BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Schimbări MAJORE la Mamaia. Ce vor găsi turiştii când vor ajunge de acum pe plajă. ”Rivalizează cu Riviera Franceză”

    „Acesta este cel mai nou hotel din Mamaia, care se întinde pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi. Construcţia efectivă a început în 2014, investiţia totală s-a ridicat la 7 milioane de euro. În traducere, numele hotelului înseamnă stea”, a declarat pentru ZF Răzvan Dobre, directorul hotelului. Anterior, el a fost director de vânzări la hotelul de cinci stele Vega din Mamaia.
     
    Noua unitate hotelieră din Mamaia, Nyota, operează un centru de conferinţe, format din trei săli, o parcare proprie şi o piscină, potrivit lui. Tariful pentru o cameră dublă ajunge la circa 1.200 de lei la mijloc de iulie, în perioada 21-22 iulie, arată datele de pe site-ul de rezervări booking.com.
     

  • Cum o să arate singurul ‘SAT VERTICAL’ din România. Va avea o uriaşă gradină cu peste 1.000 de arbuşti şi plante

    Proiectul reprezintă un concept în premieră pe piaţa rezidenţială din România, urmând să fie primul ‚vertical village’ / ‚oraş pe verticală’ dezvoltat pe plan local. Vox Vertical Village va reuni 120 de locuinţe într-o clădire cu 10 niveluri şi va presupune dezvoltarea unei ‚păduri pe verticală’, peste 1.000 de arbuşti şi diferite plante urmând a fi plantaţi atât în interiorul proiectului cât şi pe terasele locuinţelor.

    ”Am petrecut mai mult de un an creionând împreună cu arhitecţii conceptul din spatele Vox Vertical Village. Obiectivul nostru a fost să creăm un model nou de ecosistem locativ prin care să aducem casele într-un mediu specific urban. A rezultat astfel un mini-oraş pe verticală, cu spaţii comune ample care facilitează interacţiunea între membrii comunităţii şi terase generoase asemănătoare unor grădini”, explică Virgil Tornoreanu, managing partner Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului.

    Vox Vertical Village va reprezenta un concept în premieră pe piaţa din România şi datorită facilităţilor care vor fi puse la dispoziţia viitorilor locatari: un atrium generos cu un grad ridicat de iluminare naturală, care va creşte interacţiunea din cadrul comunităţii, o piscină exterioară, o zonă de recepţie, cinema şi o sală de fitness complet echipată.

    ”Am plecat de la un concept clasic de proiect rezidenţial de case şi am izolat apoi o zonă de 12 case, rezultând astfel 12 locuinţe şi un vast spaţiu comun, străzile transformându-se în piaţetele din atrium şi pasarele. Am obţinut astfel un modul, cu un spaţiu comun amplu la interior, înconjurat de locuinţe, grădini şi terase către exterior”, explică Radu Golumba, arhitect, managing partner Studio Arca.Vox Vertical Village va reuni locuinţe cu două, trei şi penthouse-uri cu patru camere, fiecare fiind prevăzută cu o terasă generoasă cu o suprafaţă de minimum 57 de metri pătraţi utili, suprafaţa totală a teraselor locuinţelor din cadrul proiectului ajungând astfel la 7.000 de metri pătraţi. Proiectul va dispune şi de o parcare subterană şi supraterană compusă dintr-un total de 138 de locuri de parcare – 94 în subteran şi 44 la nivelul solului, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Proteste cu panouri publicitare

    Grupul de artişti Brandalism, care se revoltă împotriva controlului corporatist asupra culturii şi nu numai, a instalat, spre exemplu, postere în spaţiile de afişaj stradal din Paris în perioada unei conferinţe a ONU din 2015 pe tema schimbărilor climatice, ca o critică la adresa ipocriziei corporaţiilor care o sponsorizau.

    Un grup de studenţi, Legally Black, a pus stăpânire pe spaţiile de afişaj din staţiile de autobuz din Londra, unde călătorii erau întâmpinaţi de o reclamă la un film Harry Potter în care personajele erau toate negre, pentru a atrage atenţia că negrii nu sunt suficient de bine reprezentaţi în cultura populară.

    Nici măcar înlocuirea panourilor obişnuite cu unele de afişaj electronic nu a reuşit să-i oprească pe aşa-numiţii subvertiseri, care au reuşit să preia controlul asupra acestora în zone din diverse oraşe ca Londra sau Liverpool. Uneori subervertiserii îşi unesc forţele creând iniţiative ca Subvertisers International, cu membri din Argentina până în Australia, care s-a lansat în 2017 cu acţiuni în 40 de oraşe ale lumii. Mai există şi subvertiseri care deturnează spaţiile de afişaj stradal în scopuri pur artistice şi nu de protest, cum ar fi Art in Ad Places, care a expus opere de artă în cabine telefonice la New York.

  • Propunerea lui Arafat pentru „noile aparate ale morţii”. Planul secretarului de stat pentru a limita produsul cu 900% creştere de utilizare

    „900% creştere în utilizarea ţigărilor electronice în şcolile în perioada 2011-2015. Un răspuns clar la cei care spuneau că astfel de produse nu sunt destinate copiilor şi nu influenţează adolescentii.Vorbim de ţigările electronice care se află pe piaţă mult înaintea dispozitivelor care încălzesc tutunul. Urmeaza să vedem în viitor şi impactul noilor dispozitive intrate pe piaţă recent. Este clar că trebuie acţionat urgent prin interdicţia promovării şi a utilizării în spaţiile publice aplicând reguli similare celor aplicabile ţigărilor clasice pentru toate aceste dupozitive”, scrie Raed Arafat pe Facebook, distribuind un articol al CNN privind creşterea procentului de utilizare a ţigărilor electronice în şcoli.

    Anterior, Arafat a criticat dur pe Facebook ţigările electronice, după ce a văzut o fotografie cu o reclamă la metrou, în care o companie promovează „fumatul fără fum”.

    „Văzând poza recentă a unei staţii de metrou din capitală, împânzită cu reclame care promovează fumatul, nu pot să nu subliniez următoarele aspecte:

    În ultimii ani, pe plan mondial, s-a câştigat teren faţă de ofensiva fabricanţilor şi a comercianţilor de tutun. Am reuşit să interzicem reclamă la produsele de tutun şi promovarea acestora în spaţiul public, protejând în mod deosebit copiii şi generaţiile tinere; am reuşit să interzicem fumatul în spaţiile publice, iar directivele Europene continua să apară cu măsuri din ce în ce mai consistente împotriva acestui pericol public.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Raed Arafat, propunere privind ţigările electronice: Regulile să fie similare folosirii celor clasice

    “900% creştere în utilizarea ţigărilor electronice în şcolile în perioada 2011-2015. Un răspuns clar la cei care spuneau că astfel de produse nu sunt destinate copiilor şi nu influenţează adolescentii.

    Vorbim de ţigările electronice care se află pe piaţă mult înaintea dispozitivelor care încălzesc tutunul. Urmeaza să vedem în viitor şi impactul noilor dispozitive intrate pe piaţă recent. Este clar că trebuie acţionat urgent prin interdicţia promovării şi a utilizării în spaţiile publice aplicând reguli similare celor aplicabile ţigărilor clasice pentru toate aceste dupozitive”, scrie Raed Arafat pe Facebook, distribuind un articol al CNN privind creşterea procentului de utilizare a ţigărilor electronice în şcoli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană oferă Greciei 180 de milioane de euro pentru asistenţă destinată refugiaţilor

    Anunţul a fost făcut de comisarul UE pentru Asistenţă Umanitară, Christos Stylianides, care s-a întâlnit la Atena cu premierul Greciei, Alexis Tsipras.

    Grecia va închiria 27.000 de locuinţe pentru găzduirea refugiaţilor extracomunitari.

    În total, 45.000 de imigranţi ar urma să beneficieze de măsuri de asistenţă finanţate de Uniunea Europeană.

  • Mai mult decât un centru comercial

    Drumul Taberei e un cartier despre care, în mod normal, ştirile bat tobele în legătură cu problemele de infrastructură sau lipsa acesteia. Dezvoltatorul Immochan crede însă că poate schimba acest lucru, aşa că a decis să investească 10 milioane de euro pentru a transforma Auchan Drumul Taberei într-un loc care să aducă împreună atât clienţi, cât şi oameni care vor să se implice în viaţa de zi cu zi a unuia dintre cele mai vechi cartiere din Bucureşti.

    Prin urmare, Immochan a iniţializat în anul trecut procesul de transformare a centrului comercial Auchan Drumul Taberei; asta a condus la extinderea suprafeţei comerciale cu 2.800 mp, îmbunătăţirea mixului comercial şi creşterea numărului de magazine cu 30 de noi unităţi. Transformarea vizează remodelarea şi extinderea unor spaţii ale centrului comercial, noua suprafaţă totală ajungând la 12.700 mp GLA.

    Crearea a 30 de noi magazine va duce la diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei comerciale şi a modalităţii de petrecere a timpului liber pentru vizitatorii centrului; zona de food-court, food-to-food connect, va reprezenta ancora principală a parterului, ocupând 15% din suprafaţa comercială a spaţiului, şi va oferi clienţilor un mix de restaurante şi fast-food, într-o nouă arhitectură urbană. Mai mult, noul design păstrează amprenta istorică a cartierului Drumul Taberei, dar aduce şi o abordare nouă, urbană, gândită de echipa de arhitecţi Igloo şi dezvoltată de antrepriza Octagon Contracting and Engineering.  

    În ceea ce priveşte etapa de relocare a principalilor chiriaşi – Flanco, Decimas, Pepco, Hippoland şi dm, din parter la etajul 1, aceasta a fost încheiată în ianuarie 2018. În acest moment, pentru 80% din suprafaţa centrului comercial din Drumul Taberei sunt semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, iar Starbucks, 5 to go, KFC, Calif, Crouton, Sushi Master şi Nedelya sunt noii chiriaşi ai zonei food-court. Mixul comercial este completat de segmentul de servicii prin Norauto, UPC, Top Shop şi librăria Bookcity. Investiţia în valoare de 10 milioane de euro are rolul de a stimula dezvoltarea locală şi durabilă a comunităţii din cartierul Drumul Taberei.

    O componentă majoră în acest proces de transformare este crearea unui hub comunitar, adică un spaţiu care va funcţiona ca o interfaţă între centrul comercial şi locuitorii cartierului.

    Drumul Taberei este un proiect strategic pentru Immochan prin prisma poziţionării şi a potenţialului pe care îl are cartierul, explică Tatian Diaconu. ”În viziunea sa pentru 2030, Immochan îşi asumă rolul de animator de comunităţi, ce creează locuri pline de viaţă, care aduc oamenii împreună, iar Drumul Taberei are toate elementele necesare pentru a dezvolta un astfel de proiect. Avem aici în cartier toate resursele necesare unei vieţi frumoase şi împlinite. Oameni care deja fac lucruri deosebite, pe care dorim să îi scoatem la iveală, să îi punem în valoare şi să-i ajutăm să se dezvolte cât mai mult.“

    În momentul de faţă, un alt proiect pilot pentru companie nu va fi în Bucureşti, ci la Satu Mare, unde faza a doua a proiectului va aduce elemente noi personalizate pe nevoile comunităţii locale: spaţii vii, funcţionale, modulabile. ”Locuitorii oraşului îşi doresc un loc fizic unde se pot aduna, conecta şi implica în activităţi în care consideră că fac parte dintr-un grup căruia îi aparţin, iar noul concept oferă un mix atractiv de spaţii comercile noi, zone de food, de relaxare şi divertisment, împreună cu un spaţiu dedicat comunităţii. Acest centru comunitar îşi propune să îmbogăţească viaţa culturală şi socială la nivel local şi să devină un punct de întâlnire a comunităţii“, spune Diaconu.

    Întârzierile în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor de infrastructură nu ar trebui să afecteze proiectul, spun reprezentanţii Immochan, centrul comercial având o poziţie geografică privilegiată, în inima cartierului, într-o zonă cu densitate mare a populaţiei. ”Întârzierea proiectelor de infrastructură din zonă are mai degrabă un impact negativ asupra moralului colectiv al locuitorilor; metroul, spre exemplu, este o legătură aşteptată pentru a facilita traseele zilnice către locul de muncă sau, în weekend, pentru deplasări în afara cartierului. La capitolul retail, atât sectorul 6 cât şi cartierul Drumul Taberei se pot lăuda cu multe proiecte de succes care, împreună cu dezvoltarea infrastructurii, constituie asset-uri importante pentru calitatea vieţii locuitorilor de aici“, explică Tatian Diaconu.

    În contextul unei suplimentări a suprafeţei închiriabile cu 2.800 mp, modificarea chiriei medii nu reprezintă un indicator relevant, având în vedere că suprafeţele nou generate completează un mix comercial diferit de ceea ce există astăzi în piaţă. ”Veniturile centrului comercial sunt deja pe un trend ascendent având în vedere că cifra de afaceri a partenerilor noştri a crescut înainte de finalizarea procesului de remodelare“, remarcă Tatian Diaconu.

    Perspectiva financiară este foarte pozitivă, spun reprezentanţii Immochan, datorită mixului comercial regândit, ofertei care aduce retaileri noi, precum şi segmentelor de servicii noi, care conduc la creşterea atractivităţii comerciale şi implicit la creşterea veniturilor. În cifre, Diaconu se aşteaptă ca valoarea afacerilor să depăşească, după încheierea procesului de remodelare, peste 2,5 milioane de euro anual. ”Majoritatea partenerilor noştri care sunt în al patrulea an de funcţionare înregistrează creşteri ale numărului de clienţi, fapt ce se poate observa şi în cifra lor de afaceri. Toate acestea ne permit să estimăm că investiţia va putea fi amortizată în 10 ani, durata medie pentru acest tip de proiect“, subliniază directorul general al dezvoltatorului imobiliar.

    Dincolo de modificările structurale, centrul comercial a primit şi o nouă identitate, una ”inspirată din viaţa comunităţii Drumul Taberei“, spun reprezentanţii companiei; ideile au reieşit în urma interviurilor şi a dialogului iniţiat pe un eşantion reprezentativ al locuitorilor din cartierul Drumul Taberei în perioada iulie – septembrie 2017. Datele colectate arată, potrivit reprezentanţilor Immochan, că oamenii vor să schimbe tonurile de gri ale cartierului, îşi doresc locuri vii, colorate şi, mai mult, au nevoie de un loc unde să petreacă timp de calitate şi să socializeze. ”Ca urmare, Drumul Taberei îşi propune să dea culoare cartierului şi prin noile servicii şi spaţii oferite să îi facem pe oameni să reacţioneze şi să relaţioneze, toate manifestările viitoare ale acestui brand vor fi gândite să aducă împreună oamenii din carter, pentru binele comunităţii lor.“

    Transformarea a început cu conceptul arhitectural, unde spaţii noi au fost gândite special pentru socializare şi comunicare – food court, spaţii de bibliotecă, relaxare, sport, locuri de joacă şi un community hub unic in România, prin prisma faptului că există într-un centru comercial şi are scopul de a servi drept platformă de activare civică urbană a unei comunităţi în devenire. Logo-ul reinterpretează harta cartierului Drumul Taberei, exprimând diversitatea comunităţilor; fiecare dintre culorile prezente în logo (galben, verde, albastru, portocaliu, gri, roz) reprezintă un atribut asociat cartierului. Pentru a sublinia şi mai mult acest aspect, logo-ul este însoţit şi de o nouă denumire: Drumul Taberelor.

    În ceea ce priveşte susţinerea financiară sau logistică a eventualelor proiecte urbane dezvoltate în cadrul spaţiului comunitar, reprezentanţii companiei analizează varianta punerii la dispoziţie a unui fond comunitar, ”dedicat dezvoltării de proiecte în community hub, transformând spaţiul într-un loc în care oamenii fac lucruri şi se dezvoltă împreună. De asemenea, în momentul de faţă ne gândim şi la cum putem folosi acoperişul generos al centrului comercial, de 2 ha, în folosul comunităţii şi să creăm un ecosistem integrat şi cât mai diversificat care să răspundă aşteptărilor oamenilor“, conchide Tatian Diaconu.

  • C&W Echinox: În ţară, livrările de spaţii comerciale vor accelera în 2018 spre 200.000 mp

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.

    La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).

    În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.

    În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.

    În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.

     

  • Un nou tip de “sat” apare în România. Vezi cât costă o casă – GALERIE FOTO

    Un urbanist britanic a alocat doi ani doar pentru a desena loturile pe care a început să se contureze parcul rezidenţial Dumbrava Vlăsiei. Totul a fost stabilit astfel cu mult înainte ca primele cărămizi ale caselor din proiect să fie aşezate: de la spaţii verzi până la infrastructură şi vecinătăţile fiecărei locuinţe. Care este preţul visului vestic în materie de imobiliare şi cine sunt cei care îşi permit să îl acceseze?

    CONTEXT:

    În ţările vestice, se obişnuieşte ca dezvoltarea cartierelor rezidenţiale să pornească de la infrastructură, astfel încât încă din etapa planificării să fie trasate liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară. Pe piaţa locală un astfel de proiect nu a mai fost implementat; ideea dezvoltării parcului rezidenţial Dumbrava Vlăsiei a venit în contextul în care ”piaţa imobiliară trăieşte o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică reprezentanţii Loreco Investments, dezvoltatorii proiectului.

    DECIZIE:

    Crearea unui cartier rezidenţial de 1.000 de case pornind de la infrastructură; planul de dezvoltare a proiectului cuprinde cinci sate legate de un coridor verde. În Dumbrava Vlăsiei se pot cumpăra în prezent case concept, realizate în colaborare cu arhitecţi locali sau internaţionali.

    CONSECINŢE:

    Proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, sunt preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte; aceste caracteristici sunt însă direct proporţionale cu preţul unei locuinţe în Dumbrava Vlăsiei.

    ”Am identificat un gol în piaţă din punctul de vedere al planificării urbane şi al infrastructurii dedicate dezvoltărilor imobiliare (vorbim de o infrastructură pentru 1.000 de case, cu spaţii publice şi facilităţi) şi am remarcat posibilitatea de a implementa un proiect pornind de la planul urbanistic“, descrie Horia Bălan, project director la Dumbrava Vlăsiei, modul în care a apărut ideea dezvoltării parcului rezidenţial pe care îl administrează pe piaţa locală.

    Dumbrava Vlăsiei se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare în zona de nord a Bucureştiului, în mijlocul pădurii Vlădiceasca, în comuna Baloteşti; în cadrul parcului rezidenţial se pot cumpăra terenuri de vânzare, cu toate utilităţile incluse, dar şi case concept. Dezvoltatorul proiectului este Loreco Investments, o companie de familie înfiinţată de Ray Muraru, un român care a plecat din ţară în urmă cu câţiva ani şi a început să facă afaceri în Marea Britanie. Valoarea investiţiei Loreco Investments în acest proiect a ajuns până acum la aproximativ 50 de milioane de euro.

    În prezent, în Dumbrava Vlăsiei sunt patru case în construcţie – dintre care trei cu un buget de 280.000 de euro şi una cu buget de 385.000 de euro, la care se adaugă un proiect pentru două case duplex cu câte un buget de 200.000 de euro (plus preţul terenului, potrivit informaţiilor acordate anterior, acesta porneşte de la 150 de euro/mp). Planul de dezvoltare a parcului rezidenţial este însă unul pe termen lung şi cuprinde cinci sate distincte legate de un coridor verde. Întreaga dezvoltare se va întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare şi va reuni 1.000 de case, ”aşadar proiectul constituie centrul preocupărilor Loreco Investments pentru următoarea perioadă de timp“, explică reprezentantul companiei pe piaţa locală. În plus, acesta va include şi spaţii pentru facilităţile necesare comunităţii: spaţii de agrement, spaţii comerciale, restaurante, cafenele, grădiniţă etc.

    Horia Bălan povesteşte că printre etapele iniţiale ale proiectului s-a aflat împărţirea în loturi a întregii suprafeţe de 2 hectare a terenului de către un urbanist britanic (Donald McCreadie); această etapă a durat doi ani. Fiecare lot a fost optimizat astfel în funcţie de orientare, punctele cardinale, accese şi vecinătăţi. De asemenea, povesteşte Bălan, spaţiile verzi imaginate de urbanistul britanic permit ca, oriunde ar fi amplasată locuinţa, aceasta să fie înconjurată de un parc şi de pădurea de foioase. Mai mult decât atât, Donald McCreadie a planificat fiecare alee şi stradă pentru a stabili încă de acum accesele şi modul de gestionare a circulaţiei în complex. ”Este o abordare deja consacrată în ţările cu mai multă experienţă în dezvoltarea urbană, neimplementată încă în România: crearea unui cartier rezidenţial de mari dimensiuni plecând de la infrastructură.

    Planul a trasat liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară“, explică Horia Bălan. Proiectul a început prin amenajarea primelor 20 de hectare ale Satului 1, situat în vestul parcului rezidenţial, prin investiţii în infrastructură (staţie de pompare a apei din subteran, bazin pentru tratarea apei, staţie de epurare şi tratament pentru apele menajere, biofiltru care aspiră mirosurile din ea, reţea de electricitate, drumuri asfaltate, fibră optică), dar şi investiţii în spaţiul public: parcul de 2 hectare, poziţionat la intrarea în complex. Demersurile făcute înainte de începerea construcţiilor au inclus realizarea staţiei de epurare şi a sistemului de deversare – rezultatul unei investiţii de 1,5 milioane de euro pentru faza 1; totodată, bazinele de stocare şi tratare a apelor potabile au costat 650.000 de euro. ”Am pornit aşadar la drum cu acest proiect altfel decât se obişnuieşte, am conturat Dumbrava Vlăsiei plecând de la planificarea urbanistică, şi nu invers“, explică Bălan. El consideră că astfel proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care pun preţ pe un stil de viaţă – care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, într-un spaţiu ai cărui locatari sunt constant preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte. ”Este un proiect care propune în primul rând un stil de viaţă, într-o perioadă în care piaţa imobiliară trăieşte şi la noi o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică el. Potrivit lui, Dumbrava Vlăsiei este un proiect gândit pe termen lung, cu atenţie la la materialele folosite, la siguranţă, dar şi la ambient, dincolo de funcţionalitate.

    Totodată, în ideea în care dezvoltatorii proiectului şi-au propus ca locuinţele din interiorul parcului rezidenţial să fie unice, au colaborat cu câteva dintre studiourile de arhitectură de pe piaţa locală – ADNBA, ARTLINE – Radu Teacă, ENE+ENE, SYAA/CUMULUS, DSBA. Fiind vorba despre un proiect care se va desfăşura pe o perioadă lungă de timp, şi-au propus să implice şi tânăra generaţie de arhitecţi în dezvoltarea locuinţelor de aici; în acest sens au demarat un concurs prin care au invitat arhitecţi tineri, cu vârsta de până în 31 de ani, cu drept de semnătură, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, să propună proiecte de locuinţe. Câştigătorul concursului îşi poate astfel vedea proiectul implementat în Dumbravă, iar acesta va primi şi un premiu, în valoare de 15.000 de euro. ”Noi am dat mână liberă creativităţii studiourilor de arhitectură, iar acestea au realizat concepte originale, special gândite pentru Dumbrava Vlasiei, unicele constrângeri fiind cele impuse de planul urbanistic zonal.“

    Bălan spune că şi-au propus să vândă casele finalizate, la cheie, pentru a nu afecta proiectul iniţial. |ntre timp însă, Horia Bălan spune că au vândut o parte a loturilor de teren şi au încheiat mai multe contracte de rezervare în favoarea beneficiarilor ce vor ridica locuinţe în regie proprie.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor cărora se adresează proiectul, Horia Bălan spune că este al persoanelor din mediul de business, antreprenorilor, corporatiştilor, persoanelor care activează în middle şi topmanagement. ”Sunt oameni care nu doar îşi vor construi o casă frumoasă, dar care deja se gândesc cum să se implice în creşterea comunităţii, de exemplu să îşi deschidă un aprozar cu produse bio, cultivate chiar de ei, să organizeze campionate sportive etc.“, descrie el viziunea asupra comunităţii pe care şi-au propus să o dezvolte acolo.

    ”Feedbackul primit ne întăreşte convingerea că piaţa din România aştepta şi avea nevoie de o astfel de abordare pe segmentul imobiliar“, spunea şi Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, într-un interviu Business Magazin acordat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea proiectului. ”Acum zece ani am avut viziunea de a dezvolta un peisaj urban în Bucureşti. Aşa că am început căutarea terenului. Nu am avut nicio îndoială când am ajuns în Dumbrava că am găsit situl potrivit (…)„, declara atunci Ray Muraru.

    Proiectul Dumbrava Vlăsiei este primul al companiei Loreco Investments pe piaţa locală – anterior compania a mai dezvoltat proiecte similare în Marea Britanie. Compania mizează pe proiecte de arhitectură contemporană. În acest sens, la momentul lansării au dezvoltat în cadrul Dumbrava Vlăsiei două case în parteneriat cu compania germană HUF, folosite în prezent ca showroom. 

    ”Ne-am dorit să realizăm un mediu în care oamenii pot să-şi construiască casele lor de vis, să creăm o pânză albă în care oamenii să poată să se exprime cum vor, dar în acelaşi timp am dorit să creăm un set de reguli, un masterplan, pe care sperăm să-i convingem să-l respecte; este un loc foarte mare, ceea ce-i asigură pe viitorii clienţi că noi vom fi aici pe termen lung„, explica Ray Muraru în interviul acordat anterior.
    Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, este originar din Bacău, dar a plecat în Marea Britanie în urmă cu câţiva ani şi a început să dezvolte afaceri acolo. Horia Bălan, project directorul Dumbrava Vlăsiei, coordonează întreg proiectul încă de la început. El are experienţă profesională în marketing şi management de proiect în multinaţionale din România şi Germania.

  • Un nou tip de “sat” apare în România. Câte sute de mii de euro costă o casă – GALERIE FOTO

    Un urbanist britanic a alocat doi ani doar pentru a desena loturile pe care a început să se contureze parcul rezidenţial Dumbrava Vlăsiei. Totul a fost stabilit astfel cu mult înainte ca primele cărămizi ale caselor din proiect să fie aşezate: de la spaţii verzi până la infrastructură şi vecinătăţile fiecărei locuinţe. Care este preţul visului vestic în materie de imobiliare şi cine sunt cei care îşi permit să îl acceseze?

    CONTEXT:

    În ţările vestice, se obişnuieşte ca dezvoltarea cartierelor rezidenţiale să pornească de la infrastructură, astfel încât încă din etapa planificării să fie trasate liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară. Pe piaţa locală un astfel de proiect nu a mai fost implementat; ideea dezvoltării parcului rezidenţial Dumbrava Vlăsiei a venit în contextul în care ”piaţa imobiliară trăieşte o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică reprezentanţii Loreco Investments, dezvoltatorii proiectului.

    DECIZIE:

    Crearea unui cartier rezidenţial de 1.000 de case pornind de la infrastructură; planul de dezvoltare a proiectului cuprinde cinci sate legate de un coridor verde. În Dumbrava Vlăsiei se pot cumpăra în prezent case concept, realizate în colaborare cu arhitecţi locali sau internaţionali.

    CONSECINŢE:

    Proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, sunt preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte; aceste caracteristici sunt însă direct proporţionale cu preţul unei locuinţe în Dumbrava Vlăsiei.

    ”Am identificat un gol în piaţă din punctul de vedere al planificării urbane şi al infrastructurii dedicate dezvoltărilor imobiliare (vorbim de o infrastructură pentru 1.000 de case, cu spaţii publice şi facilităţi) şi am remarcat posibilitatea de a implementa un proiect pornind de la planul urbanistic“, descrie Horia Bălan, project director la Dumbrava Vlăsiei, modul în care a apărut ideea dezvoltării parcului rezidenţial pe care îl administrează pe piaţa locală.

    Dumbrava Vlăsiei se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare în zona de nord a Bucureştiului, în mijlocul pădurii Vlădiceasca, în comuna Baloteşti; în cadrul parcului rezidenţial se pot cumpăra terenuri de vânzare, cu toate utilităţile incluse, dar şi case concept. Dezvoltatorul proiectului este Loreco Investments, o companie de familie înfiinţată de Ray Muraru, un român care a plecat din ţară în urmă cu câţiva ani şi a început să facă afaceri în Marea Britanie. Valoarea investiţiei Loreco Investments în acest proiect a ajuns până acum la aproximativ 50 de milioane de euro.

    În prezent, în Dumbrava Vlăsiei sunt patru case în construcţie – dintre care trei cu un buget de 280.000 de euro şi una cu buget de 385.000 de euro, la care se adaugă un proiect pentru două case duplex cu câte un buget de 200.000 de euro (plus preţul terenului, potrivit informaţiilor acordate anterior, acesta porneşte de la 150 de euro/mp). Planul de dezvoltare a parcului rezidenţial este însă unul pe termen lung şi cuprinde cinci sate distincte legate de un coridor verde. Întreaga dezvoltare se va întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare şi va reuni 1.000 de case, ”aşadar proiectul constituie centrul preocupărilor Loreco Investments pentru următoarea perioadă de timp“, explică reprezentantul companiei pe piaţa locală. În plus, acesta va include şi spaţii pentru facilităţile necesare comunităţii: spaţii de agrement, spaţii comerciale, restaurante, cafenele, grădiniţă etc.

    Horia Bălan povesteşte că printre etapele iniţiale ale proiectului s-a aflat împărţirea în loturi a întregii suprafeţe de 2 hectare a terenului de către un urbanist britanic (Donald McCreadie); această etapă a durat doi ani. Fiecare lot a fost optimizat astfel în funcţie de orientare, punctele cardinale, accese şi vecinătăţi. De asemenea, povesteşte Bălan, spaţiile verzi imaginate de urbanistul britanic permit ca, oriunde ar fi amplasată locuinţa, aceasta să fie înconjurată de un parc şi de pădurea de foioase. Mai mult decât atât, Donald McCreadie a planificat fiecare alee şi stradă pentru a stabili încă de acum accesele şi modul de gestionare a circulaţiei în complex. ”Este o abordare deja consacrată în ţările cu mai multă experienţă în dezvoltarea urbană, neimplementată încă în România: crearea unui cartier rezidenţial de mari dimensiuni plecând de la infrastructură.

    Planul a trasat liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară“, explică Horia Bălan. Proiectul a început prin amenajarea primelor 20 de hectare ale Satului 1, situat în vestul parcului rezidenţial, prin investiţii în infrastructură (staţie de pompare a apei din subteran, bazin pentru tratarea apei, staţie de epurare şi tratament pentru apele menajere, biofiltru care aspiră mirosurile din ea, reţea de electricitate, drumuri asfaltate, fibră optică), dar şi investiţii în spaţiul public: parcul de 2 hectare, poziţionat la intrarea în complex. Demersurile făcute înainte de începerea construcţiilor au inclus realizarea staţiei de epurare şi a sistemului de deversare – rezultatul unei investiţii de 1,5 milioane de euro pentru faza 1; totodată, bazinele de stocare şi tratare a apelor potabile au costat 650.000 de euro. ”Am pornit aşadar la drum cu acest proiect altfel decât se obişnuieşte, am conturat Dumbrava Vlăsiei plecând de la planificarea urbanistică, şi nu invers“, explică Bălan. El consideră că astfel proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care pun preţ pe un stil de viaţă – care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, într-un spaţiu ai cărui locatari sunt constant preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte. ”Este un proiect care propune în primul rând un stil de viaţă, într-o perioadă în care piaţa imobiliară trăieşte şi la noi o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică el. Potrivit lui, Dumbrava Vlăsiei este un proiect gândit pe termen lung, cu atenţie la la materialele folosite, la siguranţă, dar şi la ambient, dincolo de funcţionalitate.

    Totodată, în ideea în care dezvoltatorii proiectului şi-au propus ca locuinţele din interiorul parcului rezidenţial să fie unice, au colaborat cu câteva dintre studiourile de arhitectură de pe piaţa locală – ADNBA, ARTLINE – Radu Teacă, ENE+ENE, SYAA/CUMULUS, DSBA. Fiind vorba despre un proiect care se va desfăşura pe o perioadă lungă de timp, şi-au propus să implice şi tânăra generaţie de arhitecţi în dezvoltarea locuinţelor de aici; în acest sens au demarat un concurs prin care au invitat arhitecţi tineri, cu vârsta de până în 31 de ani, cu drept de semnătură, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, să propună proiecte de locuinţe. Câştigătorul concursului îşi poate astfel vedea proiectul implementat în Dumbravă, iar acesta va primi şi un premiu, în valoare de 15.000 de euro. ”Noi am dat mână liberă creativităţii studiourilor de arhitectură, iar acestea au realizat concepte originale, special gândite pentru Dumbrava Vlasiei, unicele constrângeri fiind cele impuse de planul urbanistic zonal.“

    Bălan spune că şi-au propus să vândă casele finalizate, la cheie, pentru a nu afecta proiectul iniţial. |ntre timp însă, Horia Bălan spune că au vândut o parte a loturilor de teren şi au încheiat mai multe contracte de rezervare în favoarea beneficiarilor ce vor ridica locuinţe în regie proprie.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor cărora se adresează proiectul, Horia Bălan spune că este al persoanelor din mediul de business, antreprenorilor, corporatiştilor, persoanelor care activează în middle şi topmanagement. ”Sunt oameni care nu doar îşi vor construi o casă frumoasă, dar care deja se gândesc cum să se implice în creşterea comunităţii, de exemplu să îşi deschidă un aprozar cu produse bio, cultivate chiar de ei, să organizeze campionate sportive etc.“, descrie el viziunea asupra comunităţii pe care şi-au propus să o dezvolte acolo.

    ”Feedbackul primit ne întăreşte convingerea că piaţa din România aştepta şi avea nevoie de o astfel de abordare pe segmentul imobiliar“, spunea şi Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, într-un interviu Business Magazin acordat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea proiectului. ”Acum zece ani am avut viziunea de a dezvolta un peisaj urban în Bucureşti. Aşa că am început căutarea terenului. Nu am avut nicio îndoială când am ajuns în Dumbrava că am găsit situl potrivit (…)„, declara atunci Ray Muraru.

    Proiectul Dumbrava Vlăsiei este primul al companiei Loreco Investments pe piaţa locală – anterior compania a mai dezvoltat proiecte similare în Marea Britanie. Compania mizează pe proiecte de arhitectură contemporană. În acest sens, la momentul lansării au dezvoltat în cadrul Dumbrava Vlăsiei două case în parteneriat cu compania germană HUF, folosite în prezent ca showroom. 

    ”Ne-am dorit să realizăm un mediu în care oamenii pot să-şi construiască casele lor de vis, să creăm o pânză albă în care oamenii să poată să se exprime cum vor, dar în acelaşi timp am dorit să creăm un set de reguli, un masterplan, pe care sperăm să-i convingem să-l respecte; este un loc foarte mare, ceea ce-i asigură pe viitorii clienţi că noi vom fi aici pe termen lung„, explica Ray Muraru în interviul acordat anterior.
    Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, este originar din Bacău, dar a plecat în Marea Britanie în urmă cu câţiva ani şi a început să dezvolte afaceri acolo. Horia Bălan, project directorul Dumbrava Vlăsiei, coordonează întreg proiectul încă de la început. El are experienţă profesională în marketing şi management de proiect în multinaţionale din România şi Germania.