BusinessMagazin

Tag: sport

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • Tara din Europa in care jumatate din populatie lucreaza part-time. Este mereu in topul celor mai fericite state din lume

    Olanda se afla in mod constant in topul celor mai fericite state din lume, iar cele mai recente statistici scot in evidenta stuctura sistemului de lucru ca principal motiv.
    26,8% dintre barbatii din Olanda si 76,6% dintre femei de varsta adulta petrec mai putin de 36 de ore pe saptamana la serviciu.
    Spre comparatie, putin peste 10% dintre barbatii britanici si undeva la 40% dintre britanice lucreaza part-time in Regat.

    In timp ce diferentierile care se fac la locul de munca intre femei si barbati sunt considerate invechite de multi, Olanda tocmai a aprobat o lege care permite femeilor sa-si reduca numarul orelor de munca fara repercusiuni din partea angajatorilor.

    De asemenea, in Olanda foarte multi oameni fac sport, tara fiind pe locul 1 la acest capitol in randul statelor UE. Sondajele arata ca cele mai multe persoane au activitati sportive de patru ori pe saptamana.

  • Problema de sănătate care apare la 2 din 3 angajaţi români din cauza obiceiurilor dezvoltate la locul de muncă

    66% dintre participanţii la sondaj susţin că s-au îngrăşat în ultimul an. Dintre aceştia, 85% consideră că lipsa practicării unui sport este cauza principală, scrie Gândul.

    În ceea ce priveşte numărul de kilograme în plus, aproape jumătate (48%) susţin că în ultimul an au luat în plus 5 kg, 38% au luat între 5 şi 10 kg, iar restul de 14% au acumulat peste 10 kg.

    Aproape 6 din 10 participanţi au recunoscut că nu au fost la sală sau nu au practicat niciun sport în ultimele 6 luni, fiind prea obosiţi sau neavând timp. Cei care spun că practică regulat sportul se află şi în grupul respondenţilor care şi-au menţinut greutatea. 3 din 10 angajaţi merg la sală sau fac sport cel puţin o dată pe săptămână.

    În topul motivelor din cauza cărora angajaţii au acumulat kilograme în plus se mai regăsesc oboseala şi mesele neregulate, acestea fiind alese de circa 7 din 10 respondenţi ca fiind vinovate într-o proporţie mare şi foarte mare de acest aspect.

    Nivelul ridicat de stres se remarcă ca un indicator important în procesul de îngrăşare. 7 din 10 dintre cei care se confruntă cu niveluri de stres mari şi foarte mari spun că s-au îngrăşat în ultimul an.

  • Lovitură de proporţii pentru sportul românesc.O gimnastă din România a renunţat la lotul naţional şi va concura pentru Ungaria

    O prezenţă obişnuită la loturile naţionale, gimnasta de 16 ani a fost retrasă de părinţi, care au îndrumat-o spre vecinii din Ungaria: “Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat cu fetiţa mea din clasa a doua până acum, le port respect. Când am luat-o pe Oli de la Deva nu am făcut-o cu scandal, ne-am despărţit în relaţii bune cu toată lumea, sper să înţeleagă şi dânşii că tot ce ne dorim de acum încolo este ca fata noastră să crească şi mai mult în acest sport pe care-l iubeşte şi-l practică de mic copil. Am decis ca Olivia să activeze în Ungaria, unde există o altă abordare faţă de sportivii de performanţă. Mergem pe linia legală, o să încercăm să-i obţinem cetăţenia maghiară, iar faptul că eu am activat ca fotbalist în Ungaria ne-ar putea ajuta”, a declarat tatăl Oliviei, Marcel Cîmpian.

    Antrenorul lotului feminin, Nicolae Forminte, a acceptat despărţirea Oliviei Cîmpian de România, dar crede că părinţii sportivei s-au grăbit. În acelaşi timp, antrenorul lotului feminin consideră că gimnasta de 16 ani este o pierdere, în condiţiile în care era Olivia era una dintre cele mai bune sportive ale generaţiei sale: “Este opţiunea familiei. Ne-am despărţit în termeni amiabili. Că o fi rău, că o fi asta, asta a fost decizia părinţilor. Dar un astfel de caz ne paşte în orice domeniu. Olivia e o pierdere  mare, pentru că era lider de generaţie. Olivia era în proporţie de 75%, după CE de la Cluj, gata să dea şi satisfacţie. Din păcate avea câteva probleme de încredere şi era puţin emotivă, avea puţine probleme la paralele. Olivia era foarte aproape să ajungă la un nivel foarte bun, împreună cu colega ei Doina Crişan. Practic cele două erau singurele care s-au detaşat de restul plutonului la nivelul lor de vârstă. Însă în spate sunt gimnaste care sperăm că vor avea o explozie, care vor da aceeaşi satisfacţie ca cele două. Îmi pare rău că părinţii Oliviei nu au avut încredere. Copiii de aici, care au rămas la lot, au ca ţintă Tokyo 2020”, a declarat Nicolae Forminte pentru ProSport.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Lovitură de proporţii pentru sportul românesc.O gimnastă din România a renunţat la lotul naţional şi va concura pentru Ungaria

    O prezenţă obişnuită la loturile naţionale, gimnasta de 16 ani a fost retrasă de părinţi, care au îndrumat-o spre vecinii din Ungaria: “Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat cu fetiţa mea din clasa a doua până acum, le port respect. Când am luat-o pe Oli de la Deva nu am făcut-o cu scandal, ne-am despărţit în relaţii bune cu toată lumea, sper să înţeleagă şi dânşii că tot ce ne dorim de acum încolo este ca fata noastră să crească şi mai mult în acest sport pe care-l iubeşte şi-l practică de mic copil. Am decis ca Olivia să activeze în Ungaria, unde există o altă abordare faţă de sportivii de performanţă. Mergem pe linia legală, o să încercăm să-i obţinem cetăţenia maghiară, iar faptul că eu am activat ca fotbalist în Ungaria ne-ar putea ajuta”, a declarat tatăl Oliviei, Marcel Cîmpian.

    Antrenorul lotului feminin, Nicolae Forminte, a acceptat despărţirea Oliviei Cîmpian de România, dar crede că părinţii sportivei s-au grăbit. În acelaşi timp, antrenorul lotului feminin consideră că gimnasta de 16 ani este o pierdere, în condiţiile în care era Olivia era una dintre cele mai bune sportive ale generaţiei sale: “Este opţiunea familiei. Ne-am despărţit în termeni amiabili. Că o fi rău, că o fi asta, asta a fost decizia părinţilor. Dar un astfel de caz ne paşte în orice domeniu. Olivia e o pierdere  mare, pentru că era lider de generaţie. Olivia era în proporţie de 75%, după CE de la Cluj, gata să dea şi satisfacţie. Din păcate avea câteva probleme de încredere şi era puţin emotivă, avea puţine probleme la paralele. Olivia era foarte aproape să ajungă la un nivel foarte bun, împreună cu colega ei Doina Crişan. Practic cele două erau singurele care s-au detaşat de restul plutonului la nivelul lor de vârstă. Însă în spate sunt gimnaste care sperăm că vor avea o explozie, care vor da aceeaşi satisfacţie ca cele două. Îmi pare rău că părinţii Oliviei nu au avut încredere. Copiii de aici, care au rămas la lot, au ca ţintă Tokyo 2020”, a declarat Nicolae Forminte pentru ProSport.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • O fostă campioană olimpică renunţă la sport pentru business. Învaţă oamenii cum să economisească – VIDEO

    „Am făcut un studiu de piaţă şi am realizat că în România două din trei telefoane sunt smart-phone-uri. Ca o comparaţie, în Anglia sunt două din patru. Am mai luat în calcul şi faptul că shopping-ul este unul dintre principalele mele hobby-uri şi aşa am ajuns să dezvolt micul business“, a spus Loredana Dinu în 2014 într-un interviu ProSport.

    Exponenta sportului lui Pierre de Coubertin are aerul unui om a cărui muncă a fost eficientă. A tras şi trage în echipă, ca la concursurile de scrimă pe echipe. Alături de soţul ei, Bogdan Dinu, şi alături de doi prieteni, Mihai Puţinelu şi Bogdan Onofrei, a procesat rapid nevoile de consum ale utilizatorilor de telefoane deştepte, iar investiţia totală în aplicaţie s-a ridicat la 80.000 de euro.

    Puteţi citi povestea spadasinei pe ProSport.ro

  • Clasa a XII-a de tineri manageri

    Clasa a XII-a de manageri de sub 40 de ani a participat la Gala Tineri Manageri de Top, găzduită la un local din Bucureşti de redacţia revistei alături de partenerii Mercedes-Benz, Alpha Bank, Academia Flavian Dobre, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti şi Room 363. A 12-a ediţie a Galei 100 tineri manageri de top a fost o noapte a inspiraţiei şi a poveştilor de succes, a ideii de performanţă indiferent de domeniul în care aceasta se obţine, fapt evidenţiat şi de prezenţa campioanei olimpice la scrimă Loredana Dinu.

    Gazdele ediţiei din acest an au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, redactori la Business Magazin; primul care a urcat pe scenă a fost Cristian Hostiuc, directorul editorial al Business Magazin, care a vorbit despre importanţa noii generaţii în peisajul actual de business. ”12 ani înseamnă foarte mult, în condiţiile în care vârsta medie de existenţă a unei companii în România este de şapte ani“, a subliniat el. ”Este mult mai greu să fii acum manager în România decât era în urmă cu 10 sau 12 ani. Şi am remarcat că oamenii nu prea mai vor să fie manageri, odată ce preiau această responsabilitate – ce înseamnă să ai grijă de bugete, de oameni, de proiect – oamenii nu mai vor să facă acest lucru. Ei preferă să stea în faţa unui calculator, să ştie foarte clar ce au de făcut, să îşi asume altcineva responsabilitatea dacă lucrurile nu ies aşa cum ar trebui. Din acest punct de vedere, cred că România are un minus în privinţa noilor generaţii de manageri. În primele ediţii erau mai mulţi antreprenori tineri„, a subliniat Cristian Hostiuc, şi este interesant de văzut cum vor arăta următorii zece ani în ceea ce priveşte generaţiile de antreprenori. ”În mod cert, noile generaţii vor fi mai bine instruite, dar mult mai puţin pregătite pentru piaţă şi pentru a mişca munţii.“ Asta nu înseamnă că România va scădea, a explicat el, ci vom vedea o mai mare stabilitate, fără mari fluctuaţii.

    Ioana Mihai-Andrei, redactor-şef al Business Magazin, şi-a început discursul cu o scurtă povestire: ”Una dintre poveştile pe care le puteţi găsi în revistă se referă la unul dintre fondatorii Yahoo, care spunea că atunci când a pus bazele companiei alături de câţiva prieteni s-au distrat de minune. Şi atunci am spus: «OK, dacă o companie a ajuns la o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari, nu e chiar foarte rău să te mai şi distrezi pe parcurs». Noi, din când în când, mărturisesc,  ne mai şi distrăm la Business Magazin; de obicei după ce predăm revista sau vreunul din cataloagele pe care le scoatem de ani buni“. Prin urmare, a transmis ea, anul viitor vom ajunge la cea de a 13-a ediţie, care se va dovedi un număr câştigător pentru cel puţin 100 de manageri.

    ”Cam greu să vorbesc după ce am văzut aceste imagini“, şi-a început discursul Loredana Dinu, vizibil emoţionată de filmul ce a rulat pentru invitaţi, prezentând momentul în care România a câştigat medalia de aur la scrimă la Jocurile Olimpice de la Rio. ”Interacţiunea mea cu lumea businessului nu a fost de lungă durată“, a continuat ea, explicând că ceea ce o recomandă este experienţa acumulată pe plan sportiv, de peste 20 de ani petrecuţi în sala de antrenament, pe planşa de scrimă. Nu a fost greu să îşi dea seama că sportul de performanţă şi domeniul de business au extrem de multe puncte în comun. ”Am auzit de foarte multe ori spunându-se că ori eşti făcut pentru business, ori nu; poate şi de aceea am avut încă de tânără dorinţa de a-mi dezvolta propria afacere. Aşa cum în business există multe momente în care poţi fi jos, fără variante de ieşire, şi în sport poţi întâlni multe momente de acest gen.“

    Nici măcar după discursul inspiraţional al Loredanei Dinu, întrebaţi dacă ar da un post de CEO pe o medalie olimpică, cei din sală nu au părut foarte interesaţi de o carieră în sport.

    Primul premiu al serii a fost oferit CFO-ului Orange România, Adela Guedon, care a vrut să îi felicite pe toţi cei nominalizaţi în ediţia de acest an a catalogului. ”Vreau să vă împărtăşesc faptul că acest premiu e foarte important pentru mine, deoarece atestă faptul că deciziile pe care le-am luat de-a lungul carierei mele au fost cele corecte“, a transmis ea. ”Părerea mea este că sunt foarte puţine lucruri definitive în viaţă“, a răspuns Adela Guedon la întrebarea dacă şi-a pus vreodată problema de a pleca definitiv să lucreze în străinătate. ”Nu mi-am pus problema de nimic definitiv deocamdată.“

    Un alt premiant a fost managerul general al Anchor Group, Affan Yildirim. ”Atunci când am început să lucrez la Anchor Group aveam doar 31 de ani“, a povestit el celor din sală. ”A fost destul de greu, pentru că eram director financiar şi trebuia să gestionez multe lucruri.“ El a mai spus că a încercat mai întâi să-şi asculte colegii, iar abia apoi să caute alături de ei soluţiile potrivite. Ca sfat pentru cei mai tineri, el a spus că e important să asculţi şi să înţelegi opiniile celorlalţi: ”Dacă poţi obţine această sinergie, atunci succesul va veni“.

  • Ea este prima femeie care conduce operaţiunile unui gigant internaţional în România şi Moldova

     În afara sferei carierei, Nicoleta Eftimiu este preocupată de sport şi design interior; spune că „sunt două pasiuni care îmi aduc energie şi îmi stimulează foarte mult imaginaţia. Activitatea fizică a fost întotdeauna parte din viaţa mea, încă din copilărie; acum practic sport de trei ori pe săptămână.

    Designul, pe de altă parte, este o pasiune recentă care a început de la o nevoie practică şi care a evoluat frumos, dându‑mi ocazia să-mi exprim curiozitatea şi creativitatea într-un domeniu diferit”. În scenariul propus de BM, în care ar putea avea pentru o zi puteri absolute în România, Nicoleta Eftimiu spune că şi-ar concentra eforturile către trei arii cheie. „Mai exact, mizez pe educaţie, sănătate şi asistenţă socială.

    Şcoala este locul care te pregăteşte pentru viitor. Însă nu întotdeauna şcoala de aici, de acasă, este şi cea pe care tinerii români o preferă –  motivele fiind dintre cele mai variate. Aşa că aş pune accent pe îmbunătăţirea sistemului de învăţământ local, aliniat standardelor occidentale. În sistemul sanitar aş adresa două direcţii cheie: resursele logistice şi resursele umane.

    Este necesară asigurarea de echipamente performante în toate unităţile medicale din ţară, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale. În al doilea rând, aş încuraja crearea unui sistem care să asigure confortul psihologic al pacientului, orientat spre factorul uman. În plus, aş veni cu soluţii pentru eficientizarea sistemului de asistenţă socială din România. Acum, acesta se confruntă cu anumite lacune – în special în ceea ce priveşte personalul şi motivarea acestuia.”