BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Dăncilă la Bruxelles, după ce Opoziţia a susţinut că l-a înlăturat pe Dragnea din fruntea Camerei Deputaţilor: Avem susţinerea guvernului în Parlament. Nu am absolut nicio emoţie

    ”Nu avem probleme cu majoritatea parlamentară. Nu confundaţi cele două locuri din Camera Deputaţilor cu majoritatea. Majoritatea înseamnă Senat şi Camera Deputaţilor. Avem susţinerea guvernului în Parlamentul României şi nu am absolut nicio emoţie legată de moţiunea de cenzură”; a răspuns premierul Viorica Dăncilă întrebării unui jurnalist cu privire la majoritatea parlamentară din România.
     
    Şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a afirmat că nu s-a modificat majoritatea parlamentară.
     

  • Băncile, (prinse) între tradiţional şi digital

    Bankingul trebuie să meargă pe calea digitalizării pentru a putea să ţină pasul atât cu aşteptările clienţilor, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea de generaţie, cât şi cu valul tehnologizării care acaparează tot mai multe companii şi industrii, unele concurând direct băncile pe anumite paliere.

    În ultimii ani, digitalizarea a câştigat teren într-un ritm mai alert în sectorul bancar mondial şi, ceva mai lent, şi pe plan intern. Băncile sunt puse în situaţia să acţioneze din ce în ce mai mult pe două fronturi, urmărind două modele de afaceri, respectiv modelul tradiţional – cu sucursale şi agenţii fizice – şi modelul axat pe digitalizare.

    Instituţiile de credit păstrează structura tradiţională a reţelei teritoriale, cu sucursale fizice şi agenţii, şi în acelaşi timp urmăresc să atragă şi să susţină şi clienţi care nu vor pune niciodată piciorul într-o agenţie, care nu-şi doresc să se apropie de sediul vreunei bănci şi care vor să facă toate operaţiunile bancare de pe propriul calculator sau smartphone. În aceste condiţii, băncile trebuie să construiască atât noi modele de business, cât şi infrastructura digitală care să le ajute să facă acest lucru, pentru a atrage şi clienţii digitali.

    Într-o lume tot mai digitală, era firesc ca şi bankingul să devină mai accesibil ca oricând. Inovaţia tehnologică schimbă modul în care serviciile bancare ajung la public, crescând rapiditatea, accesibilitatea, simplitatea, autonomia. Dar digitalizarea bankingului necesită şi investiţii consistente. Bankerii vorbesc de multe milioane de euro care iau calea aplicaţiilor online banking sau mobile banking, platformelor noi IT, produselor şi serviciilor open banking, resurse care sunt direcţionate către digitalizarea proceselor, a plăţilor sau în procesarea datelor.

    Există tot felul de aplicaţii pe telefoane şi pe tablete care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără să fie necesară deplasarea clienţilor la bancă.

    Unele bănci dau clienţilor credite online, există şi posibilitatea constituirii depozitelor online (exemple: TBI Bank şi Idea Bank au platforme digitale pentru a atrage depozite de la clienţi), sunt bănci care folosesc semnătura digitală (BCR, UniCredit, ING Bank), există serviciul de plată contactless cu telefonul mobil (BT Pay şi ING Pay), o bancă a renunţat la casieriile tradiţionale şi a decis înlocuirea lor cu ATM-uri speciale (ING Bank), sunt folosiţi roboţii pentru interacţiunea cu clienţii băncilor.

    Acestea sunt câteva dintre noile trenduri în digitalizarea bakingului local. Iar viitorul bankingului pare să se profileze tot mai mult în jurul unor platforme digitale (ex.: George – BCR; ING Home’Bank).

    Utilizarea tehnologiei, digitalizarea, a devenit în ultimii ani unul dintre obiectivele declarate ale bancherilor locali, care încearcă astfel să se apropie mai mult de clienţi.

    Cuvintele cheie pentru perioada următoare vor fi „digitalizare, inovare şi flexibilitate, astfel încât să putem oferi clienţilor noştri o experienţă de banking în concordanţă cu aşteptările”, susţine Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank şi preşedinte  executiv al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    El apreciază că decalajele în raport cu media statelor europene, precum gradul redus de bancarizare al României, de 58%, şi cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE, pot fi adresate inclusiv prin digitalizare. „Tehnologiile noi au puterea de a schimba paradigme şi comportamente în doar câteva luni. Devenim tot mai digitali, iar acest lucru este o provocare, dar şi o oportunitate”, mai spune Oprescu.

    Educaţia digitală este şi ea unul dintre pilonii pe care poate să fie creată prosperitate, în opinia lui Sergiu Manea, CEO al BCR. „Avem o infrastructură digitală solidă, avem o autostradă digitală bine făcută, iar statul trebuie să fie un jucător important în acest parcurs. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi un pas uriaş şi întreaga industrie a serviciilor ar fi încurajată să se angajeze în această direcţie”, apreciază şeful BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active.

    El susţine că BCR va continua să investească în integrarea noilor tehnologii, aşa cum sunt în prezent maşinile multifuncţionale, consilierea video 24/24, procesele robotizate, iar unităţile bancare vor fi din ce in ce mai digitalizate. „Până la finalul lui 2018, vom avea 125 de sucursale cashless BCR, iar până în 2020 vom investi 50 mil. euro în reţeaua teritorială de unităţi.”
    Pariul digital al BCR pentru următoarea perioadă se numeşte George, noua platformă bancară digitală dezvoltată de hubul fintech al Erste cu ajutorul unor tineri IT-işti români, care va schimba fundamental modul de a face banking, după cum spune CEO-ul BCR.

    „Rămânem o bancă de reţea, cu oameni pregătiţi şi tehnologie avansată. Vrem să fim o bancă mai bună, să continuăm investiţiile în digital, să inovăm şi să simplificăm, pentru a oferi celor pe 2,5 milioane de clienţi o experienţă cât mai bună. Avem aproape de lansare proiecte importante în zona digitalizării experienţei clienţilor. Susţinerea economiei româneşti prin acces la finanţare pentru companii şi digitalizarea rămân priorităţile noastre”, susţine şi Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Banca Transilvania şi Garmin au lansat recent opţiunea de plăţi contactless prin smartwatch: posibilitatea de a face shopping cu smartwatch-ul Garmin care are opţiunea Pay, prin conectarea cardurilor Visa BT cu acesta.

    BRD-SocGen vede în continuare potenţial de creştere atât pe piaţa de retail, unde va intensifica procesul de transformare digitală, cât şi pe piaţa corporate şi IMM. Un alt aspect important pe care îl are în vedere banca românească cu capital francez este îmbunătăţirea instrumentelor de electronic banking pentru clienţii corporate, astfel încât să îi ajute să-şi simplifice procesele, după cum spune François Bloch, CEO al BRD-SocGen.

    La rândul lui, Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, recunoaşte că digitalizarea schimbă rapid faţa sistemului bancar în această perioadă. „Vom continua să facem ceea ce am făcut şi până acum, să ne urmărim strategia stabilită şi să investim în cele trei direcţii: în relaţia cu clienţii, în traininguri, şi în digitalizare. Vom inova în ritm accelerat, ţinând cont de ritmul în care clienţii noştri adoptă şi folosesc tehnologiile noi. Îmi doresc să facem din Raiffeisen Bank o bancă mai agilă şi ne propunem o creştere peste media pieţei”, spune Van Groningen.

    Raiffeisen Bank a achiziţionat în 2017 o nouă platformă digitală pentru internet/mobile banking, furnizată de Backbase, lider în domeniu. Iar aplicaţia Smart Mobile a Raiffeisen are accesibilitate facilă, fiind prima aplicaţie din România care oferă suport pentru Face ID pentru iPhone X, autentificare în aplicaţie şi plăţi cu amprenta în iOS si Android; widget – vizualizarea rapidă a soldului printr-un singur swipe, după cum a transmis banca. La nivel de grup, Raiffeisen Bank International (RBI) este organizatorul celui mai mare accelerator fintech din Europa Centrală şi de Est – Elevator Lab,  aflat deja la a doua ediţie. În cele două ediţii, sute de companii au aplicat în program şi câteva dintre ele continuă să lucreze la prototipuri de produse şi servicii cu RBI.

    ING rămâne la planul său de a oferi clienţilor din România opţiunea unei bănci complet digitale, în 2018 lansând plata cu telefonul mobil (ING Pay) şi renunţând la casieriile tradiţionale, înlocuite cu ATM-uri speciale.

    „După ce acum aproape 15 ani am introdus conceptul de Self’Bank şi platforma de internet banking ING Home’Bank, schimbăm acum perspectiva bankingului concentrându-ne pe online şi mobil. Recentele lansări – ING Business, ING Pay şi ING SRLeu – susţin strategia digitală bazată pe o experienţă diferenţiatoare”, susţine Michal Szczurek, CEO al ING Bank România, una dintre băncile locale mari orientate înspre digitalizare.

    Aproximativ 70% dintre utilizatorii ING Home’Bank accesează serviciul de pe telefonul mobil pentru a face tranzacţii, a verifica contul, a rezerva o ofertă în ING Bazar sau a lua creditul de nevoi personale online. „Tot mai mulţi clienţi îşi doresc opţiunea unei bănci pur digitale, promisiune pe care ne-o asumăm, iar plata cu telefonul mobil este încă un pas în această direcţie. Relaţia cu banca ar trebui să ne facă viaţa mai uşoară, prin servicii simple, accesibile, sigure şi rapide tocmai pentru că sunt disponibile online şi pe mobil. Bankingul nu ar trebui să fie o povară, ar trebui să fie extrem de simplu şi accesibil, ca orice experienţă online”, în opinia şefului ING Bank România.

    De la an la an vedem că noua modă a digitalizării bankingului începe să prindă şi pe piaţa locală şi unii clienţi migrează dinspre mediul tradiţional către mediul virtual. Iar unele activităţi care sunt desfăşurate deocamdată tot prin interacţiune umană – dintre bancher şi client – pot migra în anii următori spre mediul online.

    Digitalizarea schimbă faţa bankingului clasic, având în vedere că poate să determine şi restructurarea reţelelor teritoriale ale băncilor, în condiţiile în care pe măsură ce românii vor îmbrăţişa din ce în ce mai mult tehnologia, va dispărea necesitatea unor sucursale bancare numeroase la colţul străzii. Iar în cazul sucursalelor bancare rămase, digitalizarea poate să antreneze modernizarea acestora.

    Şi concurenţa pune presiune pe bancheri să accelereze procesul digitalizării. Concurenţa altor bănci sau, mai nou, concurenţa venită din partea altor jucători, nonbancari.

    Modelul tradiţional de afaceri al băncilor a început să fie provocat de unele start-up-uri fintech şi de alte companii ce au pătruns în acest sector, cum ar fi operatorii telecom sau reţelele sociale.
    În ultimii ani, o serie de jucători „netradiţionali” au intrat în sfera serviciilor bancare, cum ar fi marile platforme online Google sau Facebook sau operatorii de telecom. Pe segmentul transferurilor de bani a intrat şi Orange, liderul pieţei locale telecom, cu serviciul Orange Money, prin intermediul căruia utilizatorii pot plăti facturi de utilităţi, reîncărca opţiuni pentru cartele preplătite de telefonie mobilă şi pot primi şi transfera bani. Iar grupul francez Orange vrea şi o bancă – Orange Bank. În schimb, după patru ani de la lansare, Vodafone a decis să închidă anul trecut experimentul desfăşurat în România cu serviciul de plăţi de pe telefonul mobil M-Pesa, prin care grupul britanic a testat apetitul pieţelor din Europa pentru proiectul care s-a dovedit a fi un real succes pe continentul african.

    În atmosfera entuziastă a digitalizării care dă impresia că miracolele tehnologice fac să dispară toate problemele, nu lipsesc însă şi provocările şi riscurile digitalizării. Şi interfaţa umană nu va dispărea total din banking…

    Cum s-au digitalizat băncile mari de pe piaţa românească

    BCR
    A lansat, în premieră, serviciul e-Factura, în colaborare cu Transfond.
    A implementat soluţii robotizate (RPA – Robotic Process Automation) pentru optimizarea proceselor de business.
    Primul concept integrat internet-mobile-telefon banking (2010).
    A lansat în premieră în România autentificarea cu amprentă pentru canalele digitale (2016).
    Prima soluţie de plată de transport public, certificată internaţional cu Visa şi MasterCard (2017-2018).
    A lansat eGO – primul serviciu de car sharing cu maşini electrice oferit de o bancă (2017).
    Primul card de credit oferit de o bancă cu aprobarea limitei instant – card IKEA (2018).
    Transformarea a 125 de sucursale în sucursale cashless (2018); pentru perioada 2018-2020, BCR a programat investiţii de 50 mil. euro pentru modernizarea reţelei teritoriale.
    BCR susţine că are cea mai mare reţea naţională de ATM–uri – peste 2.000 de bancomate/multifuncţionale şi POS – mai mult de 15.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianţi, precum şi servicii de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce.
    Lansarea platformei digitale George (2018) – primul banking inteligent din România. Cea mai populară platformă de digital banking din Europa, având deja peste 3 milioane de utilizatori în Austria, Cehia şi Slovacia. Platforma a fost proiectată de hubul de inovaţie de la Viena al Erste Group cu aportul mai multor tineri IT-işti români.

    Sursa: BCR

    Banca Transilvania
    Aplicaţia BT Pay pentru plăţi contactless cu telefonul mobil, lansată la începutul anului 2018. BT Pay este prima aplicaţie de tip wallet din România.
    Banca Transilvania a semnat în toamna anului 2018 un parteneriat pentru digitalizare împreună cu companiile Druid şi UI Path, urmărind să folosească tehnologiile integrate de automatizare şi inteligenţă artificială pentru cei peste 7.000 de angajaţi.
    Banca Transilvania a lansat prima platformă de soluţii nonbancare pentru IMM-uri, BT Store, prin care oferă acces clienţilor săi la oferte preferenţiale. Soluţiile pornesc de la facturare, contabilitate primară, gestionarea cashflow-ului, până la recrutarea de angajaţi.
    Robotul Livia de la Banca Transilvania oferă clienţilor persoane fizice, prin Facebook Messenge sau Skype, informaţii/răspunsuri cu privire la conturile, produsele şi serviciile pe care le au la Banca Transilvania.
    Banca Transilvania a lansat şi robotul Raul, pentru comunicarea cu antreprenorii.
    Aplicaţia PAGO, care centralizează toate facturile de utilităţi într-un singur cont, este dezvoltată în parteneriat cu BT şi susţinută de MasterCard.
    BT a lansat cardul de masă, versiunea digitală a bonurilor de masă tipărite. Este destinat cumpărăturilor alimentare şi plăţii consumaţiei la restaurant în reţeaua de parteneri ai băncii.
    Banca din Cluj are peste 3,2 milioane de carduri şi accesorii de plată BT Pay – aplicaţie, ceas, brăţară şi sticker contactless.
    Reţeaua Băncii Transilvania include 47.000 de POS-uri şi aproape 1.800 de ATM-uri, bancomate multifuncţionale (BT Express Plus) şi automate de plăţi (BT Express).

    Sursa: Banca Transilvania

    BRD-SocGen
    BRD-SocGen are 2.000 de maşini din familiile bancomate (ATM), multifuncţionale (MBA) şi kioskuri pentru plăţile de facturi (ROBO), cu o creştere de aproape 50% faţă de anul 2017 pentru multifuncţionale.
    Are 500.000 de clienţi activi în digital.
    Functionalităţi precum:
    – plăţi de facturi (lista extinsă de facturieri şi variante multiple de plată: bar code, poza din galerie, template-uri predefinite).
    – QR payments.
    – fonduri de investiţii (pe net, subscriere direct din online).
    – deschideri de conturi (curente şi economii din online).
    BRD a adăugat, în toamna anului 2018, o funcţionalitate – unică pentru moment
    pe piaţa bancară din România – în
    aplicaţia mobilă MyBRD Mobile:
    agregatorul de conturi ContAll.
    Acesta îi permite oricărui utilizator al aplicaţiei MyBRD Mobile să aibă acces, într-un singur loc, la informaţii în legătură cu conturile şi produsele deţinute atât la BRD, cât şi la alte bănci: conturi curente, credite şi carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii, soldul, precum şi  istoricul tranzacţiilor realizate. ContAll din MyBRD Mobile oferă şi posibilitatea de a vizualiza cheltuielile împărţite pe categorii cum ar fi alimentaţie, utilităţi sau sport. În prima fază a lansării, ContAll agregă informaţii referitoare la conturile şi produsele bancare deţinute la BRD, BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi ING Bank.
    Stocul de contracte de internet şi mobile banking pentru clienţi persoane fizice a ajuns la 1,5 milioane. Numărul abonaţilor MyBRD Mobile a crescut cu +40%.
    BRD-SocGen susţine că se numără printre iniţiatorii tehnologiei contactless în România, a derulat primul pilot al tehnologiei NFC din sistemul bancar românesc, a oferit funcţionalităţi inovatoare pentru serviciul mobile banking (split the bill, transferul de bani către un număr de telefon, transferul de bani între două telefoane mobile prin simpla atingere).
    BRD-SocGen are aproximativ 2,4 milioane de carduri şi o reţea de acceptare de aproximativ 28.000 de POS-uri şi mai mult de 1.500 de ATM-uri.

    Sursa: BRD-SocGen

    UniCredit Bank
    UniCredit Bank susţine că are una dintre cele mai moderne aplicaţii de mobile banking de pe piaţă; la începutul anului 2018, banca a lansat facilităţi noi în varianta actualizată a aplicaţiei sale de mobile banking, inclusiv introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele
    iPhone X.
    Card Meniu, care la momentul lansării a constituit o premieră pe piaţa românească, este o alternativă modernă de înlocuire a tichetelor valorice de masă emise pe suport hârtie finanţate de stat.
    UniCredit Bank a lansat două produse pentru segmentul de clienţi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), respectiv mPOS –  un dispozitiv inovator pentru acceptarea plăţilor fără numerar, precum şi soluţia dedicată de Mobile B@nking, completând astfel ofertele de digitalizare de pe zona de persoane fizice.
    Unul dintre cele mai noi produse din portofoliul UniCredit este Genius Cont, o ofertă de cont curent cu numeroase avantaje digitale.
    UniCredit a demarat în 2018 procesul de migrare de la semnătura pe suport hârtie la semnătura digitală, susţinută de un certificat calificat pentru cele mai importante procese din sucursală. UniCredit este primul grup bancar din România care foloseşte o semnătură electronică calificată emisă de o autoritate de certificare din România, aceasta având valoare juridică identică semnăturii olografe.
    UniCredit susţine că digitalizarea şi inovarea sunt factorii cheie ai creşterii şi îşi propune să devină un jucător de top în domeniul retailului bancar digital din România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului UniCredit.

    Sursa: UniCredit 

    ING Bank
    Platforma ING Home’Bank a depăşit limitările unei platforme de internet banking bazată pe servicii de transfer, oferind produse mai complexe, ca fonduri mutuale, depozite sau credite. ING Home’Bank avea la finalul lunii septembrie 2018 un număr de 680.000 de clienţi activi, 55% dintre aceştia folosind aplicaţia de mobil.
    În septembrie 2017 a fost lansat creditul de nevoi personale disponibil instant. În 2018, ING a actualizat acest produs cu opţiunea refinanţării creditelor direct din Home’Bank, ca o soluţie complementară la oferta iniţială.
    În primul semestru din 2018 ING a lansat două produse noi: ING Pay – serviciul care permite plata cu telefonul – şi ING SRLeu – linia de credit instant pentru micro-companii. Opţiunea ING Pay, care permite plata cu telefonul, a ajuns până în septembrie la peste 1 milion de tranzacţii realizate.
    Anunţată prima dată în februarie 2018, ING Business – platforma omni-channel de internet banking pentru clienţii de mid-corporate banking – a fost actualizată cu noi funcţionalităţi. ING Business oferă nu doar componenta de tranzacţionare, dar şi pe cea de self-service şi canalul direct şi personalizat de comunicare. Funcţionalităţile vor deveni vizibile clienţilor gradual.
    ING Bank a aplicat din noiembrie 2018 un nou model operaţional, devenind prima bancă locală ce operează fără casierii şi ghişee, birourile teritoriale fiind destinate produselor mai complexe, consultanţei oferite de angajaţi, precum şi pentru derularea operaţiunilor de tip self-service.
    Principalul canal de tranzacţionare continuă să fie ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile vor putea să fie folosite până la finalul anului 2018 şi de persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.
    Opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank se va simplifica, iar clienţii vor putea să transfere banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS, ca până acum.
    Office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii să poată depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat.

    Sursa: ING Bank

     

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.

  • Următoarea revoluţie: Capitalismul are nevoie să fie salvat de el însuşi

    The Economist are o istorie de 175 de ani, iar temele pe care le aduce în discuţie sunt globale şi privesc trenduri şi evoluţii care ţin ani de zile, dacă nu chiar decenii.
    Alăturarea dintre revoluţie şi capitalism este un paradox. Cum să ceri să fie o revoluţie a capitalismului, având în vedere că aşa ceva era apanajul stângii, al comunismului, al socialismului, al proletariatului?
    The Economist, prin autorii ei anonimi, susţin că în acest moment capitalismul, prin ceea ce a crescut, prin aceste companii gigant, prin consolidarea pieţelor, a creat un monstru.
    Această putere a companiilor mari, profiturile pe care le obţin distrug capitalismul, iar oamenii din jur vor ajunge să urască acest sistem. Pentru a reclădi încrederea în pieţe – un concept care a fost serios zdruncinat în criză, când s-a ajuns la concluzia că pieţele nu rezolvă toate lucrurile – competiţia trebuie reclădită.
    Într-o lume a competiţiei, The Economist propune o nouă revoluţie. Competiţia de acum, prin monopolurile şi rentele pe care le-a creat, a distrus şi începe să distrugă adevărata competiţie. În ciuda faptului că dobânzile şi costul de finanţare sunt la un minim istoric, iar pieţele sunt inundate de bani, marile companii au încetat să mai investească, preferând să folosească banii în răscumpărarea propriilor acţiuni. Pieţele au ajuns să aibă bariere foarte mari de intrare, ceea ce nu mai încurajează deloc apariţia unor noi competitori.
    Deşi Google şi Facebook oferă un produs şi un serviciu gratis pentru clienţii lor, în spate se ascunde un monopol teribil care determină distrugerea altor pieţe. Puterea salariaţilor este la cel mai scăzut nivel, iar The Economist aduce în discuţie reapariţia sindicatelor, care trebuie să-şi reia locul la masa de conducere.
    Organismele de reglementare şi de competiţie ar trebui să se uite la sănătatea pieţelor şi la sănătatea profiturilor obţinute de către companii în detrimentul celorlalţi jucători.
    The Economist, o revistă care a promovat liberalismul, economia de piaţă, competiţia încă de la primul număr, susţine nici mai mult, nici mai puţin că profiturile companiilor americane trebuie aduse la un nivel normal, salariaţii trebuie să-şi reia beneficiile, iar salariile reale trebuie să crească cu 6%.
    Consumatorii au nevoie de mai multe opţiuni, iar autorităţile trebuie să încurajeze prin toate mijloacele apariţia concurenţei şi să protejeze acest lucru. Nu să-i protejeze pe cei mari.
    În ciuda faptului că firmele au devenit mari, că operează restructurări continue, productivitatea nu creşte. Pentru că de fapt s-au creat monopoluri din care se extrag rente.
    Statul şi autorităţile au început să introducă din ce în ce mai mult bariere de intrare în meseriile liberale, începând de la licenţele pentru avocaţi, notari, alte profesii, până la taximetrişti, ceeea ce nu încurajează deloc competiţia şi nici apariţia unor produse şi servicii mai bune, în interesul celor care le plătesc.
    Protecţia patentelor, produsele descoperite de companii trebuie să aibă o viaţă mai scurtă.
    Prea puţină lume, capitalistă, s-ar aştepta ca The Economist să pună pe tapet această necesitate a unei revoluţii capitaliste, care să salveze capitalismul de ceea ce el a creat.
    Dar evoluţia vieţii, a economiilor, a societăţii implică şi acest gen de revoluţii, nu numai revoluţii ale comunismului, socialismului, proletariatului. 

  • YouTube oferă gratuit filme de la Hollywood, cu pauză de publicitate

     Atracţia serviciului sunt creatorii de conţinut independenţi, care realizează emisiuni, vlog-uri, scurt metraje sau filme independente, însă asta nu înseamnă că Google nu doreşte să creeze prin YouTube un concurent pentru Netflix. Astfel, compania a adăugat peste 100 de filme mai vechi, care pot fi urmărite direc pe YouTube fără costuri extra, acestea fiind însă susţinute prin afişarea de reclame.
     
    Trebuie de la început să spunem că în Statele Unite, YouTube oferă posibilitatea de a urmări chiar şi filme mai noi contra cost, fie în regim „pay as you go”, fie în regim de abonament prin YouTube Premium. De asemenea, noile filme care sunt încadrate în categoria „Free with Ads” sunt disponibile pentru vizionare exclusiv în SUA, chiar şi cu un VPN sau proxy gratuit fiind destul de greu de accesat din România, întrucât streaming-ul video este foarte pretenţios când vine vorba de lăţime de bandă, iar Google are sisteme foarte avansate pentru a detecta astfel de mişcări.
     

  • Veşti URIAŞE pentru salariaţi, care pot deschide ŞAMPANIA. Ar putea primi al 13-lea şi al 14-lea salariu

    Pe pagina sa de Facebook, Polak susţine că aceste salarii ar fi deduse din impozitul pe profit, iar măsura i-ar avantaja pe patronii care se confruntă cu o ciză de personal.

    “Proiect de lege al Partidului Naţional Liberal: Angajatorii, afectaţi de o criză acută a forţei de muncă, vor putea fideliza/aprecia angajaţii merituoşi prin acordarea unui al 13-lea/14-lea salariu deductibil din impozitul pe profit. Prin măsura propusă, parlamentarii PNL îşi doresc sprijinirea capitalului autohton dar şi creşterea veniturilor salariale şi, implicit, a calităţii vieţii angajaţilor din mediul privat românesc. Beneficiarii acestei propuneri ar urma să fie cele aproximativ 3,7 milioane de persoane ce activează în mediul privat, care este motorul economiei româneşti şi are parte de o susţinere timidă din partea statului român.”

    Potrivit liberalului, proiectul de act normativ are ca obiectiv principal sprijinirea capitalului autohton şi creşterea veniturilor salariale ale salariaţilor din mediul privat românesc.

    „Cel de-al 13-lea şi cel de-al 14-lea salariu vor putea fi acordate de societăţile care înregistrează profit în anul fiscal în curs, iar cheltuielile ocazionate de acordarea acestor salarii sunt deductibile din impozitul pe profit datorat. Aceste cheltuieli nu trebuie să depăşească 20% din totalul impozitului pe profit datorat, respectiv 0,5% din cifra de afaceri. Măsura acordării acestor salarii suplimentare nu poate fi aplicată de către firmele aflate în procedură de insolvenţă, faliment sau reorganizare”, mai scrie Polak în postarea sa.

    De câţi bani e nevoie pentru a trăi decent în România. Nici 10% nu câştigă atât
    Dacă s-ar adopta această lege, cele două salarii suplimentare ar trebui acordate de către firme astfel: cel de-al 13-lea salariu, între zilele de 15 şi 30 decembrie ale anului în curs, iar cel de-al 14-lea, în perioada 15-30 iunie a anului următor.

    Proiectul, înregistrat la Camera Deputaţilor în 14.03.2018, a fost avizat negativ de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de la Comisia pentru muncă şi protecţe socială. În 15.10.2018, actul normativ a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor.

    Citiţi aici proiectul de lege.

  • Aici bălteşte arta

    În această din urmă categorie se înscrie artista americană Katherine Vetne, care a devenit cunoscută drept artista care distruge ca să creeze. Vetne cumpără articole de cristal de uz casnic pe care le topeşte până se transformă într-o mică băltoacă şi apoi realizează sculpturi reflectorizante formate dintr-una sau mai multe piese.

    Inspiraţia pentru lucrările sale, care constituie o explorare a relaţiei dintre oameni şi obiectele care le arată statutul social, după cum susţine artista, i-a venit văzând o untieră scumpă pe care şi-o dorise cineva cadou de nuntă şi care, în prezent, se regăseşte expusă în atelierul său.

  • Omul pe care PSD îl susţine la şefia ASF

    Deputaţii şi senatorii Comisiilor parlamentare pentru buget şi economie îi vor audia, în şedinţa comună de marţi, de la ora 10.00, pe candidaţii la şefia ASF.
     
    Vicepremierul Viorel Ştefan a declarat, miercurea trecută, la Parlament, că nu poate să anticipeze dacă va mai rămâne sau nu în Guvern după remaniere, însă a precizat că merge pe proiectul şefiei ASF la care şi-a depus candidatura. Vicepremierul a menţionat că a primit în unamitate, din partea organizaţiei PSD din care face parte, un vot de susţinere pentru şefia ASF.
     
    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat lunea trecută că procedura pentru alegerea conducerii ASF şi numirea noilor membrii din cadrul CNA va fi reluată, deoarece comisiile de specialitate nu au putut audia candidaţii în şedinţele de luni.
     
    Vicepremierul Viorel Ştefan şi-a depus oficial candidatura, în Parlament, pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit unui document obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX.
     

  • O femeie susţine că a fost concediată deoare se îmbrăca bărbăteşte la serviciu

    Femeia susţine că a primit undă verde la interviul de angajare pentru stilul ei vestimentar, costume cu cămaşă şi cravată. Totuşi, după o vreme un angajat de la resurse umane ar fi chemat-o şi i-ar fi cerut să fie mai feminină şi să poarte mai des fuste. Femeia susţine că este lesbiană.

    Potrivit ei, compania le recomandă angajatelor de la vânzări să poarte rochii, fuste şi pantofi cu toc.
     
    Harvell, în vârstă de 32 de ani, a dat compania pentru care lucra, Wyndham Vacation Ownership, în judecată la Manhattan Federal Court. Ea cere daune în valoare de 1,5 milioane de dolari.
     

  • Maşina de sculptat

    În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului.