Vila are 8 dormitoare şi o suprafaţă locuibilă de peste 1.100 de metri pătraţi; terenul pe care se află are o suprafaţă de 81.000 de metri pătraţi.
Potrivit agentului imobiliar, Druckenmiller şi soţia sa au decis să vândă proprietatea pentru că nu timp să se bucure de ea.
Vezi aici imagini din vila de 31,5 milioane de dolari
Sursa: Business Insider / Sursa foto: Sotheby’s International Realty
Să împartă momentele intime cu familia, chiar dacă soţia nu-l iubeşte atât de mult. Când ai un Ferrari însă, nu mai ţii cont de nimeni şi faci ce-ţi spune inima. Şi până la urmă, cît loc ocupă şi el, acolo? Casa asta minunată cu acest garaj “cel mai minunat” costă 2.5 milioane de euro. Sau a costat când s-a vândut în 2016, în Australia, Brisbane.
IATĂ AICI CUM STĂ PARCAT UN FERRARI ÎN SUFRAGERIA VILEI DE 2.5 MIL. $
La jumătatea lunii martie, ei au anunţat atragerea unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea FirstMark Capital, fond care a investit şi în Airbnb. În ultimii 3 ani, Brooklinen a generat venituri de peste 30 de milioane de dolari.
Celor doi soţi le-a venit ideea afacerii după ce au încercat să cumpere un aşternut pe care îl remarcaseră într-o cameră de hotel. Acesta costa însă 800 de dolari, mult peste bugetul lor; căutând alternative, au descoperit diverse forumuri pe care oamenii se plângeau din aceleaşi motive.
“Ne-am dat seama că oamenii nu aveau decât 2 variante: produse foarte scumpe şi de calitate sau unele foarte proaste şi ieftine”, povesteşte Rich Fulop, care este şi CEO-ul companiei. Aşa că s-au apucat să cumpere propriile lor materiale şi să realizeze designuri care să-i atragă pe mileniali.
Tot din acest motiv au ales să vândă doar online: milenialii accesează mai des magazinele de pe internet decât cele fizice.
Chiar şi după succesul neaşteptat al businessului, cei doi încearcă să afle tot timpul părerea clienţilor: “Ascultăm toate sugestiile şi încercăm să implementăm cât de repede cu putinţă schimbările cerute de ei. Este un brand condus de comunitate”, spune Vicki Fulton.
La jumătatea lunii martie, ei au anunţat atragerea unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea FirstMark Capital, fond care a investit şi în Airbnb. În ultimii 3 ani, Brooklinen a generat venituri de peste 30 de milioane de dolari.
Celor doi soţi le-a venit ideea afacerii după ce au încercat să cumpere un aşternut pe care îl remarcaseră într-o cameră de hotel. Acesta costa însă 800 de dolari, mult peste bugetul lor; căutând alternative, au descoperit diverse forumuri pe care oamenii se plângeau din aceleaşi motive.
“Ne-am dat seama că oamenii nu aveau decât 2 variante: produse foarte scumpe şi de calitate sau unele foarte proaste şi ieftine”, povesteşte Rich Fulop, care este şi CEO-ul companiei. Aşa că s-au apucat să cumpere propriile lor materiale şi să realizeze designuri care să-i atragă pe mileniali.
Tot din acest motiv au ales să vândă doar online: milenialii accesează mai des magazinele de pe internet decât cele fizice.
Chiar şi după succesul neaşteptat al businessului, cei doi încearcă să afle tot timpul părerea clienţilor: “Ascultăm toate sugestiile şi încercăm să implementăm cât de repede cu putinţă schimbările cerute de ei. Este un brand condus de comunitate”, spune Vicki Fulton.
Chris Gardner era un vânzător de aparate de radiografie, dar fără a avea prea mult succes, pentru că toate spitalele considerau respectivul aparat un lux inutil. Chris Gardner avea astfel mari probleme în a-şi întreţine familia, adică fiul Christopher şi soţia sa, Linda. Când Gardner a obţinut un internship la o importantă companie de brokeraj, el a realizat că nu trebuie să scape această ocazie.
Dar soţia l-a părăsit, iar bărbatul a fost evacuat din apartamentul său şi a intrat în atenţia fiscului; cu toate acestea, păstrându-şi cumpatul, el a reuşit să se împartă între slujbă şi viaţa de familie, chiar dacă asta însemna să petreacă nopţile într-un adăpost pentru oamenii străzii, iar ziua să meargă la serviciu îmbrăcat în costumul obligatoriu, în districtul financiar al oraşului San Francisco.
După o perioadă extrem de grea, în care a trăit alături de fiul său în băi publice şi diverse adăposturi, Gardener şi-a început nesperata carieră la compania de brokeraj Dean Witter Reynolds (preluata în 1997 de Morgan Stanley). După ce a devenit unul dintre mai buni brokeri de acolo, şi-a deschis propria companie, Gardener Rich, în 1987. După aproape douăzeci de ani, a vândut o parte din acţiuni într-o tranzacţie de zeci de milioane de dolari.
Astăzi, Chris Gardner are o avere estimată la 60 de milioane de dolari şi călătoreşte în jurul lumii ca speaker motivaţional; el sponsorizează mai multe asociaţii caritabile.
În anul 2006 s-a lansat filmul The Pursuit of Happyness, despre viaţa sa, avându-l în rolul principal pe Will Smith.
„Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.
„De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.
În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.
De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.
Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.
Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.
„Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.
„De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.
În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.
De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.
Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.
Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.
Reprezentanţii Prefecturii Cluj au declarat, luni, presei, că sesizarea iniţială a venit din partea consilierilor locali ai PSD din comuna Poieni.
„Consilierii locali ai PSD din comuna Poieni au sesizat situaţia de incompatibilitate a primarului Gheorghe Boca, iar noi am transmis sesizarea mai departe la ANI. Primarul Boca este acuzat că şi-a angajat soţia, Gabriela Mihaela Boca, în cadrul Primăriei Poieni în funcţia de consilier juridic din anul 2009, în condiţiile în care primul mandat al primarului a început în 2008. Primarul a şi numit-o pe soţia sa ca membru în comisia de evaluare a candidaţilor pentru poziţia de director al instituţiilor de învăţământ. De asemenea, primarul Boca este acuzat că este membru în consiliul de administraţie al şcolii din comună, dar şi membru în consiliul de adminitraţie format în urma contractului de asociere prin participaţiune dintre Consiliul Local Poieni şi SC Grandemar SA pentru exploarea a două cariere de piatră”, au spus sursele citate.
Gheorghe Boca a respins acuzaţiile şi a spus că la mijloc e vorba despre o luptă politică.
August Landmesser a fost singurul german care a refuzat să îşi ridice braţul drept pentru salutul nazist la o adunare din 1936, potrivit The Independent. El era un nazist loial, care s-a alăturat partidului în 1931. Doi ani mai târziu, s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de naţionalitate evreiască pe care a cerut-o de soţie în 1935.
După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost dat afară din partid.Cuplul a decis să completeze o aplicaţie de căsătorie în Hamburg, dar uniunea lor a fost refuzată după adoptarea noilor Legi din Nuremberg. Acest lucru nu a împiedicat însă naşterea primei lor fiice, în octombrie 1935.
Într-o poză realizată la data de 12 iunie 1936, Landmesser a apărut cu braţele încrucişate la un eveniment ce prilejuia botezul unui nou vas german. În 1937, el a încercat să evadeze din Germania nazistă în Danemarca împreună cu familia sa. A fost însă reţinut la graniţă şi acuzat de ”dezonorarea rasei” sau ”infamie rasială”.
Un an mai târziu, a fost achitat din cauza lipsei dovezilor, dar i s-a cerut să renunţe la relaţia sa cu Eckler. A refuzat să îşi abandoneze soţia şi a ignorat dorinţele naziştilor; în consecinţă a fost din nou arestat în 1938 şi condamnat la trei ani într-un lagăr de concentarare. Nu avea să îşi mai vadă soţia sau copilul niciodată.
Eckler a fost arestată în perioada în care era însărcinată cu cea de-a doua fiică. După ce a născut în închisoare, a fost trimisă într-un lagăr de concentrare. Se crede că fost transferată în ceea ce naziştii numeau ”centru de eutanasiere” în 1942, unde a murit împreună cu alţi 14.000 de evrei. După ce şi-a executat sentinţa, Landmesser a avut câteva locuri de muncă, iar în 1944 a fost chemat în război. Câteva luni mai târziu, a fost declarat absent într-o misiune în Croaţia.
În vârstă de 43 de ani, Dawn Ward cheltuie mii de lire sterline pe sticle de şampanie, are un salon de frumuseţe în casă şi locuieşte într-o vilă cu 10 dormitoare.
Recent, ea a inaugurat o clinică de chirurgie estetică într-o clădire din apropierea casei unde prietenele ei – la rândul lor faimoase – să îşi poată “repara” problemele legate de Botox.