O fotografie cu femeia care a ameninţat o tânără cu un cuţit într-un autobuz din zona Gării de Sud a fost postată pe un site de socializare de un bărbat care a dorit să atragă atenţia asupra incidentului din autobuz.
Tag: tanara
-
Telekom şi banking de tip polonez
Alior Bank, unul dintre cei mai noi jucători ai industriei bancare poloneze, specializat pe furnizarea de servicii digitale, a mizat agresiv pe zona de retail, unde a semnat parteneriate cu operatorul telecom T-Mobile, echivalentul lui Telekom pe piaţa poloneză, dar şi cu retailerul Tesco. Şi a ajuns în câţiva ani în top 10 după active pe piaţa bancară din Polonia.
Intrată de curând pe piaţa românească, Alior Bank s-a aliat deocamdată cu Telekom România – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de servicii de comunicaţii fixe şi mobile – şi au lansat împreună servicii bancare digitale sub umbrela Telekom Banking. Serviciile bancare digitale includ pentru moment doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar online. Dar urmează produse de creditare, cum ar fi credite de nevoi personale fără garanţii sau facilitatea overdraft.
”Creşterea nu va fi una de natură tradiţională pentru că nici modelul nostru de business nu este tradiţional. Creşterea va fi direct corelată în segmentul de vânzare cu deschiderea de puncte de lucru. Avem locaţii în Bucureşti în şase puncte şi 60 de angajaţi. în următorul an ne propunem să ajungem până la 120 de locaţii – cifra reprezintă cam 50% din reţeaua pe care ne propunem să o utilizăm cu partenerul nostru, Telekom. Adică unu din două magazine să beneficieze şi de un angajat bancar tocmai pentru a răspunde potenţialelor întrebări sau nevoi de confort ale clienţilor români atunci când discutăm despre produse bancare“, spune Claudia Butac, care conduce din toamna anului trecut sucursala de la Bucureşti a Alior Bank. Sedii exclusiv Alior nu vor exista. Dar banca ia în calcul şi alte variante de extindere, cum ar fi de exemplu forţa mobilă.
De ce a fost aleasă, totuşi, România de polonezii de la Alior? ”Dacă ne uităm în zona ţărilor din blocul ex-comunist – Europa Centrală şi de Răsărit – Polonia a reprezentat o piaţă atractivă date fiind mărimea – mărimea face un business scalabil –, populaţia şi dinamica din punct de vedere macroeconomic. Şi, din această perspectivă, România a urmat. Suntem a doua ţară ca mărime şi populaţie, deci cred că am fost o alegere firească. Tot ceea ce vedem că a funcţionat în piaţa din Polonia şi este vârf de tehnologie vrem să aducem şi pentru consumatorul român“, explică Claudia Butac. Ţinta este de a atrage o jumătate de milion de clienţi în decurs de patru ani pentru Telekom Banking – entitatea locală sub care vor fi furnizate serviciile financiare.
”România este o piaţă foarte atractivă pentru noi. După ce am făcut cercetarea de piaţă pe segmentul bancar, ne-am dat seama că vom fi foarte competitivi. în perioada următoare estimăm că vom atrage câteva sute de mii de clienţi pentru Telekom Banking, ţinta pentru următorii patru ani fiind de a ajunge la o jumătate de milion de clienţi“, după cum a declarat Celina Waleskiewicz, director executiv adjunct al Alior Bank.
În Polonia, T-Mobile Bank – parteneriatul dintre T-Mobile şi Alior Bank – are în prezent circa 600.000 de clienţi, compania lansând serviciile în 2012. Separat, banca A-lior are 4 milioane de clienţi pe piaţa poloneză.
Noua entitate din România – Telekom Banking – mizează pe gradul mare de acoperire a serviciilor de internet, fixe şi mobile, precum şi pe rata ridicată de penetrare a smartphone-urilor în România.
Prin intermediul Telekom Banking pot fi deschise conturi curente în lei, euro, dolari şi lire sterline, pot fi ataşate carduri de debit acestor conturi şi există acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluţiilor de internet şi mobile banking.
Contul curent poate fi solicitat online, pe www.telekombanking.ro, fie direct prin aplicaţia pentru mobil, fie în magazinele Telekom şi Germanos. Procesul iniţiat online de deschidere a unui cont poate fi finalizat prin transmiterea gratuită prin curier a documentelor necesare deschiderii contului. Tot prin curier, şi tot gratuit, banca poate livra cardurile de debit. în cazul deschiderii unui cont în magazin, solicitantul primeşte cardul pe loc şi îl poate utiliza imediat, după semnarea unui acord.
Prin intermediul Telekom Banking, clienţii care îşi deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat, în ţară şi în străinătate, şi de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin intermediul serviciilor online de internet şi mobile banking.Un alt produs Telekom Banking este platforma de Schimb Valutar Online, prin intermediul căreia clienţii au acces la un curs de schimb pentru zece valute, actualizat în timp real, la un interval de maximum 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). Clienţii pot stabili în detaliu condiţiile în care vor să efectueze schimburile valutare – îşi pot seta data şi ora la care doresc să efectueze schimbul valutar şi nivelul cursului de schimb la care doresc să se efectueze tranzacţia. Totodată, opţiunea ”Pay later“ (Plăteşte mai târziu) permite realizarea unor schimburi valutare fără a avea întreaga sumă disponibilă – este necesar să deţină cel puţin 5% din suma tranzacţionată, urmând ca în maximum două zile lucrătoare să asigure diferenţa necesară pentru finalizarea tranzacţiei.
”Platforma de schimb valutar online nu este o promoţie pe care să o ţinem un an sau doi – şi pe care să o transformăm în altceva. Ea este o imagine live a modului în care operează cele 10 valute şi a modului în care ele sunt cotate“, a explicat Claudia Butac.
Telekom Banking are în plan să extindă treptat produsele şi prin lansarea serviciilor de creditare, inclusiv pentru achiziţia de echipamente din magazinele operatorului telecom şi ale partenerului acestuia – Germanos.
”Vrem ca produsele de creditare să fie disponibile pentru clienţi de la finalul acestui an – descoperit de cont, credite şi carduri de credite. Intenţia noastră este să oferim credite pentru toate produsele comercializate în magazinele Telekom şi Germanos“, a precizat Celina Waleskiewicz.Odată cu lansarea serviciilor de creditare, Telekom Banking va avea spaţii special amenajate în cadrul reţelelor de magazine Telekom şi Germanos. Pe lângă colaborarea cu Telekom, am putea să vedem în perioada următoare şi o colaborare a Alior şi în România cu marii retaileri, cum se întâmplă în Polonia? ”Nu aş putea să vă dau o dată concretă despre această posibilitate. Nu avem astfel de planuri imediate. Asta nu înseamnă că excludem sau că nu suntem deschişi dacă apar oportunităţi“, a explicat Claudia Butac, şefa Alior în România.
Ea deţine această funcţie din toamna anului trecut, iar anterior timp de aproape trei ani a fost vicepreşedinte la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre cele două bănci locale specializate pe nişa de economisire-creditare în domeniul locativ. Anterior, din 2011 până în 2013, s-a ocupat de divizia de retail, inclusiv segmentul de clienţi premium, la Citibank România. Claudia Butac a fost şi director de private banking în cadrul Bancpost, precum şi membru în boardurile EFG Eurobank Securities şi EFG Eurobank Corporate Finance.
Alior Bank a înregistrat anul trecut pierderi de 5,3 milioane de lei (1,17 mil. euro) în România, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Anul trecut este primul în care apar informaţii la Ministerul de Finanţe despre filiala locală, în condiţiile în care informaţii oficiale despre venirea polonezilor în România au apărut prima dată în 2015.
-
Cum a răsplătit o tânăra un om al străzii care a ajutat-o cand avea mai mare nevoie. El i-a oferit ultimii bani pe care ii mai avea
Tânăra Kate a rămas fără benzină pe autostrada 95; ea a tras maşina pe banda de urgenţă şi a încercat să îşi dea seama unde se află cea mai apropiată benzinărie. Bobbitt stătea în apropierea locului unde ea a oprit şi, înţelegând că tânăra are o problemă, i-a spus să intre la loc în maşină şi să încuie uşile.
Câteva minute mai târziu, el s-a întors cu o canistră de benzină pe care o cumpărase cu 20 de dolari – ultimii săi bani.
Kate McClure, impresionată de gestul omului, s-a hotărât să îl ajute şi a pornit o campanie de strângere de fonduri pe siteul GoFundMe. În trei săptămâni, tânăra a reuşit să strângă peste 300.000 de dolari, bani care vor ajunge la Bobbitt.
Cei de la Washington Post, care au relatat povestea, au încercat să afle povestea lui Johnny Bobbitt, însă rudele nu au vrut să comenteze situaţia sa. Tot ce au putut afla jurnaliştii e că Bobbitt a fost paramedic şi, cel mai probabil, căsătorit.
Tânăra Kate McClure a postat recent un clip alături de prietenul ei şi de Bobbitt în care explică faptul că l-au dus pe bărbat la un hotel unde să poată petrece, în linişte, sărbătorile.
-
„Jur că deja mă părăseşte diplomaţia. Păi voi chiar ne credeţi pe toţi tâmpiţi?”, cea mai tânără femeie primar din România către Guvern
Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Deja mă irită la culme retorica de tipul “Primăriile au primit fonduri DIN PARTEA Ministerului Dezvoltării, de ce mai protestează?”
Zău, “din partea”? De parcă banii ăştia i-aţi fi scos din buzunarul propriu şi din infinita voastră mărinimie, nu din bugetul de stat la care contribuie cu vârf şi îndesat toţi românii.
Aşteptaţi osanale? Păi nu ăsta este rolul Ministerului Dezvoltării, să investească în dezvoltare?Cu o mână daţi si cu alta luaţi. Promisiunile că Guvernul va acoperi găurile din bugetele administraţiilor locale, pierderi rezultate în urma scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%, sunt la fel de sustenabile precum promisiunea că vor creşte salariile.
Nu-i bai, din ianuarie 2018, odată cu transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, se va observa cu ochiul liber cum statul încasează 45% din salariul brut al românilor, 45% din munca oamenilor cinstiţi, sub formă de contribuţii şi impozite, iar singura care se va mări va fi inflaţia, nicidecum veniturile.
Iar voi veniţi şi ne spuneţi că toate acestea sunt spre binele nostru?
Jur că deja mă părăseşte diplomaţia. Păi voi chiar ne credeţi pe toţi tâmpiţi? -
Povestea tinerei care a devenit prinţesa Etiopiei după ce a petrecut într-un club de noapte
Ariana Austin, acum în vârstă de 33 de ani, petrecea într-o noapte normală de club, când a fost abordată de Joel Makonnen. Încă din aceeaşi seară, în urmă cu 12 ani în urmă, cei doi au format un cuplu, dar ceea ce nu i-a dezvăluit viitoarei lui soţii erau originile lui regale, prinţul Joel fiind stră- strănepotul lui Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei.
Abia după ce cuplul a început să se cunoască mai bine, Makonnen, de profesie avocat, şi-a dezvăluit originile regale. Născut la Roma, părinţii lui, David Makonnen şi Adey Imru Makonnen, au fost nevoiţi să trăiască în exil după o lovitură comunistă din ţara sa natală, iar ulterior familia s-a stabilit în Elveţia. Haile Selassie a fost cel de-al 225-lea şi ultimul dintre regii din Etiopia, care a condus ţara est-africană timp de 40 de ani, până când a fost detronat în 1974.
Cei doi s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii nobile creştin ortodoxă etiopiană, cu 13 preoţi, coroane şi cape de regi.
-
Tânăra de 23 de ani care câştigă sute de mii de dolari stând pe o plajă: “Trebuie să îţi faci propriul noroc”
“M-am născut în Germania, am crescut în Miami şi sunt absolventă de Ştiinţe Politice”, a povestit Sabrina celor de la Forbes. “În ultimul an de facultate, am început să mă gândesc la feluri în care aş putea câştiga bani în timp ce călătoresc.”
Prima idee a fost aceea de a începe un blog de călătorii: pregătise chiar şi un site şi logo. Părinţii ei lucrau însă în domeniul financiar şi i-au explicat că monetizarea unui astfel de blog ar fi extrem de complicată. Tânără nu a renunţat şi a cumpărat un bilet până în Bali, având doar 800 de dolari în contul bancar.
“Primul meu job a fost să postez pe social media pentru 12 dolari pe oră”, povesteşte ea. “În prima lună am reuşit să câştig 5.000 de dolari, îndeplinind şi alte sarcini pe lângă job. Am început apoi să semnez contracte cu diferite firme pentru a le asigura prezenţa online. După patru luni, câştigam deja 20.000 de dolari pe lună.”
Ea spune că o decizie extrem de importantă a fost aceea de a ajuta un “mentor” în afaceri, plătind 3.600 de dolari pentru 6 săptămâni de cursuri. Un alt factor ce a contribuit la succesul ei a fost de a folosi tarife mari, de tip premium, încă de la început.
Sabrina Philipp spune că afacerea ei ve genera peste 1 milion de dolari anul viitor, dar ea încearcă deja să se comporte ca managerul unei companii care a atins acea cifră: “Trebuie să îţi faci propriul tău noroc”, crede tânăra antreprenoare.
Sursa: Forbes.com
-
Cum a reuşit o tânără româncă să dezvolte un business profitabil în plină criza. ”Domeniul nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“
Pe vremea când designerii ”păreau inabordabili, inaccesibili“ şi puteau fi găsiţi doar în showroomuri, online, la televizor sau pe catwalk, Laurei Călin, fondatoarea V for Vintage, i-a venit ideea acestei afaceri. ”Am vrut să creăm o apropiere, să-i împrietenim cu posibilii clienţi. Aşa am pus bazele unui spaţiu prietenos în care pe parcursul a două zile publicul să îi poată cunoaşte personal pe designeri, nu neapărat să le vadă colecţiile, pe care le putea vedea online sau în alte locuri“, explică Laura Călin.
Pe de altă parte, povesteşte ea, a luat în calcul şi nevoia designerilor de a deveni cunoscuţi. Practic, proiectul a fost un răspuns la o nevoie existentă pe piaţă, consideră fondatoarea. Primul eveniment a avut loc în urmă cu nouă ani, iar antreprenoarea a investit circa 5.000 de euro. Nu ştia pe atunci dacă va fi o singură ediţie sau o va repeta, dar a avut rezultate mai bune decât se aştepta; în anul care a urmat a organizat două ediţii – toamna şi primăvara, ritm pe care l-a păstrat. Mai nou, organizează şi ediţia de Crăciun. La început se înscriau la târg circa 50 de designeri, însă numărul lor a ajuns în prezent la 100; ei plătesc o taxă de participare de 350 de euro pentru un stand.
Totuşi, nu poate participa chiar oricine, iar selecţia se face în funcţie de anumite punctaje stabilite de un juriu specializat pe baza aplicaţiilor trimise de designeri. Mai întâi V for Vintage stabileşte o temă pentru ediţia respectivă; spre exemplu, pentru ediţia ce a avut loc în al doilea weekend din noiembrie tema aleasă este ”Venus and the boy“, cu trimitere la ideea de unisex, de fluidizare a genurilor. Ulterior, designerii creează o colecţie capsulă, de zece piese, cu care se înscriu la târg pe baza unui formular, ce ajunge la juriu. Dacă aplicaţia respectivă trece de un anumit punctaj, designerul este admis la târg. O mare parte dintre cei care vin pentru prima dată se întorc la ediţiile următoare, iar alţii s-au consacrat de-a lungul timpului şi au ajuns nume cunoscute în domeniu, precum Andreea Bădală, fondatoarea Murmur, care s-a aflat şi în juriu la cea mai recentă ediţie.
”Sunt alţii la început de drum care vor să vadă cum este, târgul fiindpentru ei un test, să vadă cum îi primeşte publicul. Mai întâi vin ca studenţi, apoi au nevoie de continuitate, de expunere repetată. Mergi o dată, de două ori, publicul te învaţă, chiar dacă noi ne adresăm clientului final“, spune Laura Călin. Iar studenţii sunt scutiţi de plata taxei de înscriere. V for Vintage colaborează cu facultăţile de profil din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, unde profesorii universitari încurajează şi trimit studenţii în urma unei trieri interne. ”E un test al lor pentru a vedea dacă produsele lor pot fi vandabile, că reuşesc să ajungă în piaţă, să se întreţină din ceea ce fac. Este primul lor contact cu publicul“, adaugă ea. La fiecare ediţie participă în jur de 100 de studenţi, iar portofoliile lor sunt trimise de profesori către V for Vintage înainte de lansarea evenimentului.
Proiectul V for Vintage a fost lansat chiar când criza economică începea să-şi facă simţită prezenţa în România, însă proiectul a evoluat nestingherit. Motivele sunt simple, spune Laura Călin: ”Domeniul acesta nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“. Pur şi simplu, povesteşte ea, i-a venit ideea acestui târg, ”era o nevoie în piaţă, m-am bazat pe curiozitatea comunităţii şi a funcţionat“. Pe de altă parte, un atu este şi faptul că V for Vintage nu este doar despre shopping, ci este mai mult un eveniment social. ”Cumperi, nu cumperi, mergi acolo cu prietenii, stai la o cafea, socializezi, îţi faci poze, fără nicio presiune“, spune antreprenoarea.
Iar cifrele demonstează interesul oamenilor pentru eveniment: câteva mii de vizitatori în două zile. Biletele de intrare la târg reprezintă, de altfel, o sursă de venituri, pe lângă taxele de participare ale designerilor şi sponsorizări. Cel mai mare cost, de la început şi până în prezent, este cu spaţiul de desfăşurare a târgului, care s-a schimbat de-a lungul timpului datorită creşterii numărului de participanţi. De asemenea, creşterea numărului de colaboratori a generat un avans al costurilor, în condiţiile în care echipa permanentă este formată din trei oameni, iar în jurul târgului lucrează pentru eveniment circa 20 de persoane. ”Îmi place să lucrez în echipă. Sunt un iniţiator de proiect, dar pe de altă parte cred că nu am lucrat singură niciodată. Două creiere lucrează mai bine decât unul, trei mai bine decât două“, consideră Laura Călin. În general, investiţiile au crescut de la an la an, ajungând acum la 25.000 de euro, adică de cinci ori mai mari decât în 2008. Şi cifra de afaceri creşte de la an la an, în medie cu 20%, iar anul trecut a ajuns la aproximativ 200.000 de euro.
Antreprenoarea a pus recent bazele unei platforme online ce uneşte designerii cu publicul în online, ”exact ceea ce am făcut cu târgul, platfoma face în online“. Prin intermediul Design FEED, publicul poate vedea colecţiile şi poate lua legătura cu creatorii acestora, deoarece se găsesc şi datele de contact ale designerilor. 50 de designeri sunt deja înscrişi pe platformă, taxa fiind de 50 de euro. ”Anul acesta promovăm platforma doar în România, însă de anul viitor sau peste doi ani vrem să trecem la nivel internaţional“, spune antreprenoarea.
-
Cea mai bogată femeie din Norvegia, condamnată la închisoare după ce a fost prinsă conducând sub influenţa alcoolului
Katharina Andresen, fiica unui miliardar novegian, a fost condamnată la închisoare cu suspendare după ce a fost prinsă de poliţişti conducând cu o alcoolemie de 0,61 în sânge.Pe lângă condamnare, femeia trebuie să plătească şi o amendă de 25.800 de euro (250.000 de coroane norvegiene).Tânăra de 22 de ani este cea mai bogdată femeie din Norvegia, având o avere estimată la 795 milioane euro.