BusinessMagazin

Tag: studenti

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi restul

    Cei din prezidiu, şefi de recrutare – Lugera şi directori de HR de la EY (firma de audit şi consultanţă) şi Pepsi – răspund că salariile entry-level sunt de 2.000 – 2.500 de lei net pe lună, plus bonuri de masă.

    Companiile, în special multinaţionalele şi firmele de recrutare care lucrează pentru multinaţionale, umblă ca zombii în căutare de forţă de muncă, în căutare de oameni tineri, în căutare de studenţi, în căutare de talente.

    De cinci ani de zile Bucureştiul şi principalele oraşe din ţară ca pondere economică cresc continuu, punând presiune pe piaţa muncii şi pe salarii, ceea ce înseamnă, la polul opus, coşmarul companiilor şi directorilor de HR.

    Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions, spune că piaţa salariilor creşte susţinut: aşteptările salariale ale candidaţilor au crescut cu peste 10% în primele trei luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Un angajat cu cinci ani de experienţă în sectorul tehnic, IT sau în industrie se aşteaptă la un salariu de 5.500 de lei net, iar unul din domeniul financiar la 4.000 de lei.

    Andrei Caramitru, partener la Boston Consulting Group, spune că Bucureştiul ar putea plăti un salariu mediu de 1.500 de euro net (6.750 de lei net), fără probleme, având în vedere nivelul ridicat de productivitate şi PIB-ul, mai mare cu o treime decât media UE.

    În acest moment în Bucureşti salariul mediu este de 2.800 – 3.000 de lei net (660 – 700 de euro).

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că regiunea Bucureşti-Ilfov poate face faţă fără probleme Uniunii Europene şi chiar poate adopta euro.

    „În zona Bucureşti-Ilfov, nivelul de trai a devenit superior mediei UE, iar vestul şi centrul ţării converg rapid spre acest deziderat, având drept principal catalizator prezenţa investiţiilor străine directe. În schimb, regiuni din sudul şi estul ţării sunt printre cele mai sărace regiuni din Europa şi au realizat progrese relativ modeste în ultimul deceniu. Comisia Europeană a semnalat riscul ridicat de excluziune socială în aceste zone, însă noi ar trebui să sesizăm primii aceste probleme. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acţionează în sensul permanentizării decalajelor de dezvoltare. Este evident că se impun măsuri concrete în sensul ameliorării acestei situaţii dacă ne dorim ca România să adere cu succes la zona euro.”

    Într-un articol din luna martie din Bloomberg Businessweek, una dintre cele mai cunoscute reviste săptămânale de business din lume, se vorbeşte despre Brexit şi despre faptul că marile firme din centrul financiar al Londrei discută extrem de serios să plece de acolo cu centrele lor de servicii şi să vină în Europa de Est. Polonia este prima pe listă, cu Varşovia şi Cracovia, urmează Cehia cu Praga şi Ungaria cu Budapesta, după care vine România cu Bucureşti şi Cluj.

    Conform studiilor centrelor de servicii, numărul de joburi în finance, marketing, IT, cercetare şi dezvoltare, HR pentru regiunea Europei de Est se vor tripla în următorii 3-5 ani, până la un milion.

    Nu ştim câte joburi vor „veni” în România, dar cu puţin noroc 50.000 de poziţii pot fi transferate în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi.

    Din păcate, piaţa românească nu s-a pregătit pentru acest lucru, România neavând o politică coerentă pentru a face rost de forţe de muncă care să vină în întâmpinarea cererii.

    Cu excepţia studenţiilor din Republica Moldova care vin în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, nu există politici de a atrage tineri din Ucraina, Serbia, Ungaria, chiar şi din Spania, Portugalia, Italia, Grecia, care nu-şi mai găsesc locuri de muncă acasă (în Spania şi Grecia şomajul în rândurilor tinerilor este de 40%).

    Bucureştiul şi Clujul pot atrage fără probleme tineri din alte ţări. Engleza este o limbă universală, iar în câţiva ani poţi să înveţi şi româna ca să te descurci în conversaţii uzuale.

    România încă este o ţară închisă din punctul de vedere al legislaţiei; autorităţile şi administraţiile sunt încremenite în timp, cei de la Palatul Victoria, partidele şi cei din Parlament au alte teme, şi putem rata o şansă istorică de a lua joburi mai bine plătite delocalizate din alte părţi şi de a schimba piaţa muncii într-un sens pozitiv. Bucureştiul trebuie să devină un oraş de centre de servicii, cercetare şi dezvoltare, de head quarter pentru companii, un oraş multinaţional, ca New York sau Londra.

    Clujul ar putea să devină un Silicon Valley, pentru că este mai antreprenorial, mai naţionalist, mai liniştit; acolo proiectele au timp să se aşeze. Timişoara ar putea lua centrele de dezvoltare în industrie şi IT. Iaşiul ar putea fi un centru de entry-level pentru Moldova, Ucraina, Rusia, care să distribuie apoi forţă de muncă şi proiecte la următorul nivel, unde valoarea adăugată este mai mare.

    Din păcate, lipsa infrastructurii şi a investiţiilor publice din România face ca numai câteva oraşe să beneficieze de schimbările la nivelul Europei, de trecerea de la industriile tradiţionale la cea a serviciilor. Restul oraşelor vor rămâne mult în urmă, cu foarte puţine posibilităţi de a atrage investiţii şi de a fi parte a unor trenduri globale.

  • Surpriza neplăcută pentru cei care vor să studieze în Danemarca

    „La sfârşitul lunii martie Ministrul Educaţiei din Danemarca, Søren Pind, a făcut apel către toate instituţiile de învăţământ superior care oferă programe cu predare în limba engleză să reducă numărul de locuri alocat studenţilor internaţionali cu 25%. Imediat am fost informaţi de către  universităţile noastre partenere din Danemarca cu privire la programele şi numărul de locuri rămase disponibile pentru fiecare domeniu de studiu în parte, pentru potenţialii studenţi din România”, declară Ana Maria Papp, manager al Deptamentului Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    În consecinţă, unul din patru viitori studenţi care şi-au planificat să meargă la studii în Danemarca va  trebui să se orienteze către alte programe de studiu unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universităţi din alte ţări.

    „Având o perspectivă de ansamblu asupra posibilităţilor pe care le oferă acum Danemarca, dar şi asupra universităţilor partenere din alte ţări, îi putem ajuta pe cei care sunt atinşi de această decizie politică să găsească o alternativă viabilă – atât ca program, limbă de studiu, cât şi ca buget necesar – într-o altă ţară. De regulă, tinerii cu care am lucrat până acum, iau drept alternativă pentru Danemarca fie Olanda, fie de Marea Britanie, ambele oferind programe de studiu în limba engleză”, declară Ana Maria Papp.

    Un program de licenţă sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro.

    „În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenţionate de către stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari faţă de Olanda. Într-un oraş danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge şi la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 şi 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanţare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanţare a costurilor care, în total, nu trebuie să depăşească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutaţi se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depăşeşte un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017 de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenţi au solicitat şi beneficiază de aceste finanţări”, declară Ana Maria Papp.

    Peste 90% dintre studenţii români plecaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanţare oferite de Guvernul Britanic

    Şi în Marea Britanie studenţii din Uniunea Europeană pot accesa burse şi  împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, scheme de finanţare de care în acest moment beneficiază peste 90% dintre studenţii români plecaţi să studieze acolo.

    „Cât priveşte contextul Brexit, specialiştii din domeniul analizei politice spun că situaţia studenţilor români care îşi încep studiile universitare în anul academic 2017-2018 în Marea Britanie nu va fi afectată, aceştia având garanţia că contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”, a mai declarat Ana Maria Papp.

    În perioada următoare, în toate birourile IntegralEdu din ţară, pentru toţi cei care au aplicat la studii în Danemarca şi s-au trezit în această situaţie, se vor organiza sesiuni speciale de consiliere în care consultanţii vor oferi informaţii cu privire la toate universităţile şi domeniile de studiu din Danemarca unde au rămas locuri disponibile pentru studenţii internaţionali. Totodată se vor oferi soluţii alternative şi pentru alte destinaţii de studiu unde încă se mai poate aplica, precum Olanda şi Marea Britanie. Pentru studenţii care nu-şi pot accesa locurile la universităţile din Danemarca din cauza schimbărilor de ultim moment, IntegralEdu va oferi ajutor gratuit pentru găsirea locului la alte instituţii de învăţământ partenere, din alte ţări.

    Conform statisticilor, peste 45.000 de tineri români studiau în străinătate anul trecut. În rândul tinerilor care au aplicat şi plecat la studii în străinătate prin intermediul IntegralEdu, în topul destinaţiilor de studiu preferate se află Marea Britanie şi Olanda, urmate de Danemarca, cererea pentru aceste trei ţări fiind în creştere cu 20% în ultimul an.

    Prezenta in Romania din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanta in educatie la nivel local si reprezinta peste 500 de institutii de invatamant de top din Europa si SUA.

  • Surpriza neplăcută pentru cei care vor să studieze în Danemarca

    „La sfârşitul lunii martie Ministrul Educaţiei din Danemarca, Søren Pind, a făcut apel către toate instituţiile de învăţământ superior care oferă programe cu predare în limba engleză să reducă numărul de locuri alocat studenţilor internaţionali cu 25%. Imediat am fost informaţi de către  universităţile noastre partenere din Danemarca cu privire la programele şi numărul de locuri rămase disponibile pentru fiecare domeniu de studiu în parte, pentru potenţialii studenţi din România”, declară Ana Maria Papp, manager al Deptamentului Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    În consecinţă, unul din patru viitori studenţi care şi-au planificat să meargă la studii în Danemarca va  trebui să se orienteze către alte programe de studiu unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universităţi din alte ţări.

    „Având o perspectivă de ansamblu asupra posibilităţilor pe care le oferă acum Danemarca, dar şi asupra universităţilor partenere din alte ţări, îi putem ajuta pe cei care sunt atinşi de această decizie politică să găsească o alternativă viabilă – atât ca program, limbă de studiu, cât şi ca buget necesar – într-o altă ţară. De regulă, tinerii cu care am lucrat până acum, iau drept alternativă pentru Danemarca fie Olanda, fie de Marea Britanie, ambele oferind programe de studiu în limba engleză”, declară Ana Maria Papp.

    Un program de licenţă sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro.

    „În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenţionate de către stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari faţă de Olanda. Într-un oraş danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge şi la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 şi 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanţare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanţare a costurilor care, în total, nu trebuie să depăşească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutaţi se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depăşeşte un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017 de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenţi au solicitat şi beneficiază de aceste finanţări”, declară Ana Maria Papp.

    Peste 90% dintre studenţii români plecaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanţare oferite de Guvernul Britanic

    Şi în Marea Britanie studenţii din Uniunea Europeană pot accesa burse şi  împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, scheme de finanţare de care în acest moment beneficiază peste 90% dintre studenţii români plecaţi să studieze acolo.

    „Cât priveşte contextul Brexit, specialiştii din domeniul analizei politice spun că situaţia studenţilor români care îşi încep studiile universitare în anul academic 2017-2018 în Marea Britanie nu va fi afectată, aceştia având garanţia că contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”, a mai declarat Ana Maria Papp.

    În perioada următoare, în toate birourile IntegralEdu din ţară, pentru toţi cei care au aplicat la studii în Danemarca şi s-au trezit în această situaţie, se vor organiza sesiuni speciale de consiliere în care consultanţii vor oferi informaţii cu privire la toate universităţile şi domeniile de studiu din Danemarca unde au rămas locuri disponibile pentru studenţii internaţionali. Totodată se vor oferi soluţii alternative şi pentru alte destinaţii de studiu unde încă se mai poate aplica, precum Olanda şi Marea Britanie. Pentru studenţii care nu-şi pot accesa locurile la universităţile din Danemarca din cauza schimbărilor de ultim moment, IntegralEdu va oferi ajutor gratuit pentru găsirea locului la alte instituţii de învăţământ partenere, din alte ţări.

    Conform statisticilor, peste 45.000 de tineri români studiau în străinătate anul trecut. În rândul tinerilor care au aplicat şi plecat la studii în străinătate prin intermediul IntegralEdu, în topul destinaţiilor de studiu preferate se află Marea Britanie şi Olanda, urmate de Danemarca, cererea pentru aceste trei ţări fiind în creştere cu 20% în ultimul an.

    Prezenta in Romania din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanta in educatie la nivel local si reprezinta peste 500 de institutii de invatamant de top din Europa si SUA.

  • Cel mai mare program de stagii pentru studenţii din România dă startul celei de-a 13-a ediţii

    În Capitală, evenimentul se va ţine în holul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, iar la Iaşi, studenţii interesaţi sunt aşteptaţi în Aula Magna a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

    Stagii pe Bune vine şi anul acesta în întâmpinarea studenţilor cu noi oferte de stagii de practică şi internship-uri în cadrul unor importante companii. Astfel că, printre expozanţii de la evenimentul de prezentare se află nume sonore precum BitDefender, Amazon, AMIQ, Unicredit Business Integrated Solutions, Ubisoft, VMWare şi Thales, aceştia fiind şi principalii parteneri ai programului.

    În cadrul acestor evenimente au fost implicate în total peste 40 de companii, care sunt pregătite să explice studenţilor, prin intermediul reprezentanţilor, proiectele pe care aceştia le vor putea dezvolta în perioada stagiului de practică. Astfel, studenţii vor putea lua o decizie informată cu privire la internship-ul pe care doresc să-l urmeze.

    Până pe data de 10 aprilie 2017 companiile pot propune ofertele de stagii şi internship-uri pe site-ul stagiipebune.ro, la care studenţii vor putea aplica până pe data de 30 aprilie inclusiv. Selecţia studenţilor va avea loc în luna mai, iar stagiile se derulează în intervalul iunie-septembrie.

  • Mii de oameni trec zilnic prin această staţie de metrou din Bucureşti fără să ştie că acolo se află o adevărată comoară

    În lumea paleontologică, aceasta este echivalentul unei mine de aur, cu o bogăţie şi o biodiversitate remarcabilă. Imortalizează viaţa marină din Cretacicul târziu unde zona judeţului Cluj de astăzi era acoperită de o mare puţin adâncă. 
     
    Scoici, alge, melci, corali şi rudişti se pot vedea încapsulate în materialul calcaros care formează pavajul staţiei de metrou. Cele mai numeroase organisme sunt rudiştii, care sunt nişte vietăţi cu un exoschelet conic care era înfipt în solul de pe fundul mării, similar cu un morcov. Acestea au trăit din Jurasicul târziu (acum 150 de milioane de ani) până în Cretacicul târziu. Speciile acestea de rudişti au dispărut odată cu extincţia în masă de la sfârşitul Cretacicului şi acestea, conform spuselor lui Mihai Popa, paleontolog la Facultatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti, „au văzut o dâră de foc pe cer” lăsată de asteroidul care a dus şi la extincţia dinozaurilor. 
     
    Rudiştii erau organisme esenţiale în formarea recifurilor din acea perioadă, alungând specii de corali din ecosisteme. Mecanismul de hrănire era rudimentar, hrănindu-se cu nutrienţi aflaţi în suspensie cu ajutorul valvei operculare (cavitatea bucală a acestor organisme). Un asemenea organism putea avea o lungime şi de un metru şi jumătate. Dispunerea lor erau unele peste celelalte, astfel reciful putea avea astfel şi sute de metri.
    Din punct de vedere ştiinţific, valoarea acestor formaţiuni este incomensurabilă. În România, imortalizarea faunei din acea perioadă se poate vedea doar în câteva zone, de aceea cariera de marmură Săvădisla şi staţia de metrou Politehnica surprind o imagine unică a vieţii marine de acum 70 de milioane de ani.
     

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • Mii de oameni trec zilnic prin această staţie de metrou din Bucureşti fără să ştie că acolo se află o adevărată comoară

    În lumea paleontologică, aceasta este echivalentul unei mine de aur, cu o bogăţie şi o biodiversitate remarcabilă. Imortalizează viaţa marină din Cretacicul târziu unde zona judeţului Cluj de astăzi era acoperită de o mare puţin adâncă. 
     
    Scoici, alge, melci, corali şi rudişti se pot vedea încapsulate în materialul calcaros care formează pavajul staţiei de metrou. Cele mai numeroase organisme sunt rudiştii, care sunt nişte vietăţi cu un exoschelet conic care era înfipt în solul de pe fundul mării, similar cu un morcov. Acestea au trăit din Jurasicul târziu (acum 150 de milioane de ani) până în Cretacicul târziu. Speciile acestea de rudişti au dispărut odată cu extincţia în masă de la sfârşitul Cretacicului şi acestea, conform spuselor lui Mihai Popa, paleontolog la Facultatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti, „au văzut o dâră de foc pe cer” lăsată de asteroidul care a dus şi la extincţia dinozaurilor. 
     
    Rudiştii erau organisme esenţiale în formarea recifurilor din acea perioadă, alungând specii de corali din ecosisteme. Mecanismul de hrănire era rudimentar, hrănindu-se cu nutrienţi aflaţi în suspensie cu ajutorul valvei operculare (cavitatea bucală a acestor organisme). Un asemenea organism putea avea o lungime şi de un metru şi jumătate. Dispunerea lor erau unele peste celelalte, astfel reciful putea avea astfel şi sute de metri.
    Din punct de vedere ştiinţific, valoarea acestor formaţiuni este incomensurabilă. În România, imortalizarea faunei din acea perioadă se poate vedea doar în câteva zone, de aceea cariera de marmură Săvădisla şi staţia de metrou Politehnica surprind o imagine unică a vieţii marine de acum 70 de milioane de ani.
     

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Studenţii cer burse pe tot parcursul anului, inclusiv vara

    “În conformitate cu art. 136, alin. (1), „anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor”. Prin urmare, indiferent de structura pe care universităţile decid să o implementeze, un an universitar echivalează practic cu un an calendaristic, conform legiuitorului, astfel fondul pentru burse şi protecţie socială a studenţilor să se acorde pentru întreaga durată a unui an universitar (12 luni). Având în vedere faptul că statutul de student este unul permanent în perioada anilor de studiu, fără întreruperi, cu drepturile şi obligaţiile subsecvente, considerăm că şi fondul de burse trebuie să fie constituit şi alocat pentru întreaga perioadă a anului universitar (12 luni)”, se arată în solicitarea Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

    În acest context, ANOSR susţine faptul că studenţii ar trebui încurajaţi să participe la activităţi în afara cursurilor, pe toată durata anului calendaristic. În vacanţa de vară, de exemplu, mulţi studenţi participă la diverse activităţi extracurriculare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro