BusinessMagazin

Tag: straini

  • Cum îi umileşte statul român pe cercetătorii străini care vor să lucreze la laserul de la Măgurele

    Procedura anevoiasă, birocratică şi legislaţia necorelată pune beţe-n roate celui mai mare proiect ştiinţific din sud-estul Europei, Extreme Light Infrastructure  – Nuclear physics (ELI-NP), sub denumirea sa populară – „laserul de la Măgurele”.

    Problema este că statul român nu a corelat nici până acum legislaţiile muncii, imigrării, echivalării de diplome şi şomajului între ele, iar termenele de depunere a numeroaselor dosare nu lasă suficient timp pentru soluţionare, care şi aşa durează foarte mult timp. Departamentul de resurse umane de la Institutul de la Măgurele face tot posibilul să îi scutească pe cercetătorii de top din străinătate să treacă prin filtrul umilinţei din sistemul românesc, se ocupă ei de toată hârţogăraia, însă lucrurile trenează şi un an de zile din momentul în care un cercetător străin depune dosarul de angajare până când ajunge pe platforma de la Măgurele, a explicat pentru Vocea.biz directorul ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir.

        „Ordinul din 2014 care trebuia să reglementeze problemele a complicat şi mai mult situaţia, nu trece doctoratul până nu trece mai întâi diploma de Bacalaureat, cu foaia matricolă cu notele din liceu, iar acum avem un profesor din Statele Unite care nu are diplomă de Bacalaureat, a dat examenele în anii 1960. Ce să mai echivaleze acum? E absolvent de Harvard, cercetător şi noi îi cerem diploma de Bacalaureat. Nu l-am putut angaja încă, suntem de şase luni blocaţi în birocraţia asta. Am mai avut probleme cu un alt cercetător pentru care a trebuit să demonstrăm că nu dăm locul unui străin când putem să-l dăm unui român. Avem cazuri care trenează de un an de zile şi, conform legii, ei trebuie să aplice la tot, dar noi le cerem procură şi ne ocupăm noi pentru că nu poţi să le spui să vină de cinci ori în Bucureşti să aplice pentru toate echivalările, să depună dosarele. La noi legea e de aşa natură că nu poţi echivala o diplomă de doctor la Harvard dacă nu demonstrezi mai întâi că ai Bacalaureatul”, a explicat Zamfir pentru Vocea.biz.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • O căsuţă din România îi fascinează pe străini. „E uimitoare! Chiar mai frumoasă decât în fotografii”

     Un român şi o belgiancă şi-au construit la Sângeorz-Băi o casă din paie şi pământ. Cei doi locuiesc în Belgia, dar vin în fiecare vară în căsuţa lor de poveste de la Sângeorz-Băi cu cei 3 copii. Au vrut să demonstreze că metodele neconvenţionale de construcţie sunt viabile, ieftine şi sănătoase. Şi au reuşit.

    „Casa este uimitoare! Chiar mai frumoasă decât se vede în fotografii. Am stat trei nopţi în acest loc. Am putut să cumpărăm lapte, ouă şi brânză proaspete de la vecini. A doua zi, Marcel, un prieten de-al lui Paul care ştie multe despre zonă şi este şi istoric, ne-a explicat mai multe despre locurile pe care le-am vizitat”, spune Johan Stenz din Olanda, citat de adevarul.ro

    Paul si Ann muncesc în Bruxelles. Pentru că el este din Sângeorz-Băi, au vrut să îşi facă şi acolo o  căsuţă… mai puţin obişnuită.

    Deşi nu au experienţă în domeniul construcţiilor, iubesc foarte mult natura.  Au căutat informaţii despre cum se face o casă din paie şi au început proiectul.
    Casa e făcută din peste 300 de baloţi de paie puşi pe o structură de lemn şi e tencuită cu lut şi nisip. Are şi o fereastră a adevărului, cum îi spune Paul porţiunii de perete făcute din sticlă.
    Nici acoperişul nu e convenţional. E o terasă verde, unde cresc muşchi şi diverse plante.
    Soţia lui Paul e la fel de îndrăgostită de natură, dar şi de România.
    La construcţia casei au ajutat prietenii şi fratele lui Paul. Nu a fost uşor, dar rezultatul a meritat toată osteneala.
    Casa a costat doar 30.000 de euro. Deşi ieftină şi comodă, românii apelează rar la astfel de construcţii.

    VEZI AICI CUM ARATA CASA

  • De ce iubesc străinii România. Ţara noastră a urcat 11 locuri în acest clasament

    Expat Insider a prezentat un index realizat de InterNations, în urma unui sondaj a peste 14.000 de expaţii, în care prezintă cele mai prietenoase ţări pentru străini. 
     
    Potrivit InterNations ţările unde expaţii sunt primiţi cei mai bine sunt Taiwan, Uganda şi Costa Rica, în timp ce Republica Cehă, Arabia Saudită sau Kuveit sunt cele mai “ostile” cu străinii. 
     
    Mexic şi Columbia completează primele cinci locuri, iar ţara noastră se află pe locul 16 din ţările analizate. În deciderea acestui clasament au fost analizate şi cumulate următorii factori: clitatea vieţii, uşurinţa stabilirii, munca în străinătate, viaţa de familie şi recompensa financiară.
     
    Ţara noastră a urcat în acest clasament 11 locuri faţă de anul trecut (locul 27), iar România este considerată una dintre cele mai prietenoase ţări, clasându-se pe locul 4 la categoria “uşurinţa de a găsi prieteni” şi tot pe 4 la categoria “slujbe şi carieră”. Cu toate acestea, în ţara noastră se munceşte mult cu o săptămână de lucru de 49,2 ore, faţă de Danemarca cu 39 de ore (cea mai scurtă săptămână de lucru). Mai mult ca noi se lucrează în Nigeria, Uganda sau Tanzania. 
     
    România se remarcă negativ la capitolul cele mai puţin satisfăcătoare relaţii amoroase clasându-se pe locul doi, fiind depăşită doar de Arabia Saudită. Expaţii sunt cei mai fericiţi în relaţiile lor în Malta, Costa Rica şi Noua Zeelandă. 
     

  • Cele mai prietenoase ţări cu expaţii. România este în top

    Expat Insider a prezentat un index realizat de InterNations, în urma unui sondaj a peste 14.000 de expaţii, în care prezintă cele mai prietenoase ţări pentru străini. 
     
    Potrivit InterNations ţările unde expaţii sunt primiţi cei mai bine sunt Taiwan, Uganda şi Costa Rica, în timp ce Republica Cehă, Arabia Saudită sau Kuveit sunt cele mai “ostile” cu străinii. 
     
    Mexic şi Columbia completează primele cinci locuri, iar ţara noastră se află pe locul 16 din ţările analizate. În deciderea acestui clasament au fost analizate şi cumulate următorii factori: clitatea vieţii, uşurinţa stabilirii, munca în străinătate, viaţa de familie şi recompensa financiară.
     
    Ţara noastră a urcat în acest clasament 11 locuri faţă de anul trecut (locul 27), iar România este considerată una dintre cele mai prietenoase ţări, clasându-se pe locul 4 la categoria “uşurinţa de a găsi prieteni” şi tot pe 4 la categoria “slujbe şi carieră”. Cu toate acestea, în ţara noastră se munceşte mult cu o săptămână de lucru de 49,2 ore, faţă de Danemarca cu 39 de ore (cea mai scurtă săptămână de lucru). Mai mult ca noi se lucrează în Nigeria, Uganda sau Tanzania. 
     
    România se remarcă negativ la capitolul cele mai puţin satisfăcătoare relaţii amoroase clasându-se pe locul doi, fiind depăşită doar de Arabia Saudită. Expaţii sunt cei mai fericiţi în relaţiile lor în Malta, Costa Rica şi Noua Zeelandă. 
     

  • Locul din România, unic în lume, care fascinează străinii

    ”Cimitirul Vesel” este localizat în satul Săpânţa, Maramureş. Pentru umorul cu care oamenii locului abordează moartea, ”Cimitirul Vesel” nu este faimos doar în România, ci şi în lume.

    Cimitirul este faimos pentru crucile colorate, decorate cu motive tradiţionale, picturi cu evenimentele din viaţa persoanei şi un poem original prin care este explicat modul în care individul a murit.

    Stan Ioan Patras, un tâmplar, poet şi pictor, născut în 1908, a început să construiască aceste cruci în 1935. După moartea acestuia din 1977, munca sa a fost dusă mai departe de unul dintre ucenicii săi, Dumitru Pop (cunoscut cu apelativul Tincu)

    Timp de 50 de ani, Ion Patras a creat sute de cruci şi pietre funerare. Pe pietrele funerare sunt scrise poeme umoristice, în locul unei descrieri simple.

    Patras sculpta crucile din stejar şi le picta în albastru, decorându-le cu roşu, galben sau negru. Crucile sunt pictate pentru a rezista pentru mai mult timp. 

    Pe cruce se află o pictură care descrie modul în care persoana a murit, dar scena este prezentată într-un mod colorat şi vesel. Dedesubtul imaginii se află un poem. Patras crea aceste poeme după ce membrii familiei decedatului îi povesteau artistului viaţa persoanei care urma să fie înmormântată. Din 1960, artistul a creat peste 800 de cruci din stejar.

    Triburile dacice considerau moartea un moment de bucurie deoarece credeau că decedatul se duce într-o lume mai bună.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Locul din România, unic în lume, care fascinează străinii

    ”Cimitirul Vesel” este localizat în satul Săpânţa, Maramureş. Pentru umorul cu care oamenii locului abordează moartea, ”Cimitirul Vesel” nu este faimos doar în România, ci şi în lume.

    Cimitirul este faimos pentru crucile colorate, decorate cu motive tradiţionale, picturi cu evenimentele din viaţa persoanei şi un poem original prin care este explicat modul în care individul a murit.

    Stan Ioan Patras, un tâmplar, poet şi pictor, născut în 1908, a început să construiască aceste cruci în 1935. După moartea acestuia din 1977, munca sa a fost dusă mai departe de unul dintre ucenicii săi, Dumitru Pop (cunoscut cu apelativul Tincu)

    Timp de 50 de ani, Ion Patras a creat sute de cruci şi pietre funerare. Pe pietrele funerare sunt scrise poeme umoristice, în locul unei descrieri simple.

    Patras sculpta crucile din stejar şi le picta în albastru, decorându-le cu roşu, galben sau negru. Crucile sunt pictate pentru a rezista pentru mai mult timp. 

    Pe cruce se află o pictură care descrie modul în care persoana a murit, dar scena este prezentată într-un mod colorat şi vesel. Dedesubtul imaginii se află un poem. Patras crea aceste poeme după ce membrii familiei decedatului îi povesteau artistului viaţa persoanei care urma să fie înmormântată. Din 1960, artistul a creat peste 800 de cruci din stejar.

    Triburile dacice considerau moartea un moment de bucurie deoarece credeau că decedatul se duce într-o lume mai bună.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Omul care face bani din singurătatea altora. Acum a angajat şi alţi oameni pentru că nu făcea faţă cererii

    Cu toţii ştim că există persoane care plimbă câinii pentru alţii care nu au timpul pentru aşa ceva şi sunt plătiţi pentru asta. În Los Angeles a apărut primul serviciu de “plimbat oamenii”, scrie The Guardian. Chuck McCarthy a lansat un serviciu prin care acesta se plimbă şi vorbeşte cu străinii. Cine vrea să apeleze la serviciile lui trebuie să plătească 7 dolari pe milă.

    Ideea i-a apărut lui McCarthy în urmă cu câteva luni şi o vedea ca pe o modalitate de a face ceva bani în plus, având în vedere că bărbatul, care este actor, nu-şi găseşte de muncă. “Am făcut plimbări aproape în zilnic săptămâna trecută. Am avut şi clienţi care au revenit, ceea ce este de dorit”, a spus el. Acesta îşi promovează serviciul pe pagina de facebook, dar şi prin afişe lipite prin oraş.

    “Încerc să ascult mai mult, decât să vorbesc. Discutăm lucruri minore, de suprafaţă de cele mai multe ori. Chiar şi aşa cred că este terapeutică discuţia”, mărturiseşte el.

    Afacerea a început să înflorească şi chiar a angajat alţi oameni din diferite părţi ale oraşului pentru că nu făcea faţă cererii. Cu toate acestea, el nu opreşte un procent din veniturile celorlalţi “plimbători” până nu-şi stabileşte un business plan. Ideea lui deja s-a răspândit în Israel, Marea Britanie sau New York 

  • Omul care face bani din singurătatea altora. Acum a angajat şi alţi oameni pentru că nu făcea faţă cererii

    Cu toţii ştim că există persoane care plimbă câinii pentru alţii care nu au timpul pentru aşa ceva şi sunt plătiţi pentru asta. În Los Angeles a apărut primul serviciu de “plimbat oamenii”, scrie The Guardian. Chuck McCarthy a lansat un serviciu prin care acesta se plimbă şi vorbeşte cu străinii. Cine vrea să apeleze la serviciile lui trebuie să plătească 7 dolari pe milă.

    Ideea i-a apărut lui McCarthy în urmă cu câteva luni şi o vedea ca pe o modalitate de a face ceva bani în plus, având în vedere că bărbatul, care este actor, nu-şi găseşte de muncă. “Am făcut plimbări aproape în zilnic săptămâna trecută. Am avut şi clienţi care au revenit, ceea ce este de dorit”, a spus el. Acesta îşi promovează serviciul pe pagina de facebook, dar şi prin afişe lipite prin oraş.

    “Încerc să ascult mai mult, decât să vorbesc. Discutăm lucruri minore, de suprafaţă de cele mai multe ori. Chiar şi aşa cred că este terapeutică discuţia”, mărturiseşte el.

    Afacerea a început să înflorească şi chiar a angajat alţi oameni din diferite părţi ale oraşului pentru că nu făcea faţă cererii. Cu toate acestea, el nu opreşte un procent din veniturile celorlalţi “plimbători” până nu-şi stabileşte un business plan. Ideea lui deja s-a răspândit în Israel, Marea Britanie sau New York 

  • Patronate Turism: După 20 de ani depăşim din nou cifra de un milion de turişti pe litoralul românesc

    Aproximativ un milion de persoane au vizitat litoralul românesc, în acest sezon estival, potrivit unei estimări a Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), fapt nemaiîntâlnit în ultimii 20 de ani, crescând atât numărul turiştilor români, cât şi cel al turiştilor din străinătate.

    Reprezentanţii federaţiei au arătat că anul acesta a fost bun pentru hotelierii de pe litoral, cu creşteri înregistrate atât la numărul de turişti români, cât şi al celor sosiţi din străinătate.

    FPTR a organizat, marţi, în staţiunea Neptun, o întâlnire privind analiza acestui sezon estival, întâlnire la care au fost invitaţi reprezentanţi ai ANT, ai autorităţilor locale, ai agenţiilor de turism şi ai hotelurilor de pe litoral.

    „Impresia este de creştere foarte mare datorită lunii august, dar luna mai a fost o lună cu scădere, iar luna iunie a fost cu o creştere foarte mică, de 2 – 3 la sută. Creşteri mari au fost în lunile iulie şi august, de 16 – 17 la sută. Per total, estimat până la sfârşitul acestui sezon, care se va încheia pe 17 septembrie, creşterea este de aproximativ 11 la sută la turişti români şi 10 la sută la turişti străini, ajungând astfel la un 950.000 de turişti români pe litoral şi 50.000 de turişti străini, în structuri clasificate. Este pentru prima oară după 20 de ani când depăşim cifra de un milion de turişti pe litoralul românesc”, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, prim-vicepreşedintele executiv al FPTR, Dragoş Răducan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-i şochează pe străini la România? „Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.”

    Artur Pompka, 27 de ani, contabil, Polonia

    sokant2

    „Românii dau bacşiş peste tot. În taxi, la coafor, la cosmetician. În Polonia, şi cred că în multe alte ţări, bacşişurile se lasă numai la restaurant. A fost foarte ciudat pentru mine la început să văd cum oamenii dădeau bacşiş după ce se tundeau. La mine în ţară ai o listă de preţuri şi plăteşti cât scrie acolo. Ar fi puţin ciudat să le las bacşiş frizerilor din Polonia, dar cred că nu s-ar plânge dacă aş face-o.

    Românii mănâncă aproape orice cu pâine. Am văzut oameni cum mâncau supe, feluri cu carne şi multe altele cu pâine. Şi în Polonia avem mâncăruri care se servesc cu pâine, chiar dacă nu la fel de mult ca aici. Dar cel mai ciudat a fost să văd cum în România mănâncă până şi piureul de cartofi cu pâine.

     

    O altă ciudăţenie este «curentul» specific românesc. Nimeni nu ar deschide un geam în tramvai, chiar dacă sunt 35 de grade afară. La fel şi la birou – nu dau drumul la aerul condiţionat şi nici nu deschid geamul. Toată lumea se teme de curent, care se pare că poate dăuna grav sănătăţii, în ţara asta. Asta e chestia care mă enervează cel mai tare. Când temperatura din birou depăşeşte 25-26 de grade, chiar e imposibil să munceşti.

    Christian Gesellmann, 31, jurnalist, Germania

    sokant3

    „Primul lucru pe care l-am observat aici a fost religiozitatea. Oamenii se închină de câte ori trec pe lângă o biserică. Chiar şi oameni care nu au o mină religioasă. Prima dată când am văzut asta a fost în autobuz, când o femeie care stătea pe scaun în faţa mea a început să se închine. Nu ştiam ce se întâmplă, m-am gândit că poate port eu vreo pentagramă pe tricou şi nu ştiu.

    Când am vizitat-o pe bunica iubitei mele într-un sat din România, am intrat pe străduţă şi am văzut cuiburi de barză pe fiecare stâlp. Mi s-a părut incredibil. În Germania, venirea unei berze este subiect pentru ziarele locale. Am văzut măgari, oi, tot felul de animale pe aceeaşi pajişte. Asta e ceva ce nu poţi vedea în Germania. Cât timp am fost în curtea bunicii, m-am simţit super stupid. Mi-am dat seama că nu aveam niciun fel de tehnici de supravieţuire, nu atinsesem niciodată o capră şi nu luasem niciodată ouăle de sub o găină. La ţară, în România, vegetaţia este mult mai variată şi mai sălbatică. În Germania, unde e un lan de porumb, păi e doar porumb! Nu sunt maci, ciulini sau orice alt fel de buruieni. Doar porumb.

    Să împarţi cu alţii şi să împrumuţi bani şi altele e ceva foarte obişnuit în România. În Germania, nu împrumuţi bani de la un prieten nici dacă rămâi fără. De fapt, în Germania, nu rămâi fără bani, pentru că îţi planifici în aşa fel încât să nu se întâmple asta. În plus, în Germania oamenii pur şi simplu au mai mulţi bani.

    Am mai observat că în România femeile folosesc tot felul de chestii ciudate, ca mălai sau cafea, ca să-şi cureţe faţa sau muşeţel sau ulei de măsline să se demachieze. Ştiu mai multe despre cum să se folosească de lucruri pe care nu trebuie să dea mulţi bani. Aici văd în băi foarte multe ustensile de bucătărie folosite în scopuri cosmetice.”

    Ali Zaidi, 39, manager restaurant, India

    sokant4

    „Voi în România nu aveţi mâncarea voastră tradiţională, spre deosebire de noi, în India. Totul e o amestecătură. Sarmale din Turcia, ciorba e în multe alte ţări. Nici mujdeiul de usturoi nu e românesc, e peste tot.

    Nu am înţeles niciodată de ce sunt oamenii în România aşa stresaţi. Explodaţi din orice. În autobuz, pe stradă, dacă doar ating pe unul, imediat se supără, face caz. În India, oamenii sunt calmi. Şi se mulţumesc cu puţin. În puţinul pe care îl au găsesc bucurie. Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.”

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro