BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Stresul poate fi redus consumând zilnic un superaliment ce ajută creierul

    „Nu degeaba arată ca un creier”, spune o vorbă din popor. Este vorba despre nuci.
     
    Consumul de nuci în fiecare zi ar putea fi o schimbare dietetică mică, simplă şi accesibilă pentru a promova sănătatea creierului şi bunăstarea generală la toate categoriile de vârstă, dar mai ales pentru studenţi, arată un nou studiu. 
     
    Studiul, publicat în revista ştiinţifică Nutrients de către cercetătorii de la Universitatea din Australia de Sud, a constatat că includerea în alimentaţie a 56 de grame de nuci pe zi timp de 16 săptămâni la studenţii de licenţă a îmbunătăţit indicatorii de sănătate mintală raportaţi de aceştia. 
     
    Această schimbare alimentară a avut, de asemenea, un efect de protecţie împotriva unora dintre efectele negative ale stresului academic şi a ajutat calitatea somnului auto-raportat pe termen lung.
     
    Nucile sunt cunoscute ca fiind un aliment favorabil sănătăţii, deoarece furnizează organismului grăsimi nesaturate sănătoase şi sunt bogate în acid alfa-linolenic (ALA) omega-3, dar concluziile acestui studiu indică faptul că acestea sunt un aliment simplu care poate ajuta, de asemenea, la combaterea stresului.
     
    În cazul studiului clinic randomizat, cofinanţat de University of South Australia şi California Walnut Commission, grupul de participanţi care au consumat nuci a înregistrat şi o creştere a markerilor metabolici care sunt legaţi de protecţia împotriva stresului. În plus, doar la femei, consumul de nuci ar fi putut contracara efectele negative ale stresului academic asupra diversităţii bacteriilor intestinale. 
     

    Beneficiile nucilor pentru reducerea stresului

     
    Pentru studiu, 60 de studenţi universitari cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani au fost selectaţi aleatoriu pentru a face parte fie dintr-un grup de tratament, fie dintr-un grup de control timp de 16 săptămâni. Grupul de tratament a primit nuci preporţionate şi a fost rugat să consume o porţie (aproximativ 56 de grame) pe zi, iar grupul de control a fost rugat să se abţină de la consumul de nuci pe aceeaşi durată.
     
    Participanţii au furnizat probe de sânge şi salivă şi au completat o serie de chestionare privind sănătatea mintală, starea de spirit, bunăstarea generală şi obiceiurile de somn de trei ori în timpul studiului. 
     
    Cercetătorii arată că grupul care a mâncat nuci a părut să experimenteze un efect protector împotriva unora dintre efectele negative ale stresului academic asupra sănătăţii mintale, în comparaţie cu grupul de control. Mai exact, consumul zilnic de nuci a prevenit modificările semnificative ale scorurilor legate de sănătatea mintală şi ale scorurilor de stres şi depresie. 
     
    Consumul zilnic de nuci a crescut, de asemenea, nivelul proteinelor totale şi al albuminei, ceea ce ar putea juca un rol de protecţie împotriva efectelor negative ale stresului academic asupra biomarkerilor metabolici. În timp ce stresul academic nu a modificat biomarkerii de stres, cum ar fi cortizolul şi α-amilaza, consumul zilnic de nuci a scăzut nivelurile de α-amilaza, sugerând în continuare că nucile pot proteja împotriva efectelor stresului.
     
    Nucile au o matrice unică de nutrienţi bioactivi şi substanţe fitochimice care pot sta la baza efectelor benefice asupra sănătăţii mintale observate în aceste studii.
     
     
     

  • STUDIU De ce răcim mai des în sezonul rece? Cercetătorii au aflat motivul şi ne oferă soluţia pentru a ne proteja

    „Este pentru prima dată când avem o explicaţie biologică, moleculară în ceea ce priveşte un factor al răspunsului nostru imunitar înnăscut care pare să fie limitat de temperaturile mai scăzute“, a declarat rinologul Dr. Zara Patel, profesor de otorinolaringologie şi chirurgie a capului şi gâtului la Stanford University School of Medicine din California. Ea nu a fost implicată în noul studiu.

     
    De fapt, reducerea temperaturii din interiorul nasului cu doar 5 grade Celsius ucide aproape 50% din miliardele de celule care luptă împotriva virusurilor şi bacteriilor din nări, potrivit studiului publicat marţi în The Journal of Allergy and Clinical Immunology.
     
    „Aerul rece este asociat cu o creştere a infecţiilor virale, deoarece, în esenţă, aţi pierdut jumătate din imunitate doar prin acea mică scădere a temperaturii“, a declarat rinologul Dr. Benjamin Bleier, director al secţiei de otorinolaringologie de la Massachusetts Eye and Ear şi profesor asociat la Harvard Medical School din Boston.
     
    „Este important să ne amintim că acestea sunt studii in vitro, ceea ce înseamnă că, deşi se foloseşte ţesut uman în laborator pentru a studia acest răspuns imunitar, nu este un studiu care se desfăşoară în interiorul nasului real al cuiva“, a declarat Patel într-un e-mail. „Adesea, concluziile studiilor in vitro sunt confirmate in vivo, dar nu întotdeauna”.

    Pentru a înţelege de ce se întâmplă acest lucru, Bleier şi echipa sa şi coautorul Mansoor Amiji, care conduce departamentul de ştiinţe farmaceutice de la Universitatea Northeastern din Boston, au pornit într-o vânătoare de detectivi ştiinţifici.

    Explicaţia ştiinţifică

    Un virus respirator sau o bacterie invadează nasul, principalul punct de intrare în organism. Imediat, partea din faţă a nasului detectează germenul, cu mult înainte ca partea din spate a nasului să fie conştientă de intrus, a descoperit echipa.
     
    În acel moment, celulele care căptuşesc nasul încep imediat să creeze miliarde de copii simple ale lor însele, numite vezicule extracelulare, sau EV-uri.
     
    „EV’s nu se pot diviza aşa cum o pot face celulele, dar sunt ca nişte mici versiuni mini de celule special concepute pentru a merge şi a ucide aceşti viruşi”, a spus Bleier. „EV’s acţionează ca momeli, astfel încât acum, când inhalezi un virus, acesta se lipeşte de aceste momeli în loc să se lipească de celule”.
     
    Acele “Mini Me’s” sunt apoi expulzate de celule în mucusul nazal, unde opresc germenii invadatori înainte ca aceştia să ajungă la destinaţie şi să se înmulţească, potrivit CNN.
     
    „Aceasta este una dintre, dacă nu chiar singura parte a sistemului imunitar care părăseşte corpul pentru a merge să lupte cu bacteriile şi viruşii înainte ca aceştia să ajungă efectiv în organism“, a spus Bleier.
     
    Odată create şi împrăştiate în secreţiile nazale, miliardele de EV-uri încep apoi să înghesuie germenii răpitori, a spus Bleier. „Acesta este modul în care organismul absoarbe aceşti viruşi inhalaţi, astfel încât să nu poată intra niciodată în celulă în primul rând”.

    O creştere mare a puterii imunitare

    Atunci când este atacat, nasul creşte producţia de vezicule extracelulare cu 160%, a constatat studiul. Au existat diferenţe suplimentare: EV-urile aveau mult mai mulţi receptori pe suprafaţa lor decât celulele originale, sporind astfel capacitatea de oprire a virusului a miliardelor de vezicule extracelulare din nas.
     
    Celulele din organism conţin, de asemenea, un ucigaş viral numit micro ARN, care atacă germenii invadatori. Cu toate acestea, EV-urile din nas conţineau de 13 ori mai multe secvenţe de micro ARN decât celulele normale, a constatat studiul.
     
    Aşadar, nasul vine la luptă înarmat cu nişte superputeri suplimentare.

    Dar ce se întâmplă cu aceste avantaje atunci când vine vremea rece?

    Pentru a afla, Bleier şi echipa sa au expus patru participanţi la studiu la temperaturi de 4,4 grade Celsius, timp de 15 minute, iar apoi au măsurat condiţiile din interiorul cavităţilor lor nazale.
     
    „Ceea ce am descoperit este că, atunci când eşti expus la aer rece, temperatura din nas poate scădea cu până la 5 grade Celsius. Iar acest lucru este suficient pentru a anula, în esenţă, toate cele trei avantaje imunitare pe care le are nasul”, a spus Bleier.
     
    De fapt, acel pic de răceală din vârful nasului a fost suficient pentru a scoate din luptă aproape 42% din veziculele extracelulare, a spus Bleier.
     
    „În mod similar, aveţi aproape jumătate din cantitatea acelor microARN-uri ucigaşe în interiorul fiecărei vezicule şi puteţi avea o scădere de până la 70% a numărului de receptori de pe fiecare veziculă, ceea ce le face mult mai puţin lipicioase”, a spus el.
     
    Ce efect are acest lucru asupra capacităţii dumneavoastră de a lupta împotriva răcelii, gripei şi a Covid-19? Reduce la jumătate capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecţiilor respiratorii, a spus Bleier.

    Care este soluţia?

    Purtarea unei măşti vă poate proteja de aerul rece care vă poate reduce imunitatea, spune un expert. „Nu numai că măştile vă protejează de inhalarea directă a viruşilor, dar este ca şi cum aţi purta un pulover pe nas”, a spus el.
     
    Patel a fost de acord: „Cu cât puteţi menţine mai cald mediul intranazal, cu atât mai bine va putea funcţiona acest mecanism de apărare imunitară înnăscută. Poate încă un motiv în plus pentru a purta măşti!”.
     
    În viitor, Bleier se aşteaptă să vadă dezvoltarea unor medicamente nazale topice care să se bazeze pe această revelaţie ştiinţifică. Aceste noi produse farmaceutice vor “în esenţă, vor păcăli nasul să creadă că tocmai a văzut un virus”, a spus el.
     
     

     

  • Insomnia: cum o combaţi fără somnifere. Ce arată cel mai complex studiu, făcut pe mai mult de 340.000 de adulţi timp de 34 de ani

    Marea majoritate a oamenilor are probleme de somn din când în când. Cu toate acestea, între 10 şi 20% din populaţie are dificultăţi majore în a se odihni şi asta duce la probleme serioase de sănătate pe termen lung.
     
    Rezultatele studiului recent au fost publicate acum în Mayo Clinic Proceedings.
     
    Cercetătorii au analizat datele participanţilor la marele sondaj de sănătate Trøndelag din Norvegia (studiul HUNT). În total, 304.899 de persoane din Trondheim au participat la acest sondaj pe parcursul a 34 de ani (cercetarea a început în 1984). Până în prezent au fost efectuate patru runde de sondaje.
     
    Ancheta de sănătate permite cercetătorilor să urmărească modul în care evoluează sănătatea oamenilor de-a lungul unei perioade lungi de timp. De data aceasta, cercetătorii au corelat datele HUNT cu informaţiile din baza de date norvegiană privind prescripţiile medicale.
     
    Participanţii la cel de-al treilea studiu HUNT (2006-2008) au fost urmăriţi până la 1 ianuarie 2018.
     
    „Aproape 5.800 dintre participanţi au primit prima lor reţetă de somnifere în timpul perioadei de studiu”, spune Linda Ernstsen, profesoară la Departamentul de Sănătate Publică şi Asistenţă Medicală al Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie.
     
    Acest lucru înseamnă că aproximativ 17% din problemele de somn ale participanţilor au fost suficient de grave pentru a justifica o reţetă din partea medicului lor. Dar participanţii care se aflau în cea mai bună condiţie au folosit mai puţine dintre aceste medicamente prescrise, descoperă studiul.
     
    Sportul de tip fitness sau cardio este suficient, dar dacă preferi exerciţiile cu greutăţi sau combinate, cu atât mai bine.
     

    Bărbaţii au cel mai mult de câştigat

     
    „Aceste constatări sugerează că a fi în formă fizică te poate ajuta, de asemenea, să dormi mai bine”, mai spune cercetătoarea. 
     
    Studiul a descoperit şi că efectul benefic al exerciţiilor fizice este mai puternic în cazul bărbaţilor. Constatările arată că bărbaţii cei mai în formă au avut un risc cu 15% mai mic de a avea nevoie de medicamente pentru insomnie. 
     
    Studiul amplu urmăreşte populaţia adultă pe o perioadă lungă de timp. Prin urmare, cercetătorii concluzionează că aceste constatări ar trebui să influenţeze sfaturile pe care medicii le dau pacienţilor lor în materie de somn.
     
    „Constatările noastre susţin ideea că îmbunătăţirea sau menţinerea condiţiei fizice poate fi o alternativă eficientă pentru a preveni problemele de somn”,  conchide Ernstsen.

  • Alimentul care te ajută să slăbeşti în mod sănătos

    Un pumn de migdale consumat zilnic poate fi cea mai recentă metodă prin care poţi scădea în greutate, sugerează un nou studiu.
     
    Cercetarea Universităţii din Australia de Sud a constatat că mâncatul a 30 până la 50 de grame de migdale zilnic poatre regla apetitul, ceea ce ar duce la mai puţine calorii consumate în fiecare zi.
     
    Cercetarea, care a examinat atât hormonii care reglează pofta de mâncare, cât şi modul în care migdalele ar putea ajuta la controlul foamei, a descoperit că, în cele din urmă, consumul acestora a dus la aproximativ 300 de calorii mai puţin consumate la următoarea masă.
     
    Dr. Sharayah Carter, de la Alliance for Research in Exercise, Nutrition and Activity (ARENA) de la UniSA, a declarat într-un comunicat de presă că migdalele sunt „un instrument” de pierdere în greutate datorită efectului lor săţios – un rezultat al conţinutului de proteine, fibre şi acizi graşi nesaturaţi.
     
    În total, 140 de participanţi au participat la studiul publicat în European Journal of Nutrition. Grupul a fost mixt – bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani, care aveau o greutate stabilă şi erau nefumători.
     
    Participanţii au ţinut post peste noapte, iar apoi au mâncat o gustare alocată aleatoriu de către cercetători: fie migdale, fie un baton de mere coapte care aveau o cantitate echivalentă de energie. Un grup mai mic de participanţi la studiu a consumat o masă tip bufet.
     
    Hormonii de reglare a apetitului participanţilor au fost examinaţi înainte de consumul gustării, precum şi în mai multe intervale de timp după aceasta – la 30, 60, 90 şi 120 de minute după aceea.
     
    În urma mesei, efectele gustării au fost examinate de cercetători pentru a vedea cum a influenţat consumul de calorii în timpul mesei. Ceea ce au descoperit a fost că participanţii care au consumat migdale, spre deosebire de gustarea cu carbohidraţi, au consumat cu aproximativ 300 de calorii mai puţin la masă.
     
    Acest lucru s-a datorat saţiozităţii oferite de migdale, care au demonstrat că promovează echilibrul energetic şi, ca urmare, poate sprijini gestionarea sănătoasă a greutăţii, spun cercetătorii.
     

  • Alzheimer: au fost descoperite două băuturi care protejează creierul

    Ingredientele din două băuturi populare pot lupta împotriva apariţiei bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu.

    Se ştie că unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer sunt plăcile dăunătoare care se acumulează în creier. Dar, potrivit unui grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tuft din Massachusetts (SUA), există doi compuşi naturali care pot ajuta la reducerea acestora, protejând creierul de boli. Şi vestea bună este că acestea sunt ingredientele a două băuturi foarte populare.

    Două băuturi împotriva Alzheimer

    Echipa de la Universitatea Tufts a descoperit următoarele: catechinele din ceaiul verde şi resveratrolul, găsit în vinul roşu, inhibă creşterea plăcilor de amiloid, o proteină care, atunci când este agregată în creier, distruge celulele neuronale şi provoacă semnele revelatoare ale bolii Alzheimer, cum ar fi pierderi de memorie şi confuzie.

    Anterior, aceeaşi echipă a descoperit că virusul herpesului joacă, de asemenea, un rol în formarea acestor plăci în creier. În noul studiu, folosind un model 3D de celule vii ale creierului uman, oamenii de ştiinţă au testat 21 de compuşi diferiţi care aveau potenţialul de a încetini progresia bolii Alzheimer.

    „Găsirea unui compus care poate reduce plăcile, indiferent de componenţa virusului herpes, este importantă, deoarece ar demonstra că, indiferent de cauza bolii Alzheimer, ameliorarea poate fi realizată”, spune profesorul Dana Cairns, co-autor al studiului publicat în revista Free Radical Biology and Medicine.

    Ce face speciale ceaiul verde şi vinul roşu? Screeningul iniţial a găsit 5 compuşi care păreau să aibă capacitatea de a preveni formarea acestor plăci. Pe lângă compuşii din ceaiul verde şi resveratrol, ceilalţi trei sunt curcumina din turmeric, medicamentul pentru diabet metformin şi un compus numit citicolină.

    Potenţiale tratamente pentru cancer

    Toate cele 5 au prevenit formarea plăcii şi nu au produs efectele secundare ale antiviralelor. Dar compuşii de ceai şi resveratrolul s-au dovedit a fi cei mai eficienţi. Catechinele sunt molecule prezente în frunzele de ceai verde care au proprietăţi antioxidante. Lucrările ştiinţifice anterioare au arătat că acestea sunt, de asemenea, potenţiale tratamente pentru cancer. Resveratrolul, care abundă în vin roşu şi în unele fructe precum strugurii, afinele şi merişoarele, arahide, fistic şi cacao, este în schimb cunoscut pentru proprietăţile sale anti-îmbătrânire. Autorii studiului sunt convinşi că ambele pot juca şi un rol împotriva bolii Alzheimer.

    Dar, înainte de a revendica victoria, sunt necesare mai multe studii pentru a vedea dacă acest rezultat bun obţinut în laborator se dovedeşte a fi bun şi la pacienţi. Următorul pas va fi să afllăm biodisponibilitatea resveratrolului şi a catechinelor (adică cât de bine sunt absorbite de organism sau de sânge). Mai mult, există încă unele îndoieli cu privire la faptul că aceştia pot traversa nevătămaţi bariera hemato-encefalică, o condiţie esenţială pentru tratamentul bolii Alzheimer. Introducerea ceaiului verde şi a alimentelor care conţin resveratrol în dietă este o idee bună, potrivit cercetătorilor. Cu condiţia să obţineţi aprobarea de la medicul dumneavoastră.

    „Deşi este util să puteţi lua măsuri ca acestea pentru a preveni potenţialul neuro-degenerescence, este întotdeauna o idee bună să vă consultaţi cu medicul dumneavoastră, înainte de a face orice modificări majore în alimentaţie”, sugerează profesorul Cairns.

  • Cât de importantă este joaca părinţilor cu copiii lor pentru dezvoltarea acestora. 39% dintre adulţi nu ştiu cum să se deconecteze, iar 90% se luptă cu stresul

    39% dintre adulţi nu ştiu cum să se deconecteze, în condiţiile în care 90% se luptă cu stressul arată datele unui studiu realizat de grupul Lego. 

    Studiul semestrial Play Well a presupus interviuri realizate cu peste 55.000 de părinţi şi copii, din peste 30 de ţări şi a constatat că aproape toţi părinţii consideră că joaca îi ajută pe cei mici să dezvolte abilităţi esenţiale pe tot parcursul vieţii, cum ar fi creativitatea, comunicarea, rezolvarea problemelor şi încrederea în sine. De asemenea, joaca face întreaga familie mai fericită, creează legături mai puternice între membrii acesteia şi le îmbunătăţeşte starea de bine, spun peste 90% dintre părinţii implicaţi în studiu.

    Cercetarea a arătat că 88% dintre părinţi consideră că joaca este importantă pentru a-i ajuta pe copii să înveţe lucruri noi şi aproape toţi părinţii cred că joaca îi poate ajuta pe cei mici să dezvolte abilităţi esenţiale pentru succesul şi bunăstarea lor viitoare. Printre aceste aspecte importante se numără creativitatea (93%), comunicarea (92%) şi încrederea în sine (91%). Copiii recunosc şi ei că joaca are un impact pozitiv asupra creativităţii lor sau asupra înclinaţiei lor spre a experimenta cu noi idei. Astfel, 94% dintre copii cred că joaca îi face să se simtă creativi şi 95% cred că îi ajută să încerce idei noi şi să facă lucruri noi.

    Cu toate acestea, 34% dintre părinţi au recunoscut că nu se joacă suficient cu proprii copii, iar 84% dintre copii şi-ar dori să se joace mai mult cu părinţii lor. Munca şi treburile casnice au fost principalele motive invocate atât de către părinţi, cât şi de copii pentru timpul limitat de joacă în familie, fiind urmate de timpul petrecut pe gadget-uri.

    La Lego Play Well Study 2022 au participat, de asemenea, peste 33.400 de adulţi din 33 de ţări, printre care Polonia, Ungaria, România, Turcia, Israel, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Regatul Arabiei Saudite şi Africa de Sud, Kenya, iar rezultatele arată că 90% dintre ei se luptă cu stresul. Situaţia a fost accentuată de restricţiile pandemice din ultimii doi ani. În ciuda efectelor pozitive ale jocurilor – aproape 90% dintre ei considerând că joaca este o modalitate excelentă de relaxare şi de deconectare, printre o multitudine de alte beneficii – aproape jumătate dintre ei nu au timp sau energie (44%) pentru a se juca sau se simt ruşinaţi să o facă (15%), fiindcă se tem să nu fie judecaţi de cei din jur.

    Un procent de 64% dintre adulţi recunosc că le este mai dificil să menţină un bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată, comparativ cu perioada anterioară crizei sanitare. 7 din 10 respondenţi spun că îşi verifică frecvent e-mailurile atunci când nu sunt la serviciu, ceea ce face ca 60% dintre adulţi să aibă dificultăţi în a se deconecta la finalul programului, fiind adesea preocupaţi de responsabilităţile profesionale chiar şi în timpul liber. Între timp, stresul loveşte mai puternic în cazul adulţilor tineri din generaţia Z, al milenialilor (45%) şi al femeilor (45% dintre femei suferă din cauza stresului faţă de 38% dintre bărbaţi).

    Efectele benefice ale jocului sunt apreciate de 87% dintre adulţi, care spun că îi ajută să se relaxeze şi să se calmeze. Chiar şi cei care nu se joacă îşi dau seama că i-ar putea ajuta să facă faţă stresului (70%). Nu numai că starea lor de bine va fi influenţată în mod pozitiv, dar joaca poate ajuta şi la îmbunătăţirea memoriei şi a concentrării (87%), la stimularea creativităţii (76%), împiedicându-i să consume prea multe ştiri (74%) sau ajutându-i să-şi menţină tinereţea (73%).

    Joaca ajută la crearea unor legături familiale mai puternice (95%), îmbunătăţeşte bunăstarea familiei (95%) şi ajută familiile să se relaxeze împreună (94%). Cu toate acestea, 34% dintre părinţi au recunoscut că nu se joacă suficient cu proprii copii, iar 84% dintre copii îşi doresc să se joace mai mult cu părinţii lor.

    Julia Goldin, Chief Product and Marketing Officer, Lego Group, a declarat: „Joaca a fost întotdeauna piatra de temelie a umanităţii. Nu este doar distractivă, ci este crucială pentru a-i ajuta pe copii să dezvolte abilităţi esenţiale pentru viaţă, pentru a întări legăturile familiale şi pentru a construi comunităţi”.

    Toate concluziile studiului, cu excepţia cazului în care se face o altă menţiune, au fost obţinute de la un total de 32.781 de părinţi şi 24.593 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, printr-un sondaj cantitativ online de 20 de minute, realizat în 35 de ţări la începutul anului 2022.

     

  • Milioane de români fac parte din cel puţin unul dintre grupurile vulnerabile şi invizibile din ţară

    Mai mult, 86% dintre respondenţi simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puţin o dată în viaţă, inclusiv din cauza statutului lor social.

    Acestea sunt concluziile unei cercetări cantitative şi calitative realizate de Novel Research şi Izibiz la comanda Provident Financial România. Obiectivul acestei cercetări a fost de a extrage din tabloul general al populaţiei României o imagine clară a categoriilor vulnerabile şi invizibile din societatea românească, a problemelor pe care le au, dar şi a posibilelor soluţii. Studiul, care a analizat în profunzime şase grupuri vulnerabile, a mai relevat că frecvenţa discriminării percepute este de două ori mai mare la persoanele din grupurile invizibile.

    În acelaşi timp, 57% din populaţia activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum şi doar jumătate dintre respondenţi se aşteaptă să trăiască până la această vârstă şi, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie.

    Cele şase grupuri invizibile analizate au fost: fermierii de subzistenţă, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, şomerii cu vârsta între 55 şi 64 de ani şi pensionarii în risc de sărăcie şi excluziune socială.

    Potrivit datelor obţinute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puţin unul dintre aceste grupuri şi includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuţii cumulate la bugetul naţional de aproximativ 4 miliarde de lei lunar.

    „Credem cu tărie că situaţia socială nu ar trebui să împiedice oamenii să acceseze o formă legală de finanţare. O bună parte dintre clienţii noştri iau pentru prima dată un credit chiar de la noi, iar acest lucru îi ajută ulterior să ia împrumuturi şi din altă parte: mai bine de 30% dintre clienţii noi de anul trecut nu aveau niciun istoric de creditare şi, în fiecare an, mii de clienţi ies din portofoliul nostru prin refinanţări la alte instituţii financiare. Acesta este rolul pe care vrem să îl jucăm în industria financiară din România şi simţim că avem atât responsabilitatea, cât şi capacitatea de a contribui la creşterea conştientizării problemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile şi invizibile din societatea românească, inclusiv din perspectiva accesului la produse şi servicii financiare. Separat, punem la bătaie un grant în valoare de 100.000 de euro, destinat unui program menit să ajute categoriile invizibile din România să îşi îmbunătăţească nivelul de trai, oferindu-le cunoştinţele şi încrederea de sine de care au nevoie pentru a merge înainte,” a spus Florin Bâlcan, Director General Provident Financial România.

     

    Cine sunt adulţii din categoriile sociale vulnerabile?

    Fermierii de subzistenţă. În prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistenţă, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistenţă sunt percepuţi pozitiv de către societate şi că produsele lor sunt considerate mai bune şi mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. Cercetarea a relevat că, pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competenţe de management şi de înţelegere a legislaţiei, alături de resursele necesare pentru a creşte gradul de asociere şi pentru a accesa pieţe cu un flux de desfacere constant.

    Micii antreprenori. 36% dintre români spun că au folosit cel puţin o dată servicii livrate de antreprenorii din zona de gig economy. 84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori, procent care creşte la 91% în rândul tinerilor. În egală măsură, antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, însă se simt printre cei mai discriminaţi dintre toate segmentele sociale analizate, alături de muncitorii la negru.

    În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinţii singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresaţi că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în acelaşi timp, au nevoie să fie integraţi pe piaţa muncii cu normă întreagă pentru a face faţă cheltuielilor. Astfel, principala problemă identificată la această categorie este lipsa instituţiilor care pot asigura supravegherea copiilor în condiţii accesibile sau incompatibilitatea dintre programul acestora şi programul obişnuit de muncă.

    La nivel declarativ, 19% dintre respondenţi cunosc pe cineva care lucrează la negru şi, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulţi trăiesc de pe o zi pe alta şi au dificultăţi în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaţilor, al tinerilor, în Bucureşti şi în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar şi al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistenţă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).

    Peste 78.000 de români care au între 55 şi 64 de ani sunt şomeri şi jumătate dintre ei nu ştiu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deşi sunt aproape de vârsta de pensionare. În plus, 44% dintre cei din acest segment de vârstă preferă să aibă un stil de viaţă mai bun astăzi decât să economisească pentru pensie. Şomerii din această categorie au cea mai mare dificultate în a-şi găsi un loc de muncă şi au cel mai mic nivel de înţelegere asupra modului de funcţionare a sistemului de pensii. O mare parte a categoriei şomerilor de peste 55 de ani duce lipsa unor competenţe relevante pentru piaţa actuală a muncii, precum competenţele digitale şi cele de navigare prin procesul de angajare şi de gestionare a relaţiei cu angajatorul. În lipsa unui partener de mediere a procesului, pot ieşi cu greu din categorie, relevă concluziile cercetării.

    Dintre cei peste 5 milioane de pensionari, 1,46 de milioane au un venit lunar de 1.122 de lei şi sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. 56% dintre români au încredere puţină şi foarte puţină în faptul că sistemul de pensii de stat le va asigura un trai decent. Mai mult, gândindu-se la capacitatea lor de a-şi asigura un trai decent la pensie, mai bine de 4 din 10 români au puţină şi foarte puţină încredere că vor reuşi. Dincolo de lipsa de bani, pensionarii în risc de sărăcie şi excluziune socială simt amplificat şi alte probleme care vin odată cu vârsta pensionării: lipsa de resurse economice şi materiale suficiente; lipsa de respect şi de susţinere din partea celorlalţi; lipsa de oportunităţi de socializare şi de petrecere a timpului liber; accesul la servicii de îngrijire.

    Studiul a fost realizat în perioada aprilie – septembrie 2022 printr-o metodologie riguroasă, care a presupus trei etape: etapa de desk research, pentru configurarea grupurilor ţintă, prin aplicarea unui chestionar online pe 800 de respondenţi prin care au fost evaluate gradul de influenţă faţă de puterea politică şi gradul de favorabilitate de care se bucură în faţa societăţii; cercetarea calitativă – 24 de interviuri în profunzime cu persoane din fiecare grup ţintă şi ONG-uri implicate în acţiuni dedicate grupurilor ţină; cercetarea cantitativă a presupus 1.000 de interviuri faţă în faţă, eşantion reprezentantiv la nivel naţional.

  • 7 din 10 români se simt afectaţi de valurile de căldură şi de seceta din ultimul an – studiu

    Schimbările climatice sunt o realitate, iar românii conştientizează tot mai mult efectele negative generate de acestea. 

    Conform celui mai nou studiu sociologic realizat de UNSAR, într-un clasament al ameninţărilor legate de schimbările climatice, majoritatea românilor consideră că cel mai mult au fost afectaţi de valurile de căldură (39% dintre respondenţi), secetă (34%), furtuni violente (8%), inundaţii (4%) şi de incendiile de vegetaţie (3%).

    De altfel, valurile de căldură şi seceta au înregistrat cea mai importantă dinamică din punctul de vedere al efectelor negative percepute de populaţie, faţă de rezultatele studiului de anul trecut – fiind înregistrată o creştere cu 19% în cazul ameninţării valurilor de căldură, spre exemplu. Prin urmare, identificarea şi apelarea la soluţii de prevenţie şi protecţie împotriva acestor riscuri devine o necesitate.

    “Românii continuă să fie conştienţi cu privire la efectele schimbărilor climatice. Ne dorim ca societatea şi economia să fie cât mai bine pregătite în faţa riscurilor precum catastrofele naturale – care de multe ori sunt amplificate de schimbările climatice. În acest context, asigurările joacă un rol esenţial în protecţia financiară a oamenilor şi a companiilor”, a declarat Alexandru Ciuncan, Preşedinte şi Director General al UNSAR.

    Conform aceleiaşi cercetări sociologice, principalele măsuri luate de cetăţeni pentru a diminua impactul schimbărilor climatice, atât din punct de vedere financiar, cât şi pentru a proteja mediul înconjurător sunt: utilizarea de becuri eficiente energetic (89%), colectarea selectivă a deşeurilor (82%), reciclarea materialelor reutilizabile (80%) sau utilizarea ambalajelor şi a pungilor biodegradabile (79%).

    Şi achiziţia de electrocasnice cu consum redus de energie se află printre măsurile menţionate, dar proporţia celor care declară că au luat o astfel de măsură pentru a diminua impactul negativ al schimbărilor climatice este în scădere faţă de 2021 (73% în 2022, faţă de 82% în 2021).

    Sondajul IRES-UNSAR privind Percepţia românilor faţă de asigurările de locuinţe a fost realizat pe un eşantion format din 811 respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, în august 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

  • Care este oraşul cu cele mai accesibile apartamente dintre oraşele mari ale ale României şi al doilea din Europa

    Capitala României se află pe locul al doilea în clasamentul care măsoară grandul de accesibilitate al apartamentelor în randul capitalelor europene şi pe primul loc la nivelul celor mai mari orase din tara, arata datele Indexului Imobiliar Kiwi Finance.

    Potrivit acestuia, pretul mediu pentru apartamentele din Bucuresti a ajuns la 1.598 euro pe metro pătrat, ceea ce coroborat cu salariul mediu net de 5.225 lei (echivalentul a 1.064 euro) arata un indice de accesibilitate de doar 1,50, al doilea cel mai bun dintre cele mai mari 33 de capitale din Europa, arată o analiză comparativă pe baza datelor disponibile la sfârşitul lunii septembrie pe portalul Numbeo.ro.

    Astfel, capitala Romaniei este depasita in clasamentul accesibilitatii doar de Bruxelles, capitala UE, care are un statut aparte.

    Din 2014 pana in prezent, pretul mediu pe metru patrat al apartamentelor din Bucuresti a avansat cu circa 50%, in timp ce salariul mediu net din Bucuresti a crescut cu 130%, pana la 5.225 lei, iar cursul euro/leu a urcat cu mai putin de 10%, conform datelor statistice ale Kiwi Finance.

    Astfel, in ultimii opt ani, salariile in echivalent euro au avansat cu 110%, de peste doua ori mai rapid decat pretul mediu pe metru patrat, ceea ce se resimte intr-o imbunatatire semnificativa a indicelui de accesibilitate, de la circa 2,1 in 2014, la 1,50 in prezent.

    Practic, Bucurestiul are in prezent cele mai accesibile apartamente din ultimii 25 de ani, de la expansiunea creditului ipotecar din anul 2007. Totodata, in termeni de relevanta, Bucurestiul are in prezent cele mai accesibile apartamente din istorie, intrucat niciodata inainte de 2007 romanii nu au avut acces la credite pentru a realiza tranzactii atat de relevante ca in ultimii ani, notează analiza realizată de Kiwi Finance.

    În Europa, la polul opus, Parisul si Praga sunt capitalele cu cel mai putin accesibile apartamente, urmate de Moscova, Lisabona si Belgrad.

    În top 50 orase cu cele mai accesibile apartamente din Europa, care ia în calcul pretul mediu al apartamentelor pe baza Indexului imobiliar Kiwi Finance, sunt incluse cinci orase din România, inclusiv Capitala,.

    Astfel, Bucurestiul, care detine locul 2 intre capitalele europene, ocupa locul 24 intre 150 de orase importante din Europa din punct de vedere al accesibilitatii, cu un indice de 1,50, urmat indeaproape de Sibiu (locul 2), cu un indice de accesibilitate de 1,55, Timisoara (locul 32), cu un indice de 1,58, si Iasi (locul 36), cu un multiplu de 1,63. In Top 50 orase cu cele mai accesibile apartamente din Europa se gaseste si Cluj-Napoca (locul 43), avand un indice de accesibilitate de 1,73, precum si Brasov (locul 47), cu un indice de 1,75.

    Potrivit Indexului Kiwi Finance, pretul mediu pe metru patrat al apartamentelor a ajuns la 1.303 euro in Sibiu, la 1.374 euro in Timisoara, la 1.294 euro in Iasi, la 1.671 euro in Cluj-Napoca si la 1.579 euro in Brasov. Pentru judetul Ilfov, pretul mediu pe metru patrat la apartamente a ajuns la 1.262 euro, arata datele Kiwi Finance, astfel ca acesta ocupa locul 4 la nivel national din punct de vedere al accesibilitatii, cu un indice de 1,59, dar nu este prins in statisticile Numbeo la nivel agregat pe Europa.

    Oradea si Constanta sunt orasele cu cel mai putin accesibile apartamente din Romania, ocupand la nivel european locurile 77, respectiv 82 din 150, avand indici de accesibilitate de 2,21, respectiv 2,26. Preturile medii pe metru patrat au ajuns la 1.429 euro in Oradea si la 1583 euro in Constanta.

    În ceea ce priveste Indexul imobiliar Kiwi Finance la nivel national, agregat pentru apartamente si case, acesta a ajuns la valoarea de 1.405 euro/mp, in urcare cu 1,5% fata de nivelul T1/2022. Pe medie, la nivel national, casele s-au scumpit cu 4,2%, in timp ce apartamentele au inregistrat o ieftinire de 0,6%, arata datele Indexului Kiwi.

    La nivel agregat apartamente si case, cele mai ample cresteri ale pretului mediu pe metru patrat, conform Indexului Kiwi, s-au inregistrat in Oradea (7,3%), Timisoara (5,7%) si Constanta (4%), in timp ce Brasovul a consemnat cea mai ampla scadere, de 3,9%, urmat de Ilfov, cu 3,4%. De asemenea, Bucurestiul a inregistrat o ieftinire de 2,9%, survenita atat din segmentul apartamentelor, cu 3,1%, cat si al caselor, care s-au ieftinit cu 5,6%.

    Pe segmentul apartamentelor, scaderi ale pretului mediu pe metru patrat s-au inregistrat in cele mai mari trei piete din tara: Bucuresti, cu 3,1%, Ilfov – cu 2,9%, pana la 1.262 euro, si Cluj-Napoca – cu 2,7%, pana la 1.671 euro. Pe partea cresterii pretului mediu pe metru patrat la apartamente, cele mai ample salturi s-au consemnat in Brasov, cu 9,2%, pana la 1.579 euro, si Oradea, cu 8,3%, pana la 1.429 euro, arata datele Indexului Kiwi.

    De asemenea, cresteri importante ale pretului mediu/mp la apartamente s-au inregistrat in Constanta, cu 5,7%, pana la 1.583 euro, si in Timisoara, cu 4,7%, pana la 1.374 euro.

  • Posibilitatea unei recesiuni globale devine tot mai clară – Coface

    Potrivit celui mai recent Barometru Coface privind riscurile sectoriale si de tara, economia pare sa se instaleze intr-un regim de „stagflatie”, in care stagnarea economica si preturile in crestere rapida coexistă, iar posibilitatea unei recesiuni globale devine din ce în ce mai clară. 

    În acest context, Coface a realizat revizuiri generale în sens descendent ale previziunilor de creştere a PIB-ului şi ale evaluărilor sectoriale şi de ţară.

    Opt ţări, inclusiv Italia, Danemarca, Elveţia, Egipt şi Chile, au fost evaluate în jos după 19 retrogradări anunţate în trimestrul al doilea.

    Un număr de 49 de retrogradări sectoriale evidenţiază deteriorarea clară a condiţiilor din sectoare sensibile la ciclul economic, cum ar fi construcţiile, metalele şi lemnul, dintr-o varietate de zone geografice.

    Cele mai multe dintre riscurile menţionate în publicaţiile anterioare Coface s-au materializat: criza energetică din Europa, inflaţia persistentă şi înăsprirea monetară agresivă. Acestea au contribuit la revizuirea în a jos a creşterii economice mondiale în 2023: cu un estimat de sub 2% similar anilor 2001, 2008, 2009 şi 2020.

    În timp ce previziunile de creştere au fost revizuite negativ pentru toate regiunile din lume, Europa este ţinta celor mai grele perspective, cu o recesiune care pare inevitabilă în toate principalele economii în iarna ce urmează. Într-adevăr, criza energetică se intensifică şi bătrânul continent se pregăteşte pentru o sobrietate „impusă”. Fie că aceasta va lua forma unei reduceri „voluntare” (suspendarea activităţilor neprofitabile din cauza costurilor energiei) sau a unei raţionalizări decretate de guverne, scăderea consumului de energie se va traduce neapărat printr-o producţie mai mică şi un declin al PIB-ului. Amploarea declinului va depinde în mare măsură de severitatea iernii, iar Germania, principala putere industrială a continentului, va fi vizată în mod special din acest punct de vedere.

    În consecinţă, majoritatea retrogradărilor de risc de ţară în acest trimestru se referă din nou la economiile europene. Sunt anunţate 6 retrogradări suplimentare, în special pentru 3 ţări în care riscul a fost considerat încă foarte scăzut: Danemarca, Elveţia şi Luxemburg. Doar Norvegia, producător de gaze, beneficiază de o mai bună evaluare a riscurilor.

    În faţa perspectivei unor preţuri globale ridicate la energie, aproape jumătate din cele 49 de retrogradări ale evaluărilor sectoriale se referă la industrii mari consumatoare de energie, cum ar fi produsele chimice, hârtia şi metalele. Totuşi, spre deosebire de trimestrul precedent, când majoritatea acestor evaluări în jos s-au înregistrat în principal în Europa, de data aceasta sectoarele au fost retrogradate şi în majoritatea economiilor asiatice şi în Africa de Sud.

     


    Băncile centrale intensifică lupta împotriva inflaţiei persistente

    Ultimele luni au confirmat materializarea unei inflaţii persistente ridicate şi tot mai răspândite în economiile avansate şi emergente.
    În acest context, principalele bănci centrale rămân ferme în luarea de măsuri şi majoritatea au revenit la niveluri cheie ale ratei dobânzii nevăzute în ultimul deceniu. Fed, de exemplu, şi-a majorat rata cheie de 3 ori la rând cu 75 de puncte de bază în vara anului curent. Această agresivitate duce la creşterea înăspririi monetare în alte ţări – în special în ţările emergente – pentru a opri deprecierea monedelor lor faţă de USD.
    O astfel de înăsprire a condiţiilor monetare şi financiare, dacă ar continua în ritmul actual, ar ameninţa în mod evident creşterea globală şi stabilitatea financiară.

    Trei bănci centrale emergente continuă să urmărească politici monetare în contracurent: Rusia, Turcia şi China. Autorităţile monetare chineze au redus unele rate ale dobânzilor de referinţă pentru a susţine activitatea ca răspuns la confirmarea unei încetiniri accentuate a economiei. Aceasta continuă să fie afectată de strategia zero-COVID, de seceta severă din vară şi de criza din sectorul imobiliar. Problemele sectorului imobiliar, despre care se estimează că reprezintă 30% din PIB, vor contribui la o creştere mai slabă a Chinei cu mult sub standardele din ultimele decenii, în 2022 (3,2%) şi 2023 (4,0%), generând o încetinire economică bruscă.

    Înăsprirea monetară pe scară largă afectează în mod clar perspectivele pentru sectorul global al construcţiilor. Preţurile metalelor industriale şi ale lemnului au scăzut constant în ultimele luni cu 20% şi, respectiv, 60% de la începutul anului, ceea ce a determinat Coface să declaseze aceste sectoare în mai multe zone geografice.

    Un nou pericol la orizont – obiective contradictorii între politicile fiscale şi monetare

    În timp ce băncile centrale sunt hotărâte să combată inflaţia cu „orice este nevoie”, multe se confruntă cu un conflict de obiective cu politica fiscală a ţării/regiunii lor. Guvernele naţionale, luptând împotriva scăderii activităţii, au multiplicat într-adevăr măsurile de susţinere a puterii de cumpărare a gospodăriilor şi a fluxului de numerar corporativ. Rezultatul va fi un cocktail potenţial exploziv pentru finanţele publice: un deficit public în creştere şi costuri de finanţare mai mari.