BusinessMagazin

Tag: sua

  • Alegerile din SUA: Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, şi susţinătorii săi au cheltuit mai mult decât Donald Trump, Joe Biden şi alţi candidaţi la preşedinţia SUA, alimentând o bătălie publicitară politică care a costat deja 250 de milioane de dolari, cu aproape un an înainte de alegeri

    Ron DeSantis şi susţinătorii săi au cheltuit mai mult decât Donald Trump, Joe Biden şi alţi candidaţi la preşedinţia SUA, alimentând o bătălie publicitară politică care a costat deja 250 de milioane de dolari, cu aproape un an înainte de alegeri, scrie FT. 

    Guvernatorul Floridei se află într-un eşalon superior de cheltuieli cu colegii republicani Trump şi Nikki Haley, fostul guvernator al Carolinei de Sud, precum şi cu presupusul lor adversar democrat, Biden.

    În pofida unei avalanşe de publicitate din partea rivalilor săi republicani, Trump îşi menţine un avantaj formidabil în sondajele pentru alegerile primare, conducându-i pe cei doi cei mai apropiaţi adversari ai săi cu aproximativ 50 de puncte, potrivit mediilor de sondaje compilate de FiveThirtyEight.com. Dar sute de ore de reclame politice dezvăluie detalii revelatoare despre strategie şi ton. Financial Times le va monitoriza şi le va analiza în mod regulat, folosind date de la grupul de monitorizare AdImpact.

    Cheltuielile pentru publicitate au fost puternic concentrate în Iowa şi New Hampshire. Acestea sunt cele două state care votează cel mai devreme în competiţia pentru nominalizarea republicană – pe 15 şi, respectiv, 23 ianuarie – şi care sunt obişnuite să fie acoperite de publicitate politică. Treizeci şi patru la sută din totalul banilor publicitari au fost cheltuiţi în Iowa şi 19 la sută în New Hampshire. (Împreună, aceste state reprezintă puţin peste 1 la sută din populaţia SUA).

  • Se vor împăca SUA şi China? Un mesaj de prietenie al preşedintelui chinez a fost ovaţionat în picioare de elita businessului american. Xi Jinping a recunoscut că economia ţării sale are nevoie de banii şi tehnologia americanilor

    După o zi lungă de discuţii isto­rice cu preşedintele Americii Joe Biden, Xi Jinping, liderul absolut al Chinei, a reuşit să ridice în picioare o sală întrea­gă, să atragă ovaţii şi aplauze, cu o altă presta­ţie. Nu a fost vorba de un public format din cadre ale Partidului Comunist, ci de elita capi­ta­lismului american. Mesajul transmis de Xi: China este o piaţă mare şi un prieten.

    Nu este o promisiune de a investi, nu este un angajament clar de colaborare. Dar este un mesaj aşteptat şi dătător de speranţe care vine ca o concluzie a întâlnirii de săptămâna trecută de unde cei mai puternici lideri politici ai pla­netei, Biden şi Xi, au transmis un semnal subtil că se schimbă dinamica puterii dintre două ţări care în ultimii ani s-au acuzat re­ciproc, şi-au pus piedici una alteia şi s-au atacat cu sancţiuni, după cum scrie The New York Times.

    Nu toată lumea este optimistă, având în vedere că Beijingul impune condi­ţii nepriete­noa­se compa­nii­lor occidentale care vor să aibă activitate în SUA. Însă, pentru prima dată în ulti­mii ani, Xi a prezentat clar câte­va lucruri de care China are nevoie disperată de la SUA.

    Biden şi Xi au dis­cutat într-un loc emble­matic pentru economia americană, undeva la marginea Silicon Valley, inima industriei de tehnologie de vârf a Americii. Supremaţia mon­dială în acest sector este unul din motivele războiului comercial din ultimii ani dintre SUA şi China. După discuţii, preşedintele american a declarat că Xi Jinping a acceptat să reia comunicarea dintre cele două armate şi a arătat că Beijingul este dispus să reglementeze exporturile de fenta­nil, un analgezic opioid care a provocat o criză a supra­dozelor de droguri fără precedent în SUA.

    Washingtonul „va avea încredere, dar va verifica“, iar ca semn de bunăvoinţă a făcut un gest rar, eliminând un institut de ştiinţă chine­zesc de pe lista sancţiunilor. După discuţiile cu Biden, Xi s-a dus să-i întâlnească pe unii dintre cei mai puternici exe­cutivi din businessul american la o cină organizată de Camera de Comerţ Americană, iar discursul rostit de el acolo a acaparat atenţia şi imaginaţia lumii.

    În faţa unui public de 300 de oameni, lide­rul chinez a spus, pe un ton diferit de cel al „lu­pului luptător“ folosit de multe ori în discursuri politice, că ţara sa „este atât o economie extramare, cât şi o piaţă extramare…, iar moderni­za­rea pentru 1,4 miliarde de chinezi este o opor­tu­nitate uriaşă pe care China o aduce lumii“, arată Financial Times. Xi a cerut investiţii fi­nan­ciare americane în China şi o pauză în restricţionarea exporturilor americane de teh­no­logie care a handicapat, cel puţin temporar, capacitatea Beijingului de a produce cei mai avansaţi semiconductori şi de a dezvolta tehno­logie de vârf pentru inteligenţă artificială.

    „Lumea are nevoie ca SUA şi China să colaboreze pentru un viitor mai bun. China este pregătită să fie un partener şi prieten al SUA“, a spus Xi. Printre cei care au ovaţionat în pi­cioa­re la aceste cuvinte se numără Elon Musk, şeful Tesla, Tim Cook de la Apple şi Albert Bourla de la Pfizer, toţi executivi americani nerăbdători să vândă maşini electrice, iPhone-uri şi produse farmaceutice pe cea de-a doua economie ca mărime a lumii. Reacţia lor este de înţeles. „Dacă te uiţi pe lista celor mai mari companii americane prezente în China, toate au avut reprezentanţi la întâlnire“, spune un om de afaceri din lumea tehnologiei care a fost prezent la eveniment.

    Ray Dalio, fondatorul uriaşului fond de hedging Bridgewater, a spus în drum spre cină, pentru FT, că este „încântat să aibă această relaţie cu Xi“. Însă, în pofida eforturilor lui Xi de a asigura că China este deschisă pentru business-ul american, realitatea de zi cu zi este alta şi taie entuziasmul. Nimeni nu garantează că tensiunile dintre Beijing şi SUA se vor reduce sau că vor fi ţinute sub control, iar companiile americane nu vor să cadă la mijloc. De asemenea, mediul economic din China s-a deteriorat după pandemie, pe care guvernul chinez a încercat să o combată cu cele mai dure carantine şi restricţii din lume, iar economia îşi revine foarte lent. Apoi, aparatul de securitate internă din China devine din ce în ce mai puternic.

    De aceea, mai multe companii americane au început să plece din China sau să-şi reconfigureze lanţurile de aprovizionare pentru a-şi feri afacerile de tensiunile geopolitice. Vanguard Group şi-a desfiinţat recent ultima echipă de acolo, notează Bloomberg. Anul acesta, Ford a anunţat că intenţionează să reducă investiţiile viitoare din fabricile chineze, iar Apple şi HP vor să-şi mute producţia în alte părţi. Companii care ani buni au învestit în China şi i-au alimentat creşterea economică se retrag. Capitalul părăseşte această ţară. Un indicator al investiţiilor străine directe a înregistrat luna aceasta scădere pentru prima dată în ultimii 25 de ani.

    În aceste condiţii, analiştii se întreabă dacă vorbele prietenoase ale lui Xi marchează o schimbare de durată sau sunt doar o manevră tactică. Puţini oficiali americani se îndoiesc că, atunci când va avea ocazia, preşedintele Xi nu va relua eforturile de a aduce China în faţa SUA la forţă militară, economică şi tehnologică. Un lucru pe care Biden şi Xi l-au evitat în discuţiile lor, şi asupra căruia atrage atenţia Politico, este extinderea arsenalelor militare ale celor două ţări. „S-ar putea să fie nevoie de mai mult decât vorbe calde pentru a opri ieşirile de capital“, crede Robert Carnell, specialist în Asia-Pacific pentru ING. „Asistăm la începutul transformării Chinei într-o ţară mai primitoare şi deschisă? N-am nicio idee, dar n-aş paria pe asta.“ Dar dacă Beijingul şi Washingtonul chiar trec la un nou nivel de cooperare, Uniunea Europeană va fi obligată să-şi reanalizeze poziţia faţă de China, de care nu vrea să se despartă, ci s-o ţină la o depărtare sigură. Pentru luna viitoare este programat un summit UE-China.

  • Casa Albă afirmă că „lucrează din greu” pentru un acord între Israel şi Hamas

    „Încă nu există un acord, dar continuăm să muncim din greu pentru a obţine o înţelegere”, transmite Adrienne Watson, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, potrivit skynews.com.

    Israelul şi Hamas nu au ajuns încă la un acord privind o încetare temporară a focului, transmite Casa Albă.

    „Încă nu există un acord, dar continuăm să muncim din greu pentru a obţine o înţelegere”, a declarat Adrienne Watson, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.

    Declaraţia vine după ce publicaţia The Washington Post a relatat că a fost încheiat un acord intermediat de Qatar între Israel şi Hamas care prevede eliberarea ostaticilor în schimbul unei pauze de cinci zile în luptă.

  • Americanii încurcă planurile de reorganizare a companiei Alibaba, gigantul de comerţ electronic având probleme în a mai face rost de procesoare performante

    Acţiunile listate în SUA ale companiei Alibaba s-au prăbuşit după ce anunţat că anulează divizarea segmentului Cloud faţă de compania mamă din cauza restricţiilor impuse de SUA, scrie CNBC.

    Gigantul chinez a pierdut 8% pe bursă în doar o zi, compania pierzând în total 1% din capitalizarea bursieră faţă de începutul anului.

    Alibaba a arătat că restricţiile impuse de SUA au făcut mai dificil pentru firmele chineze să obţină procesoare de la companiile americane.

    Decizia arată o schimbare a planurilor iniţiale de a reorganiza compania în 6 divizii separate, aceasta ar fi fost cea mai radicală restructurare din istoria organizaţiei chineze.

  • Nori de furtună asupra industriei americane de asset management: Charles Schwab, companie care gestionează peste 8 trilioane de dolari, concediază 2.400 de oameni. „Nu văd o perspectivă prea optimistă pentru 2024 în spaţiul tradiţional de asset management”

    Fondurile de asset management din SUA se pregătesc pentru cea de-a doua rundă de concedieri de anul acesta, Charles Schwab, Prudential şi Invesco anunţând măsuri de reducere a cheltuielilor, scrie Financial Times.

    Schwab şi Prudential au anunţat că vor elimina din organigramele lor peste 2.400 de poziţii. Invesco a raportat luna trecută cheltuieli în valoare de 39 de milioane de dolari pentru reorganizare în al treilea trimestru al anului 2023, aproape dublu faţă de aşteptări.

    Noile măsuri de reducere a costurilor reflectă abordarea prudentă a fondurilor de investiţii după angajările masive din 2021. La acel moment piaţa era în plină expansiune şi cauta tinere talente, însă acum marjele de profit sunt în scădere, a explicat Chirs Connor, principal at pay consultant Johnson Associates.

    „Nu văd o perspectivă prea optimistă pentru 2024 în spaţiul tradiţional de asset management” a declarat Chirs Connor.

    Schwab, companie care gestionează aproximativ 7,8 trilioane de dolari constând în active ale clienţilor şi aprope 1 trilion de dolari prin divizia de asset management, a confirmat că va concedia între 5 şi 6% din forţa de muncă, aproximativ 2.000 de oameni din totalul de 39.900.

    „Aceşti paşi deşi duri sunt necesari pentru a ne asigura că Schwab rămâne competitivă, cu niveluri de top ale eficienţei în industrie”, a arătat compania într-un comunicat.

  • Antreprenori locali. Producătorul de lactate Artesana tatonează intrarea pe piaţa din SUA. „Am început tratativele cu câţiva distribuitori“

    Daniel Donici, managing partner în cadrul Artesana, producător de lactate din jud. Galaţi, spune că Artesana a fost, este şi va rămâne o afacere de familie şi chiar dacă a atras ca partener fondul de investiţii ROCA, doar a intrat într-o „familie“ mai mare şi nu exclude nici alte parte­neriate punctuale, mai ales din perspectiva exportului produselor pe piaţa internaţională.

    „Unul din visurile noastre este să exportăm brân­zeturi în patria cu peste 400 de sortimente şi unde 96% din cetăţeni consuma lactate în mod regulat: Franţa. şi nu ne oprim aici. Chiar în aceste zile facem primii paşi pentru a trece Atlanticul şi să stabilim o prezenţă, într-o formă sau alta, în Statele Unite“, a spus antreprenorul într-un răspuns la câteva întrebări trimise de ZF cu ocazia realizării suplimentului aniversar ZF 25 de ani, care va fi publicat în perioada următoare.

    Artesana este un brand lansat în urmă cu mai bine de zece ani de Alina şi Daniel Donici, iar în 2020 ROCA Investments a preluat 20% din companie.

    Daniel Donici men­ţionează că într-adevăr într-o destinaţie atât de îndepărtată este imposibilă livrarea de acidofile (iaurt, sana, kefir, smântână), însă la brânzeturile maturate nu este o problemă.

    Însă, antreprenorul afirmă că împreună cu echipa caută şi alte variante. În plus, ca şi tipuri de magazine vizate pentru extinderea în SUA sunt vizate cele specializate, gen Wholefoods, supermarketuri etnice, dar nu se limitează la aceştia.

    „Am început tratativele, cu ceva distribuitori. În SUA mergem şi la o conferinţă internaţională unde vor fi agenţii guvernamentale din mai multe ţări, folosim această ocazie pentru a identifica şi alte oportunităţi de dezvoltare“, a explicat Daniel Donici pentru ZF. El adaugă că inaugurarea recentă a noii fabrici Artesana, tot în Tecuci, va asigura cel puţin în următorii 5-7 ani capacitatea necesară de producţie.

    „Ne concentrăm însă şi pe ceea ce este cel mai important pentru următorii 10, 20 sau 30 de ani: echipa Artesana. Am ales să investim în oamenii care lucrează alături de noi, pentru că ei sunt cei mai importanţi. Totodată, am demarat o campanie de educare în rândul celor mici, cu accent pe înţelegerea etichetelor de pe produsele alimentare. Când învăţăm de mici la ce să fim atenţi şi facem o alegere conştientă, suntem mult mai atenţi la ceea ce alegem să punem pe masă. E un proiect cu rezultate pe termen lung, dar deloc de neglijat“. De altfel, recent, Sergiu Mulţescu, un executiv care lucrează de aproape un deceniu pentru producătorul român de lactate Artesana, a fost promovat în funcţia de director general executiv. Anterior, el a ocupat funcţia de director comercial, iar în noua funcţie va conduce direcţia strategică de dezvoltare şi de vânzări a Artesana, una dintre companiile cu cele mai importante creşteri în sectorul lactatelor în ultimii ani.

    În 2022 businessul Artesana a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 5 milioane euro, cu 75 de angajaţi. Astăzi, produsele Artesana se găsesc în peste 1.000 de magazine în toată ţara, în majoritatea reţelelor de retail modern dar şi în reţele locale sau băcănii specializate.

  • Din lac în puţ: companiile care au plecat din Europa în SUA în căutare de subvenţii grase şi costuri mici au nimerit într-un moment când sindicatele obţin victorii în serie şi sunt mai puternice ca oricând în ultimele decenii, iar valul de creşteri salariale se face tot mai mare. Companiile americane ameninţă că fug în Mexic şi Canada

    Printre companiile europene care s-au lăsat ispitite de subvenţiile grase oferite pentru investiţii verzi în eco­nomia americană de către guvernul SUA se numără marii constructori auto. Dar ce au primit pe mere s-ar putea să dea pe pere. Ascensiunea sindicatelor ameri­cane din industria auto şi tenacitatea cu care acestea luptă şi perturbă sectorul de câteva luni încoace au început să coste.

    Şi chiar dacă uriaşii constructori de maşini cu fabrici în America au reuşit să facă paşi timizi spre înţelegeri cu sindicatele, situaţia arată tendinţele noi din cea mai mare economie a lumii.

    Stellantis, gigantul intercontinental creat prin fuziunea PSA Peugeot Citroën şi Fiat Chrysler Automobiles, a anunţat în octombrie că a ales statul american Indiana pentru a construi alături de Samsung SDI o mare uzină de baterii pentru maşini electrice, o investiţie de 3,2 mili­arde de dolari.

    Proiectul era aşteptat, dar nu se ştia locaţia. Oraşul ales este Kokomo, căruia îi spune acasă Shawn Fain, acum pu­ter­nicul preşedinte al uniunii sindicale United Auto Workers. Să fie o încercare de îmbunare a temutului sindicalist?

    Sub conducerea lui Fain, United Auto Workers, cu 150.000 de membri, a sfidat tradiţia acţiunilor sindicale din SUA şi a pornit în septembrie greve concomitente împotriva celor trei mari constructori auto americani – Ford, General Motors şi Chrysler (din Stellantis). Este prima astfel de acţiune din ultimele decenii.

    Scopul grevelor este de a forţa majorări de salarii. Fain a obţinut de la Ford creşteri salariale record de 25% pentru circa 57.000 de angajaţi ai constructorului auto. Pentru Stellantis, greva de şase săptămâni a adus cos­turi de trei miliarde de euro re­prezentând venituri nerealizate. Cam cât cheltuie pe fabrica de baterii din Kokomoul lui Fain.

    Stellantis a ajuns recent la un acord provi­zoriu cu United Auto Workers cu promisiunea de a majora salariul de bază cu 25% până în aprilie 2028, de a oferi salarii mai mari angaja­ţilor noi sau temporari şi de a acorda diferite plăţi care să amortizeze costurile mai mari cu traiul, potrivit Financial Times.

    Dacă n-ar fi fost pierderile cauzate de grevă, compania ar fi putut sărbători. Venitu­rile din trimestrul trei au întrecut aşteptările analiştilor, depăşind 45 de miliarde de euro cu o creştere cu 7%.

    Şi General Motors a ajuns la un acord preliminar cu United Auto Workers, condiţiile fiind asemănătoare cu cele obţinute de ceilalţi constructori auto. De remarcat ar fi bonusuri ex­cepţionale acordate angajaţilor care ies la pen­sie, spun surse apropiate discuţiilor. Un anunţ al GM evaluează costurile cauzate de gre­vă la 200 de milioane de dolari pe săptămână.

    Pentru Ford, pierderile din cele şase săptă­mâni de dispute s-ar ridica la 1,3 miliarde dolari. În ceea ce-i priveşte pe cei trei mari constructori auto, teama este că preţul plătit pentru liniştirea greviştilor le-ar putea reduce productivitatea fabricilor în comparaţie cu cea a uzinelor nesindicalizate ale Honda, Toyota şi Tesla. Însă victoria obţinută de United Auto Workers ar putea fi un exemplu pentru mulţi alţii.

    În SUA şi-au anunţat investiţii noi sau extinderea unora vechi companii europene precum Volkswagen şi BMW din Germania, grupul de energie italian Enel şi producătorul norvegian de baterii Freyr. Iar ele fac aceste lucruri când muncitorii americani obţin majorări salariale record mulţumită unor greve strategice şi victorii uimitoare.

    Este un moment în care balanţa de putere se schimbă dinspre companii spre angajaţii lor, când sindicatele sunt în ofensivă, nu în defen­sivă, cum au fost în ultimele decenii, şi câştigă dispute, după cum scrie Bloomberg. Victoriile United Auto Workers sunt uimitoare, dar nu sunt singurele pe acest front. Anul acesta, sindi­catele americane au obţinut pentru membrii lor creşteri salariale medii de 6,6%, cel mai mare salt din ultimele trei decenii.

    Victoriile ar putea reprezenta un punct de cotitură, de revenire, pentru tot ce înseamnă sindicat în SUA. Încurajaţi de profiturile record ale companiilor şi de costul traiului în creştere, şoferii de la UPS, scenariştii de la Hollywood, muncitorii feroviari şi din sectorul auto, angajaţi din sănătate şi alţii au cerut ceea ce mulţi au considerat imposibil de obţinut. Folosind tactici noi şi profitând de oferta redusă de forţă de muncă au câştigat rând pe rând.

    Noile acorduri reprezintă o mică parte din piaţa muncii din SUA, dar creează teamă la alte companii. Spre exemplu, executivii de la FedEx s-au arătat în particular îngrijoraţi că majorările salariale câştigate de angajaţii de la UPS, de ele beneficiind mai ales manipulatorii part-time, vor face mai dificile recrutările. Aşa cum companiile europene au şantajat guvernele din UE avertizând că dacă nu le sunt reduse costurile îşi vor transfera producţia în ţări unde primesc subvenţii mari sau unde beneficiază de forţă de muncă şi energie ieftine, aşa şi companiile cu activitate în SUA ameninţă acum că şi-ar putea muta o parte din fabrici în Mexic, Canada sau peste ocean.

    Valul de victorii ale sindicatelor s-a dezlănţuit la sfârşitul anului trecut, când peste 100.000 de muncitori de la căile ferate au ameninţat că întrerup lucrul pentru prima dată în ultimele decenii. Dacă ar fi făcut aşa, economia ar fi fost paralizată, pierderile ridicându-se la miliarde de dolari. N-ar fi fost exclusă nici recesiunea. Greva a fost evitată când Congresul a forţat sindicatele să accepte un acord, chiar dacă o parte din salariaţi au respins noul contract pentru a obţine mai multe zile de concediu medical.

    Cu toate acestea, iniţiativa muncitorilor feroviari a stârnit teamă. Astfel, ei au primit creşteri de salarii de 24%, bonusuri de 5.000 de euro în cinci ani şi reguli noi pentru concediu neîntrerupt. Important este că aprobarea publică pentru sindicatele americane a urcat în 2022 la cel mai ridicat nivel din ultimii 57 de ani. Între timp, indicatorul a scăzut uşor. Dar cea mai mare parte a americanilor încă simpatizează cu greviştii, a găsit un sondaj Gallup.

     

  • Scandalul Fukushima. Armata americană începe achiziţiile de fructe de mare din Japonia

    Americanii au început în premieră să cumpere fructe de mare japoneze pentru a-şi aproviziona militarii din Japonia. Decizia este un răspuns la interdicţia Chinei privind astfel de produse impusă după ce Tokyo a eliberat în mare apa tratată de la centrala nucleară Fukushima.

    Ambasadorul american în Japonia, Rahm Emanuel, a declarat că Washingtonul ar trebui să analizeze, în mod mai larg, cum ar putea contribui la compensarea interdicţiei impuse de China, despre care a spus că face parte din „războaiele sale economice”.

    China, care a fost cel mai mare cumpărător de fructe de mare japoneze, spune că interdicţia sa se datorează temerilor legate de siguranţa alimentară.

    Organismul de supraveghere nucleară al ONU a garantat pentru siguranţa eliberării apei care a început în august de la centrala distrusă de un tsunami din 2011. Miniştrii comerţului din G7 au cerut duminică abrogarea imediată a interdicţiilor privind alimentele japoneze.

  • Scandalul Fukushima. Armata americană începe achiziţiile de fructe de mare din Japonia

    Americanii au început în premieră să cumpere fructe de mare japoneze pentru a-şi aproviziona militarii din Japonia. Decizia este un răspuns la interdicţia Chinei privind astfel de produse impusă după ce Tokyo a eliberat în mare apa tratată de la centrala nucleară Fukushima.

    Ambasadorul american în Japonia, Rahm Emanuel, a declarat că Washingtonul ar trebui să analizeze, în mod mai larg, cum ar putea contribui la compensarea interdicţiei impuse de China, despre care a spus că face parte din „războaiele sale economice”.

    China, care a fost cel mai mare cumpărător de fructe de mare japoneze, spune că interdicţia sa se datorează temerilor legate de siguranţa alimentară.

    Organismul de supraveghere nucleară al ONU a garantat pentru siguranţa eliberării apei care a început în august de la centrala distrusă de un tsunami din 2011. Miniştrii comerţului din G7 au cerut duminică abrogarea imediată a interdicţiilor privind alimentele japoneze.

  • Avioane de luptă americane lovesc Siria după atacuri ale miliţiilor susţinute de Iran

    Preşedintele american Joe Biden a ordonat lovituri asupra celor două instalaţii folosite de Poliţia Gardienilor Revoluţiei din Iran şi de miliţiile susţinute de aceasta, a declarat Pentagonul, avertizând că SUA vor lua măsuri suplimentare dacă vor continua atacurile din partea reprezentanţilor Iranului, potrivit Reuters.

    Trupele americane şi ale coaliţiei au fost atacate de cel puţin 19 ori în Irak şi în Siria de către forţele susţinute de Iran în ultima săptămână. Hamas, Jihadul Islamic şi Hezbollah din Liban sunt toate susţinute de Teheran.

    Ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian a declarat joi la ONU că, dacă ofensiva Israelului împotriva Hamas nu se opreşte, Statele Unite „nu vor fi scutite de acest foc”.

    Atacurile aeriene americane au avut loc vineri, în jurul orei 04:30 în Siria (01:30 GMT), în apropiere de Abu Kamal, un oraş sirian situat la graniţa cu Irakul, şi au fost efectuate de două avioane de luptă F-16 care au folosit muniţie de precizie, a declarat un oficial american din domeniul apărării.

    „Ceea ce dorim este ca Iranul să ia măsuri foarte specifice, să ordone miliţiilor şi reprezentanţilor săi să se retragă”, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării. Statele Unite nu au coordonat atacurile aeriene cu Israelul, a adăugat oficialul.

    Israelul a declarat vineri că raidurile militare în Gaza pregătesc „următoarea etapă a operaţiunii”, pe fondul temerilor că o invazie terestră a enclavei palestiniene ar putea declanşa un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu.

    Israelul a bombardat Fâşia Gaza, dens populată, în urma atacului Hamas din 7 octombrie asupra comunităţilor israeliene. Israelul afirmă că Hamas a ucis aproximativ 1.400 de persoane, inclusiv copii, şi a luat peste 200 de ostatici, unii dintre ei sugari şi adulţi în vârstă.

    Ministerul Sănătăţii din Gaza, controlat de Hamas, a declarat joi că 7.028 de palestinieni au fost ucişi în atacurile aeriene de represalii, inclusiv 2.913 copii.

    Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste bilanţuri.

    O rachetă lansată în cadrul luptelor dintre Hamas şi Israel a lovit vineri dimineaţa devreme un oraş-staţiune egiptean aflat la aproximativ 220 km de Fâşia Gaza, a raportat Al Qahera News din Egipt, citând surse. Racheta a lovit o unitate medicală din Taba, rănind cel puţin şase persoane, a relatat Al Qahera TV. Un martor din Taba a confirmat că a auzit o explozie şi a văzut fum ridicându-se, dar Reuters nu a putut identifica sursa exploziei.