BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Japonia impune noi taxe de acces pe Muntele Fuji pentru a limita turiştii

    Traseele de pe muntele sacru Fuji din Japonia s-au deschis luni, marcând inaugurarea noului sezon turistic. În mod simbolic, oficialii au deschis o poartă nou instalată la o staţie situată la jumătatea vârfului de 3.776 de metri, potrivit Reuters.

    În noul sezon, turiştii care se îndreptă spre vârful muntelui trebuie să plătească o sumă mai mare în comparaţie cu cea din trecut. Ei trebuie să achite 2.000 de yeni (12 dolari), iar numărul de turişti a fost limitat la 4.000 pe zi din cauza plângerile repetate privind gunoiul şi supraaglomerarea periculosă de pe trasee.

    Sezonul turistic pe Muntele Fuji se va încheia pe 10 septembrie, atunci când vremea se răceşte şi apare zăpada.

    Numărul turiştilor de pe munte a ajuns la nivelul de dinainte de pandemie, cu aproximativ 300.000 de oameni anual. După ce plătesc taxa, turiştii primesc o brăţară care oferă acces la traseu între orele 3.00 şi 16.00. Sunt exceptaţi turiştii care au rezervare în cabanele montane aflate pe traseul spre vârf.

  • Adrian Sârbu: Cine împarte, parte-şi face. Partidele, democrativa- monopol la putere accesează discreţionar resursele publice. Frustrarea românilor este că plătesc taxe la buget şi nu primesc nimic înapoi

    Adrian Sârbu: Ştiu, zici că ştii pe ce lume trăieşti. Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Azi te-ai trezit cu încă 40 de noi prieteni. Bugetari. Pe lângă cei 1.300.000 pe care deja i-ai adoptat fără să ştii sau să vrei. Poporul român bugetar, în frunte cu Klaus, Nicu şi Marcel, tripleta de vis a democrativei.

    Ei au grijă de tine. Când îţi trimiţi copilul la şcoală să nu înveţe nimic şi să se întoarcă plângând, bătut, că vrea în Spania, Italia sau pe Marte cu Elon Musk. Numai în România, nu. Când te duci la spital sănătos şi pleci bolnav de nervi. Când te duci la prefectură şi primărie şi n-au. Dacă nu e închis, că anul ăsta sunt ocupaţi cu alegerile. Tot din grijă pentru tine.

    Dacă nu ţi-am spus-o, o repet. Crezi că ştii pe ce lume trăieşti?

    Îi finanţezi în fiecare zi cu 100 lei din banii tăi. Numai 20 euro. În total, tu, popor ne-bugetar, le bagi în buzunar poporului ales, bugetar, 200 de miliarde de lei pe an. 40 de miliarde de euro. Plus restul din buget, până la 130 de miliarde de euro, de care ei dispun cum vor. Plus deficitul care anul acesta va fi de 15-20 de miliarde. De euro, că tot gândeşti în euro şi te simţi în Schengen, deşi nu eşti.

    Au avut ei grijă. Klaus, Nicu şi Marcel, trei magi din Cotrocel. Fără să te întrebe, numai în ultimii 3 ani te-au mai îndatorat pe tine, pe noi, popor ne-bugetar, cu 80 de miliarde de euro. Azi datorăm 160 de miliarde de euro. Adică 27.000 euro de român plătitor. Pe care o să-i plătim din taxe şi impozite noi. Tot noi.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet. Nu fi stresat, pentru că ei nu sunt. Ei sunt românii fericiţi. În ţara lor şi cu democrativa la putere fac ce vor. Sunt mai egali decât tine pentru că s-au născut şi trăiesc din buget.

    Tu te-ai născut poet, ca tot românul, cu griji, rate la bancă şi datorii de plătit la leafă.

    Şi zici, totuşi, că ştii pe ce lume trăieşti.

    Nemo: De aia i-am întrebat pe cititorii noştri dacă sunt de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 de oameni din cei 1.300.000 câţi sunt în prezent.

    Hofi: Ce e ăla buget?

    Adrian Sârbu: Este o puşculiţă. Cum se spune în ţări de limbă engleză,”a piggy bank”. Un porcuşor mai mare sau mai mai mic, în care pui bani în fiecare zi pentru zile negre, pentru a-ţi asigura acele cheltuieli pe care nu ţi le poţi plăti tu. Bugetul.

    Din moment ce tu pui banii la buget, Hofi, tu trebuie să fii beneficiarul cheltuirii acestor bani. Am auzit de educaţie, de sănătate, de infrastructură, de cheltuire a unor fonduri europene, de dezvoltare tehnologică. Sunt, într-adevăr, cheltuieli mari pe care un individ, o familie, un business, iar o corporaţie nu le pot face. Şi de aceea, în logica democraţiei, în logica comunităţii numită statul, fiecare cetăţean, evident, care are venituri, plăteşte la buget pentru a primi ceva înapoi. Noi despre asta vorbim, şi despre situaţia în ziua de azi, în care sentimentul românilor este că nu prea primesc înapoi. Sentimentul tău este că dai bani, suta aia şi nu că nu primeşti rest, dar mai dai şi în plus şi tot nu primeşti nimic din ceea ce aştepţi.

    Avem un buget în care avem o permanenţă şi anume respectarea principiului Tokyo. Ai auzit de principiu?

    Hofi: Un principiu japonez.

    Adrian Sârbu: Dă-mi banii că ţi-i toc-io. Ăsta e principiul Tokyo.

    Hofi: Cel mai bun.

    Adrian Sârbu: Vedem că bugetul creşte, PIB-ul creşte şi deficitul creşte şi el. Deci, în ultimii 20 de ani, dacă nu ştiai, ei n-au operat, nu au administrat niciun an fără deficit. Rezultatul e că, aşa cum atunci când rămâi cu datorii, trebuie să ţi le finanţezi, să ţi le plăteşti. Şi atunci ce faci? Deficitul generează datorii curente. Te împrumuţi. Te împrumuţi azi, te împrumuţi mâine, te împrumuţi poimâine, te împrumuţi. Şi uite că ne-am tot împrumutat. Nu noi, dar ei în numele nostru şi am făcut rost de o datorie publică de 160 de miliarde de euro.

    Poate n-ai avut reprezentare. Ia uite-te puţin la recordul de deficit pe care îl bate democrativa, că democrativă e, după 2020. 17,4 planificat anul ăsta. Miliarde de euro vorbim. 18 anul trecut, realizate cu succes, din plin.16 în 2022, un an extraordinar pentru economia mondială. Uriaş. Au crescut bursele şi nouă ne-a crescut deficitul. 16,3 în 2021.

    Pe ăsta din pandemie nu mai punem la socoteală că nimeni nu-i mai trage la răspundere. Că mai sunt şi alte principii ale bugetului, le discutăm. Nimeni nu-i mai trage la răspundere de ce au închis ţara degeaba şi de ce au îngropat business-urile mici cu care acuma se laudă că vor câştiga alegerile. Să vedem.

    Iar noi stăteam cu botniţele în aşteptarea vaccinului pe care l-a produs cineva din România? Nu. Doar l-a plătit de trei ori, că de aceea avem datorii mai mari de plătit.

    Mai avem şi alte principii faine pe care le-am învăţat din derularea acestui buget. Unul dintre ele ţine de legea relativităţii bugetului.

    Şi spune aşa: veniturile nu vor fi atinse, iar costurile vor fi cu siguranţă depăşite, inclusiv deficitul.

    Nemo: Am început bine, nu?

    Adrian Sârbu: Hai să vedem cum arată bugetul de anul trecut. Aproape toate liniile de venit şi costuri sunt neatinse. Venitul nerealizat, iar costul depăşit.

    În România, Hofi, după 89, bugetul îl scriu doi oameni. Încep cu un bărbat. E un cetăţean numit Gherghina. Acest om era singurul care ştia să scrie un buget cap-coadă, să-l agregheze. Şi a apărut o doamnă care se numeşte Pescaru. Şi cu ocazia asta, domniile lor au consacrat singularitatea Gherghina-Pescaru, în care bugetul se scrie, nu se citeşte, pentru că nimeni nu-l înţelege.

    Mai e un principiu care funcţionează în construcţia bugetelor şi în derulare. Se numeşte principiul „ghinionul vostru, norocul nostru”. Adică, dacă avem noroc de un război în Ucraina, putem să justificăm de ce am spart bugetul, de ce am crescut costurile. Putem să justificăm de ce n-avem venituri. Şi dacă paguba e de un leu, ştim noi s-o facem de 10 lei. Că de-aia e ghinionul vostru şi norocul nostru.  Pentru că, pentru noi, orice nenorocire e o oportunitate de a creşte costurile.

    Şi pentru că dl. Ciolacu ne-a promis că a terminat cu şmecheria, fii atent că tocmai a anunţat execuţia bugetară de excepţie a lunii februarie. Domnule, cheltuielile planificate să crească au fost 10% până în februarie, adică ianuarie şi februarie. Nu ştim cum au crescut 27%, iar reducerea deficitului bugetat a fost să reducem cu 3% şi a crescut cu 70%. Sunt cifre foarte apropiate. 73 diferenţa între 3 şi 73.

    Aici se aplică un principiu a dl. Ciolacu. O să fie bine. E paradoxul lui Ciolacu că, dacă n-o să fie bine, n-o să fie nici rău. Adică Gică Hagi, mic copil.

    Că tot mă întrebai, “domnule, pentru ce-i bugetul ăsta”? La bugete noi, tot noi. 21% din costurile bugetare în România sunt cu salariaţii. În 2023, să zicem, au fost 26,7 costurile cu salarii. Miliarde euro, Hofi, care reprezintă 21,7% din buget. Dar au mai fost şi 15,5 cu bunuri şi servicii. Că un bugetar nu vine cu laptopul de acasă, cu mobila de acasă, cu spaţiu.

    Hofi: Un bugetar nu vine niciodată singur.

    Adrian Sârbu: Şi una peste alta, noi, aşa cu cât ne pricepem, am ajuns la concluzia că, în România, costurile bugetarilor sunt vreo 200 de miliarde de lei.

    Evident, cine împarte, parte-şi face. Prin urmare, salariu mediu al bugetarului a crescut mai repede decât salariul mediu net din România. Numai că e o diferenţă majoră. Salariul mediu net din România a crescut în economia reală, Hofi, nu i l-a dat nimeni.

    Şi poate el s-ar fi simţit îndreptăţit să aibă măcar aceeaşi dinamică a creşterii, pe salariu mediu, pe care o au bugetarii.

    Nemo: Haideţi să facem o campanie, “Adoptă un bugetar”. Acolo e o fericire.

    Adrian Sârbu: Nu trebuie să-i adoptăm, Nemo, că ei sunt deja adoptaţi.

  • Gaura bugetară uriaşă din Franţa pune sub semnul capacităţile preşedintelui Emmanuel Macron de a rezolva provocările fiscale ale ţării

    Deficitul bugetar al Franţei scapă de sub controlul guvernului, subminând credibilitatea preşedintelui Emmanuel Macron ca reformator economic capabil să rezolve provocările fiscale ale ţării, raportează Bloomberg.

    Cifrele oficiale de marţi au arătat că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli s-a extins la 5,5% din producţia economică în 2023, de la 4,8% în anul precedent, depăşind cu mult cele 4,9 procente planificate de guvern.

    Creşterea veniturilor fiscale a încetinit brusc pe măsură ce a doua cea mai mare economie din zona euro a început să stagneze, ritmul de expansiune a cheltuielilor reducându-se uşor, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Deficitul în creştere reprezintă o lovitură pentru Macron, care îşi construise o reputaţie de lider riguros în urma preluării mandatului de preşedinte în 2017, în contrast cu anii în care guvernele franceze au ratat ţintele de deficit. În primul său mandat de cinci ani, el şi-a depăşit sau egalat obiectivele anuale în patru ocazii, singurul eşec fiind marcat de venirea pandemiei.

    Amploarea eşecului din 2023 pune, de asemenea, sub semnul întrebării strategia lui Macron de reparare treptată a finanţelor bazându-se pe revizuiri care să stimuleze creşterea, cum ar fi relaxarea legislaţiei muncii sau creşterea vârstei de pensionare. Până când cheltuielile au început să explodeze în timpul crizei Covid şi a crizei energetice, această abordare putea să ofere pista necesară preşedintelui pentru a evita măsurile dureroase generate de creşterile de taxe. 

    Abordarea creşterii taxelor – faţă de care guvernul se opune – sau a reducerilor mai profunde ale cheltuielilor ar fi o mişcare politică riscantă, deoarece partidul lui Macron se află deja în urma Raliului Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen cu aproximativ 10 puncte în sondajele privind intenţiile de vot înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie. În plus, Macron a promis că anul viitor va scădea taxele pentru lucrătorii cu salarii mai mici.

    Ministerul de Finanţe a anunţat deja în februarie economii de 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) pentru a încerca să revină pe drumul cel bun în vederea atingerii ţintei de deficit de 4,4% din producţia economică în acest an. Ministerul a declarat că economisirea a cel puţin alte 20 de miliarde de euro vor fi necesare în bugetul pentru 2025.

    Guvernul va oferi o actualizare a planului multianual de finanţe publice pe care îl prezintă la Bruxelles pe 17 aprilie, a declarat ministrul de finanţe Bruno Le Maire în timpul unei şedinţe telefonice cu jurnaliştii. Versiunea de anul trecut a programului de stabilitate propunea un curs pentru un deficit de 2,7% din producţia economică în 2027.

  • Unde fug miliardarii de ochii guvernelor pentru a-şi ascunde miliardele

    Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg.

    În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

    Top cinci cele mai avantajoase paradisuri fiscale:

    Antigua şi Barbuda

    De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

    De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

    Emiratele Arabe Unite

    În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

    Italia

    Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

    Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.

     

  • Unul dintre cele mai bogate state europene nu mai ştie cum să îşi ţină miliardarii în ţară şi de disperare guvernul vine cu o nouă taxă pentru bogaţii care vor să scoată banii peste graniţe

    După doi ani în care miliardarii norvegieni au fugit în Elveţia pentru a scăpa de taxe, guvernul ia măsuri. Norvegia a dat undă verde unei legi care instituie o nouă taxă destinată super-bogaţilor care vor să plece cu banii din ţară, scrie Bloomberg.

    În acest fel, guvernul norvegian vrea să colecteze mai mulţi bani de la cei mai bogaţi dintre cetăţenii săi. Miliardarii care vor să plece din ţară trebuie să achite taxa în maxim 12 ani. Legea vine şi pentru a repara o „portiţă de scăpare” prin care cei mai avuţi dintre norvegieni puteau fenta sistemul fiscal şi puteau evita taxarea, pentru că anterior nu exista un termen limită pentru plata impozitului.

    Taxa de ieşire din ţară ar putea porni de la 47.000 de dolari, însă dezbaterile privind pragul de impozitare încă nu s-au încheiat. Cei care pleacă pot plăti imediat impozitul pe câştigurile de capital, fără dobândă în primii 12 ani sau cu dobândă după perioada de 12 ani.

    „Guvernul vrea să se asigure că sumele care sunt acumulate în timp ce locuiesc în Norvegia sunt efectiv impozitate aici şi că taxa este plătită.Este corect şi important atât pentru încrederea în sistemul fiscal, cât şi în comunitate” a declarat ministrul de Finanţe Trygve Slagsvold Vedum.

     

  • Iese cine poate: Miliardarii care fug din Norvegia pentru a scăpa de taxe s-au trezit cu o nouă problemă. Guvernul a dat undă verde unei „taxe de ieşire”, după ce în ultimii doi ani s-a confrunat cu un exod al super-bogaţilor care au ales Elveţia

    După doi ani în care miliardarii norvegieni au fugit în Elveţia pentru a scăpa de taxe, guvernul ia măsuri. Norvegia a dat undă verde unei legi care instituie o nouă taxă destinată super-bogaţilor care vor să plece cu banii din ţară, scrie Bloomberg.

    În acest fel, guvernul norvegian vrea să colecteze mai mulţi bani de la cei mai bogaţi dintre cetăţenii săi. Miliardarii care vor să plece din ţară trebuie să achite taxa în maxim 12 ani. Legea vine şi pentru a repara o „portiţă de scăpare” prin care cei mai avuţi dintre norvegieni puteau fenta sistemul fiscal şi puteau evita taxarea, pentru că anterior nu exista un termen limită pentru plata impozitului.

    Taxa de ieşire din ţară ar putea porni de la 47.000 de dolari, însă dezbaterile privind pragul de impozitare încă nu s-au încheiat. Cei care pleacă pot plăti imediat impozitul pe câştigurile de capital, fără dobândă în primii 12 ani sau cu dobândă după perioada de 12 ani.

    „Guvernul vrea să se asigure că sumele care sunt acumulate în timp ce locuiesc în Norvegia sunt efectiv impozitate aici şi că taxa este plătită.Este corect şi important atât pentru încrederea în sistemul fiscal, cât şi în comunitate” a declarat ministrul de Finanţe Trygve Slagsvold Vedum.

     

  • Ce spune Marcel Boloş despre creşterea de impozite şi taxe în 2024

    Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a dezminţit zvonurile privind o posibilă creştere a TVA. Nu creştem impozite şi taxe în 2024, nu încape în discuţie creşterea TVA, a explicat ministrul pe Facebook.

    Explicaţiile au fost prezentate pe Facebook.

    „Pe principiul -nu lăsa adevărul să strice o ştire bună-, după o discuţie foarte corectă despre perspectivele macroeconomice ale României prin prisma scenariilor potenţiale prezentate de organismele internaţionale, au apărut şi titlurile: Boloş vrea să crească TVA-ul. Iată ce am spus eu: Aceste reajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă, aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul, pentru ca să avem celălalt obiectiv de dus la bun sfârşit, acela de reducere a impozitării muncii. Este prematur însă de precizat care va fi soluţia”, a transmis Marcel Boloş.

    Ministrul de Finanţe a mai spus că anul acesta nu va creşte nicio taxă.

    „Reiau cât se poate de ferm: Nu creştem impozite şi taxe în 2024, nu încape în discuţie creşterea TVA. Am spus-o încă de la aprobarea legii bugetului, obiectivul este să menţinem un echilibru între nevoile românilor şi evitarea unor impozite suplimentare care pot afecta bugetul gospodăriilor”, a adăugat Boloş.

    Echilibrarea deficitului nu trebuie realizată prin modificarea sistemului fiscal, a mai explicat Boloş.

    „Cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la stimularea investiţiilor private, la creşterea numărului de locuri de muncă şi la consolidarea capitalului autohton. Este un pilon al stabilităţii fiscale şi a predictibilităţii pentru întregul sector economic. Totodată, echilibrarea deficitului trebuie realizată prin optimizarea cheltuielilor, printr-o colectare mai eficientă şi prin combaterea evaziunii fiscale, Nu prin modificarea sistemului fiscal. Aici avem parte şi de o veste bună despre care voi vorbi ulterior: Curtea Constituţională a respins astăzi sesizarea cu privire la legea pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale”, a precizat Marcel Boloş.

  • Plăţile de taxe şi impozite la ghişeele sau online, cu carduri Visa emise în România, au crescut cu 26% în 2023. 60% din ele au fost online

     

    Plăţile de taxe şi impozite efectuate atât la ghişeele instituţiilor publice, cât şi online, cu carduri Visa emise în România, au crescut cu 26% în 2023, pe fondul îmbunătăţirii infrastructurii de acceptare şi creşterii popularităţii plăţilor digitale.

    Taxele plătite online au reprezentat aproape 60% din valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite cu carduri Visa anul trecut

    O uşoară creştere faţă de anul anterior a fost înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea medie a unei plăţi de taxe şi impozite cu cardul Visa (cumulat online şi POS), care a depăşit pragul de 300 de lei .

    „De 13 ani, Visa îşi menţine angajamentul de a facilita plata taxelor şi impozitelor cu cardul, simplificând astfel viaţa românilor. Aşteptările pentru experienţe de plată cât mai simple şi convenabile, care să permită gestionarea eficientă a finanţelor, sunt tot mai mari şi s-au extins inclusiv în relaţia cu instituţiile publice. În acest context, platforma Ghiseul.ro a adus avantajul de a plăti în doar câteva secunde taxele online, indiferent de locul în care te afli, reprezentând un demers extrem de important în procesul de digitalizare a României, pe care Visa l-a susţinut încă din primele etape de dezvoltare”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România. 

    Taxele şi impozitele locale pot fi plătite cu cardul online pe www.ghiseul.ro şi pe platformele puse la dispoziţie de unele administraţii locale, precum şi la terminalele POS instalate la sediile acestora. Începând cu 1 ianuarie 2023, toate instituţiile publice care încasează impozite, taxe sau amenzi au obligaţia să accepte şi plata cu cardul, potrivit aşa-numitei legi cash-back.

    La data de 1 martie 2024, Ghiseul.ro avea 2,1 milioane de utilizatori activi, iar numărul instituţiilor înrolate pe platformă era de peste 1.400. Doar de la începutul acestui an, pe platforma www.ghiseul.ro s-au efectuat aproximativ 1,3 milioane de tranzacţii cu carduri.

    Contribuabilii pot beneficia şi anul acesta de o reducere cu până la 10% din valoarea obligaţiilor fiscale dacă îşi plătesc taxele şi impozitele locale înainte de 31 martie, conform prevederilor din Codul Fiscal.

     

  • Care sunt locurile unde bogaţii lumii merg să-şi ascundă banii de ochii guvernelor

    Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg.

    În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

    Top cinci cele mai avantajoase paradisuri fiscale:

    Antigua şi Barbuda

    De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

    De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

    Emiratele Arabe Unite

    În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

    Italia

    Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

    Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.

     

  • Unde fug miliardarii de ochii guvernelor. Lista paradisurilor fiscale unde super-bogaţii vin cu banii pentru că taxele aproape nu există

    Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg.

    În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

    Top cinci cele mai avantajoase paradisuri fiscale:

    Antigua şi Barbuda

    De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

    De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

    Emiratele Arabe Unite

    În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

    Italia

    Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

    Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.