taxa pe zahăr în ianuarie, lansarea Sistemului Garanţie-Returnare în noiembrie 2023 şi creşterea TVA în 2023“, se arată în cel mai recent raport al Coca-Cola HBC. Astfel, în 2024 categoria de băuturi carbogazoase din portofoliul companiei a scăzut cu mod-single digits (4-6%), în timp ce categoria de carbonatate a crescut cu low-single digits (până în 4%), iar cea de energizante a avut un declin de low-teens (10-15%).

    Care este obiectivul de carieră pe care îl ai în prezent?

    În urmă cu şase ani, Grupul Coca-Cola HBC a pornit într-o călătorie de transformare digitală. Ne-am propus să accelerăm creşterea folosind tehnologia, cu focus pe rezultatele de business dorite.

    Ca funcţiune, avem un rol important în a oferi soluţiile potrivite, atât pentru clienţii noştri cât şi pentru colegii din toate departamentele. Îmi propun ca, alături de echipa pe care o coordonez, să implementăm iniţiative care să aducă valoare, să creeze experienţe pozitive sau să contribuie la eficienţa operaţională. Totodată, am ca obiectiv să ofer echipei cadrul necesar pentru a creşte şi pentru a-şi îndeplini propriile obiective de dezvoltare.

    Care sunt principalele provocări pe care le ai în atingerea obiectivului şi cum ţi-ai propus să le depăşeşti?

    În această perioadă lucrăm activ la managementul schimbării. Folosind un clişeu actual – „schimbarea este singura constantă” – în procesul de transformare digitală vorbim despre schimbări în foarte multe arii: de la simpla actualizare a tehnologiei şi până la adaptarea la noi procese de lucru. Orice schimbare vine cu o doză naturală de rezistenţă, dar cred că este important să construim mediul potrivit, în care noile procese sau comportamente să poată fi uşor de adoptat.

    Totul se întâmplă prin contribuţia semnificativă a echipelor crossfuncţionale. Buna colaborare, alături de prioritizarea şi reprioritizarea constantă a activităţilor, sunt esenţiale în a depăşi provocările inerente. De asemenea, o strategie care s-a dovedit foarte utilă a fost să definesc o listă a lucrurilor non-negociabile, critice pentru implementarea strategiei noastre digitale. 

    Care sunt calităţile pe care le apreciezi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonezi? Dar defectele pe care nu le poţi tolera?

    Sunt norocoasă să am alături oameni care mă inspiră, de la care învăţ şi care mă motivează. Sunt câteva lucruri pe care le apreciez şi le văd în fiecare zi în jurul meu:  pasiunea şi energia de a realiza un proiect, de la idee la implementare, şi rezilienţa în acest proces; empatia, abilitatea de a pune şi latura umană în balanţă şi a înţelege punctul de vedere al fiecăruia. Am colegi cu o experienţă vastă în multe arii, versa-tilitatea lor, abilitatea de a vedea lucrurile în ansamblu şi de înţelege impactul fiecărei activităţi sunt nepreţuite. De cealaltă parte, cred că unul dintre lucrurile care contribuie de multe ori la disfuncţional-ităţi este lipsa de asumare, pe care mi-am propus să o descurajez.

    Cum îţi dezvolţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participi la cursuri de speciali-tate, seminare, citiţi cărţi sau ce modalitate preferi?

    Fac parte dintr-o organizaţie în care creşterea personală şi profesională sunt nu doar o valoare, ci şi o realitate. Avem la dispoziţie multe instrumente de învăţare continuă, atât prin platformele interne cât şi prin cursuri externe. În cadrul organizaţiei am obţinut certificările de Scrum Master (Agile), facilitator De-sign Thinking, am participat la cursuri de Leadership şi Change Management, iar pentru acesta din urmă dau mai departe cunoştinţele însuşite prin sesiunile de training intern. Mi-am extins portofoliul de arii de învăţare şi prin iniţiative personale – cu subscripţii Masterclass şi podcasturi pe care le ascult cu interes. Pentru că am o fetiţă de 7 ani, în ultima perioadă au dominat cărţile din sfera parentingului, însă recent m-am reîntors la cărţile de business – ultimele citite au fost Drive a lui Daniel Pink, care dezbate conceptul de motivaţie, şi Atom-ic Habits a lui James Clear.

    Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citeşti şi care sunt titlurile preferate?

    Sunt de părere că fără lectură este imposibil să fii un lider al prezentului. Cărţile au puterea de a ne transforma, fie că vorbim despre beletristică, dezvoltare personală sau business. Citesc destul de mult în sfera de dezvoltare personală (business, parenting). Autorii mei preferaţi din acest moment sunt Matt Haig şi Fredrik Backman. Citesc acum „Un bărbat pe nume Ove”, a lui Backman, şi aştept cu nerăbdare apariţia ultimei cărţi a lui Haig. Sunt fascinată în primul rând de poveştile lor de viaţă, de modul în care fiecare dintre ei a ajuns scriitor, şi găsesc în cărţile lor multe teme cu care rezonez la nivel personal. Dar cred că putem găsi inspiraţie în multe genuri de scriitură. Întrebarea mi-a amintit de una dintre cărţile de copii pe care le citeam împreună cu fiica mea. Se numeşte „Nu vreau să fiu broască”, de Dev Pett şi Mike Bold, şi construieşte în jurul unei metafore despre acceptarea de sine şi despre ceea ce ne face pe fiec-are din noi unici şi puternici. 

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul trecut catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul şi-a propus să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trece-rea spre o libertate şi o relaxare asumate. Mihaela Pisai, digital & technology platform director, Coca-Cola HBC Romania, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia cata-logului din 2024.

  • De la laborator la unicorn: Românii care schimbă regulile jocului în cybersecurity

    Totul a început la Cluj. George Candea, unul dintre cei mai influenţi români din cercetarea academică în IT, a urmat liceul în oraşul de pe Someş, apoi a plecat în Statele Unite, unde şi-a continuat studiile la celebrul MIT (Massachusetts Institute of Technology) şi a obţinut doctoratul la Stanford. A refuzat ofer-tele de a rămâne în Silicon Valley şi a ales, în schimb, o carieră academică în Europa, ca profesor la EPFL Lausanne. 

     

    Acolo avea să formeze o echipă de tineri cercetători – printre care românii Radu Banabic şi Cristian Zam-fir, dar şi ucrainenii Volodymyr Kuznetsov şi Vitaly Chipounov – care aveau să pună bazele uneia dintre cele mai promiţătoare companii de securitate cibernetică din lume: Cyberhaven.

    „Am fost inspiraţi de George Candea, profesorul care conduce laboratorul de la EPFL de unde am pornit. El s-a format în SUA, a fondat deja un start-up de succes în Silicon Valley şi a reprezentat pentru noi un model demn de urmat, devenind ulterior şi primul nostru CEO în anii de început”, a spus într-un interviu pentru Business Magazin Radu Banabic, cofondator al unicornului Cyberhaven, activ în domeniul secu-rităţii datelor bazate pe inteligenţă artificială (AI). Cyberhaven a prins contur în contextul unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte de cercetare ale armatei americane – DARPA Cyber Grand Challenge, o competiţie de hacking autonom menită să aducă inovaţie reală în domeniul securităţii cibernetice. Cu finanţare directă de la DARPA, echipa condusă de George Candea a dezvoltat o tehnologie capabilă să urmărească fluxurile de date în timp real, o componentă esenţială în lupta împotriva scurgerilor de in-formaţii. De aici a pornit şi ideea Cyberhaven: o platformă care să protejeze datele companiilor în cel mai vulnerabil punct – momentul în care acestea sunt copiate, transmise sau modificate de utilizatori legitimi, dar cu intenţii greşite. „Un alt factor important a fost programul DARPA Cyber Grand Challenge, lansat exact în perioada în care ne finalizam doctoratele (Cristi, Radu şi ceilalţi cofondatori). Concursul, iniţiat de agenţia americană DARPA, îşi propunea să stimuleze inovaţia în securitatea cibernetică adunând cele mai bune echipe din lume pentru a avansa “state of the art”-ul în domeniu. Datorită cer-cetării noastre din timpul doctoratului, am fost invitaţi să participăm. Am lucrat timp de aproape doi ani la tehnologia necesară, am trecut cu succes de fazele de calificare şi am ajuns în finală, alături de echipe de la universităţi de prestigiu precum Carnegie Mellon şi de la companii mari ca Raytheon”, a povestit pentru BUSINESS Magazin Alexandru Copoţ, software engineer în cadrul Cyberhaven. După par-ticiparea la competiţia DARPA şi validarea tehnologiei, echipa a decis să ducă mai departe proiectul şi să-l transforme într-un business scalabil. Cyberhaven s-a mutat iniţial în Boston, aproape de eco-sistemul universitar şi de investitorii interesaţi de deep tech, iar ulterior în Palo Alto, în inima Silicon Val-ley, acolo unde se află şi în prezent sediul central. Relocarea a fost şi un semnal de ambiţie: Cyberhaven nu voia să rămână un spin-off academic, ci să devină un jucător de prim rang într-un domeniu esenţial al economiei digitale. Întrebat cum s-a format echipa care a pus bazele Cyberhaven, Radu Banabic a transmis că echipa iniţială s-a cristalizat în jurul proiectului pentru Cyber Grand Challenge. „Unii membri proveneau din laboratorul profesorului Candea de la EPFL, alţii ni s-au alăturat odată cu obţinerea fi-nanţării necesare pentru a participa la concurs. Alexandru Copoţ, de exemplu, a fost unul dintre primii ingineri care s-au alăturat în acea perioadă şi continuă să fie un membru esenţial al echipei.”

     

    Din laborator în piaţa globală. „Cyberhaven s-a născut din acel context – din dorinţa de a transforma cercetarea avansată în produs scalabil. Totul a început cu un mic grup de cercetători şi ingineri care s-au coagulat în jurul proiectului pentru DARPA”, îşi aminteşte Cristian Zamfir, cofondator al Cyberhaven. Ca orice startup autentic, Cyberhaven a pivotat în 2018, renunţând la prima idee de produs şi concen-trându-se pe ceea ce avea să devină nucleul platformei actuale: o soluţie revoluţionară de securitate a datelor, construită în jurul conceptului de data lineage – urmărirea fluxurilor de date în timp real, cu o precizie fără precedent. „Într-un start-up, nu există o singură revelaţie, ci o serie de momente critice care validează direcţia”, a mai spus Radu Banabic. „Printre cele mai importante: primul client obţinut în 2018, la doar câteva luni după ce compania a pivotat; primul client enterprise, cu 20.000 de staţii de lu-cru; primul client din top Forbes 100; şi, mai recent, lansarea componentei AI. Un start-up trăieşte mereu pe muchie de cuţit — chiar şi acum ne asumăm riscuri mari pentru a accelera, ceea ce înseamnă că trăim constant momente critice care pot influenţa decisiv parcursul companiei. – toate ne-au arătat că suntem pe drumul cel bun”, a punctat Radu Banabic. Una dintre deciziile esenţiale care au susţinut această transformare a fost recrutarea unui CEO cu un profil diferit de cel al fondatorilor, cineva care să echilibreze viziunea tehnică cu o strategie de business clară. „Un pas esenţial a fost alegerea unui CEO cu un profil diferit de al nostru. Iniţial, era tentant să alegem pe cineva cu acelaşi background tehnic şi o gândire similară cu a noastră. Totuşi, am realizat că aveam nevoie de o perspectivă complementară, care să ne ajute să evităm riscul «ochelarilor de cal». Echilibrul creat între leadershipul tehnic şi cel comercial a fost esenţial pentru dezvoltarea companiei”, au explicat cofondatorii companiei.Această lecţie a fost cu atât mai relevantă în contextul unei pieţe precum cybersecurity, unde diferenţele dintre produse pot fi subtile, iar marketingul devine crucial. „Fără să comentez despre alte companii, pot împărtăşi o lecţie din propria noastră experienţă: prima noastră idee de produs a eşuat. În 2018 am piv-otat complet către produsul la care lucrăm astăzi. În cybersecurity, e foarte greu să cuantifici valoarea reală a unui produs. Diferenţele între soluţii pot fi subtile şi greu de înţeles, iar lipsa unor standarde obi-ective face ca marketingul să devină esenţial. Trebuie să reuşeşti să explici clar clienţilor ca ce ceea ce faci tu contează”,  a completat Radu Banabic.

     

    De la 1 milion la 1 miliard. După ce au obţinut o finanţare iniţială de 1 milion de dolari de la DARPA pentru a participa la finala Cyber Grand Challenge, Cyberhaven a continuat să atragă investiţii de calibru. În va-ra lui 2024, compania a încheiat o rundă de 88 de milioane de dolari, iar în 2025 a ajuns la o evaluare de 1 miliard de dolari, odată cu runda de finanţare serie D în valoare de 100 de milioane de dolari. „Sunt ex-trem de mândru de ceea ce am realizat până acum. Dincolo de faptul că este un reper simbolic, această rundă de finanţare pune bazele viitoarelor noastre investiţii. Securitatea datelor este o provocare unică, deoarece fiecare companie are propriile sale fluxuri de lucru, propriile moduri de a crea şi partaja date. 

    „Au fost mai multe situaţii dificile din care am avut de învăţat. Decât să încerci să eviţi greşelile, e mai important să le recunoşti rapid — să „fail fast”. Dacă ar fi să schimbăm ceva, probabil am fi putut fi mai curajoşi în a admite că primul produs nu era viabil şi am fi pivotat mai devreme.“

    Radu Banabic, cofondator Cyberhaven

    Spre deosebire de alte domenii ale securităţii, unde ameninţările tind să fie universale, protecţia datelor trebuie să se adapteze contextului specific al fiecărui client. Tehnologia noastră de genealogie a datelor, care surprinde modul în care acestea se conectează şi circulă, combinată cu progresele recente în intel-igenţa artificială pe care le-am integrat în Linea, deschide un nivel de personalizare pe care acest dome-niu nu l-a mai cunoscut până acum. Această finanţare ne va ajuta să transformăm această viziune în re-alitate”, scria Radu Banabic pe pagina personală de LinkedIn după ce start-up-ul pe care l-a cofondat a obţinut statutul de unicorn. În prezent, Cyberhaven are sediul în Boston şi lucrează cu clienţi precum Ap-ple şi Google. Soluţiile companiei sunt integrate în lanţurile de dezvoltare software ale giganţilor tech, oferind protecţie avansată prin AI şi real-time data detection. „Credem că piaţa de data security va trece printr-o revoluţie”, explică Radu Banabic. „Spre deosebire de un antivirus, care doar se instalează, o soluţie de protecţie a datelor trebuie personalizată pentru fiecare companie. E complicat. Dar dacă reuşim să simplificăm procesul – cum facem acum prin modelul nostru AI, Large Lineage Model – putem transforma complet această industrie.” Cyberhaven, care în prezent are sediul în Boston, a mai atras o rundă de finanţare în valoare de 88 de milioane de dolari în vara anului 2024, în urma căreia compania a fost evaluată la 250 de milioane de dolari. În doar un an, valoarea companiei a crescut de şapte ori, ajungând în prezent la 1 miliard de dolari. Astfel, fondurile atrase de Cyberhaven în ultimele două runde sunt dedicate aces-tei viziuni – să facă protecţia datelor mai accesibilă şi mai eficientă, a menţionat Radu Banabic. În con-tinuare, pe termen scurt, Cyberhaven vizează extinderea şi consolidarea poziţiei pe piaţă. IPO-ul este o opţiune, dar nu un scop în sine, au transmis cofondatorii companiei. „IPO, achiziţii sau alte mecanisme — sunt doar mijloace. Miza reală este impactul pe care vrem să-l avem asupra felului în care companiile îşi protejează datele.” Privind în urmă, cofondatorii Cyberhaven recunosc că drumul nu a fost lipsit de obstacole. „Dacă am fi avut curajul să pivotăm mai devreme de la primul produs, poate am fi câştigat timp preţios. Dar mai important decât să eviţi greşelile e să le recunoşti rapid — să fail fast”, mai spune Radu Banabic. Însă, dincolo de lecţiile de business, ritmul de start-up vine cu un preţ personal. „Week-enduri întrerupte, vacanţe sacrificate, dar într-o echipă mică vezi imediat rezultatul muncii tale. Clientul semnează, urmează o rundă de investiţii, iar acel efort punctual capătă sens.”  

    Cât despre influenţa spiritului românesc, cofondatorii Cyberhaven cred că ADN-ul tehnologic format în România a contat. „E greu de spus exact cât din ceea ce facem vine din «spiritul românesc», dar ce putem spune clar este că am beneficiat enorm din faptul că suntem o companie globală. Diversitatea culturală ne-a ajutat să ne completăm reciproc şi să luăm decizii mai bune. În ceea ce priveşte România, credem că e un teren fertil pentru cybersecurity. IT-ul a fost perceput drept o alegere sigură pentru mulţi studenţi de top, iar prezenţa unor companii de referinţă precum Bitdefender a creat o masă critică de specialişti valoroşi.” De asemenea, România este o sursă foarte bună de talente în zona de cybersecuri-ty, a mai spus Radu Banabic. În prezent, o parte din echipă lucrează încă din România, iar o parte sunt în Lausanne, Elveţia. Fondatorii subliniază că talentul din Europa de Est, în special din România, este un atu uriaş. „Mulţi studenţi de top aleg IT-ul ca domeniu de carieră, iar asta creează o masă critică de spe-cialişti. Nu doar România, ci întreaga Europă de Est este o regiune cu talent tehnic remarcabil. Totuşi, Cyberhaven este o companie globală. Fiind un domeniu relativ nişat, nu ne permitem – cel puţin în acest moment – să ne limităm la o anumită geografie pentru angajări.”    

     

    George Candea, cofondator şi board observer la Cyberhaven

    1.Œ George Candea a lucrat 18 ani în cadrul EPFL în Lausanne;

    2. Anterior, el a lucrat la Aster Data Systems, unde a fost cofondator şi membru al boardului;

    Ž3. George Candea, creierul din spatele Cyberhaven, şi are un doctorat la Stanford masterat la MIT, unde este şi licenţiat.

     

    Radu Banabic, cofondator şi arhitect la Cyberhaven.

    1.Œ Radu Banabic a lucrat anterior la EPFL în Lausanne ca cercetător;

    2. Radu Banabic are un doctorat la EPFL în Computer Science şi a terminat Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

     

    Cristian Zamfir, cofondator şi VP Reliability în cadrul Cyberhaven

    1.Œ Înainte de Cyberhaven, el a lucrat ca cercetător la EPFL în Lausanne şi la University of California – Berk-ley. 

    2. Cristian Zamfir are un doctorat la EPFL, un Master la Universitatea din Glasgow şi a terminat Politehni-ca Bucureşti.

  • Emiratele Arabe Unite vor folosi inteligenţa artificială pentru a scrie legi şi reglementări. „Acest nou sistem, susţinut de inteligenţa artificială, va schimba modul în care creăm legi, făcând procesul mai rapid şi mai precis”

    Emiratele Arabe Unite vor să folosească Inteligenţa Artificială (AI) pentru a ajuta la crearea noilor legi şi la revizuirea celor existente, scrie FT.

    Planul, descris de mass-media de stat ca „reglementare bazată pe AI”, este mai ambiţios decât orice alt proiect similar al altor ţări, spun cercetătorii în domeniu, deşi detaliile sunt încă puţine.

    Alte guverne încearcă să folosească inteligenţa artificială pentru a deveni mai eficiente, de exemplu, rezumând proiectele de lege sau îmbunătăţind serviciile publice, dar nu pentru a propune efectiv modificări ale legislaţiei existente prin analiza datelor guvernamentale şi legale.

    „Acest nou sistem, susţinut de inteligenţa artificială, va schimba modul în care creăm legi, făcând procesul mai rapid şi mai precis”, a spus Sheikh Mohammad bin Rashid Al Maktoum, conducătorul Dubaiului şi vicepreşedintele EAU, citat de mass-media de stat.

    Abu Dhabi a investit masiv în AI şi anul trecut a creat un vehicul de investiţii dedicat, MGX, care a susţinut, printre altele, un fond de infrastructură tehnologică de 30 de miliarde de dolari al BlackRock.

    Emiratele Arabe Unite vor să folosească noua tehnologie pentru a urmări cum legile afectează populaţia şi economia, creând o bază de date masivă ce va include legi federale şi locale, dar şi date din sectorul public, cum ar fi hotărârile judecătoreşti şi serviciile guvernamentale.

    AI-ul va „sugera actualizări periodice ale legislaţiei noastre”, a spus Sheikh Mohammad, conform surselor oficiale. Guvernul estimează că inteligenţa artificială va accelera procesul legislativ cu până la 70%, conform declaraţiilor făcute în cadrul şedinţei de cabinet.

    Totuşi, cercetătorii avertizează că acest proiect ar putea întâmpina multe provocări şi riscuri. De exemplu, inteligenţa artificială ar putea deveni greu de înţeles pentru utilizatori, ar putea prezenta erori din cauza datelor cu care este „educată” şi ar putea interpreta legile diferit faţă de oamenii care le aplică.