Tag: societate

  • Ţara unde trebuie să te duci cu o ROABĂ DE BANI pentru a face piaţa

    Somaliland, o ţară auto-proclamată din Africa de Est, se luptă cu analfabetizare şi are o economie ruinată de un război civil. Cu toate acestea, aici s-ar putea dezvolta prima societate cashless din lume.

    Reporterul Matthew Vickery a detaliat un exemplu pentru BBC despre cum cetăţenii din această ţară plătesc: fără cash sau card, ci cu telefonul mobil pentru a efectua transferurile de bani.

    Ţara s-a despărţit de Somalia în 1991, dar încă nu este recunoscută de comunitatea internaţională, dar asta nu a oprit-o să devină o frontierî pentru plăţile fără cash, iar acum se află pe o traiectorie de a deveni prima societate cu adevărat cashless.

    Indiferent dacă este vorba de un mic magazin la colţul străzii sau un supermarket în capitala Hargeisa, plăţile cu telefonul mobil devin standardul în această ţară. Unul dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă este faptul că şilingul din Somaliland (bancnota naţională) se devalorizează într-un ritm alert. Astăzi 1 dolar american este echivalentul a 9000 de şilingi. În urmă cu câţiva ani era în jur de 4500 de şilingi.

    Bancnota naţională a fost introdusă în 1994, iar de atunci a fost folosită pentru finanţarea războiului din regiune, înainte de a fi tipărită la cererea oficialilor pentru a continua obiectivele de separe a republicii, ceea ce a rezultat într-o devalorizare constantă. Astfel, un drum la piaţă necesită multe bancnote mari de 500 sau 1000 de şilingi.

    Mai mult, cei care lucrau în localuri de schimburi valutare trebuiau să vină cu roaba cu şilingi pentru a-i schimba clienţilor în dolari sau euro. În acest context, două companii, Zaad (2009) şi e-Dahab au lansat servicii de mobile banking pentru a umple golul lăsat de un sistem de banking inexistent. Astfel banii sunt depozitaţi prin intermediul companiilor şi stocaţi în telefon.

    “Să cumperi unul dintre astea îţi trebuie 1-2 milioane de şilingi”, spune un tânăr de 18 ani arătând spre un lănţişor de aur. “Nu poţi căra atâţia bani cu tine, ai fi nevoit să vii cu sacul”.

    În acest context, plata cu telefonul este foarte simplă: ai nevoie doar să introduci câteva numere urmate de un cod unic pe care-l cumperi de la magazin. Nu este nevoie de internet şi chiar cele mai simple telefoane pot executa astfel de plăţi şi transferuri de bani. Astfel plăţile cu telefonul au crescut de la 5% (acum doi ani) la peste 40% în prezent.

    Sistemul acesta ajută şi comercianţii, dar şi pe cei săraci deoarece transferul de bani este mult mai simplu de făcut cu mobilul.
     

  • Ministerul Economiei a cerut Nuclearelectrica să livreze la buget dividende de 110 milioane de lei

    Ministerul Economiei a trimis două solicitări către Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor stabilită pentru data de 28 septembrie 2017 sau 29 septembrie 2017.

    Prima solicitare vizează „aprobarea distribuirii sumei de 110.000.000 lei, sub formă de dividende, în temeiul prevederilor art. II şi art. III din OUG nr. 29/2017, către acţionarii societăţii, proporţional cu participarea acestora la capitalul social al societăţii şi aprobarea datei plăţii dividendelor, respectiv 3 noiembrie 2017”, se arată în comunicatul transmis către BVB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • R&R Partners Bucharest a câştigat o contestaţie la CNSC împotriva adresei de excludere din procedura de atribuire a manualelor şcolare pentru clasa a V-a

    În urmă cu două săptămâni, ministrul Liviu Pop anunţa că va adopta o măsură prin care doar editura de stat, „Editura Didactică şi Pedagogică”, va fi însărcinată să se ocupe de realizarea manualelor. În urma acestei decizii, proprietarii editurilor au făcut în total 27 de contestaţii, dintre care 20 au fost admise de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

    „Am câştigat contestaţia în urma unor confruntări juridice dificile. După ce clientul nostru a fost eliminat din procedura de atribuire a manualelor şcolare, fără o justificare solidă, autoritatea contractantă a continuat să emită mai multe acte prin care îi refuza dreptul de a concura. Cu câteva săptămâni în urmă, părea că ne luptăm cu morile de vânt. Dar în cele din urmă am reuşit – CNSC a făcut o aplicare corectă şi riguroasă a legii, oferindu-ne câştig de cauză. Astfel, clientul nostru a fost reintrodus în procedura de atribuire a manualelor şcolare”, declară Ruxandra Vişoiu, avocat R&R Parteners Bucharest. Conform declaraţiilor sale, aceasta este o reuşită fără precedent pe acest gen de caz.

    „Este adevărat că procedura de atribuire a manualelor şcolare a prezentat  numeroase probleme. Faptul că 20 din 27 de contestaţii ale editurilor au fost admise nu face decât să confirme acest lucru. Dar soluţia nu poate fi eliminarea concurenţei prin folosirea unei edituri unice. Nu aceasta este direcţia pe care ar trebui să o luăm într-un stat de drept, cu economie de piaţă, care doreşte să evolueze”, conchide Ruxandra Vişoiu.

    R&R Partners Bucharest este o societate formată din profesionişti în domeniul juridic, care s-au dezvoltat în unele dintre cele mai mari firme de avocatură din ţară.Ruxandra Vişoiu, specializată în drept comercial, este avocat definitiv şi membru în Baroul Bucureşti din 2014. Înainte de a-şi deschide propriul cabinet de avocatură, a lucrat în domeniul corporate şi real estate.

    Pe lângă activitatea juridică propriu-zisă , R&R Partners Bucharest susţine prezentări şi seminarii de informare juridică (paşii de urmat pentru deschiderea unui start-up; sesiune de informare pe proprietate intelectuală), precum şi seminarii/traininguri interne dedicate tinerilor antreprenori din cadrul hub-urilor si acceleratoarelor din Bucureşti (Nod Makerspace, Universitatea Alternativa, Innovations Crossrider).

     

  • FT: De la Revoluţia comunistă la criza financiară globală, marile MINCIUNI ale secolului

    “Cele două aniversări marcate anul acesta – centenarul Revoluţiei ruse şi un deceniu de la începerea crizei financiare globale – au în comun mai multe lucruri decât ar părea. Ambele evenimente au importanţă autoevidentă. Revoluţia bolşevică a instaurat o dictatură care s-a remarcat de-a lungul secolului 20 concurând pentru hegemonie cu fascismul (în prima etapă), iar ulterior cu liberalismul bazat pe economia de piaţă. La rândul său, criza financiară a clătinat modelul apărut victorios după Războiul Rece”, scrie editorialistul FT Martin Sandbu într-un articol intitulat “De la Lenin la Lehman – marile minciuni. Cei care vor salvarea capitalismului trebuie să observe efectele Revoluţiei ruse”.

    “Comunismul absurd dezvoltat în Blocul sovietic până în anii 1980 s-a prăbuşit sub greutatea propriilor contradicţii economice şi politice. Criza politică din ultimul an demonstrează că trebuie să urmărim dacă economiile de piaţă vor avea aceeaşi soartă. Însă similarităţile sunt mai profunde decât amploarea istorică a celor două evenimente. Conţinutul actualelor riscuri asupra liberalismului economiei de piaţă este acelaşi care a doborât rivalul acestui sistem. Comunismul a eşuat pentru că a comis două tipuri de minciuni.

    Primul tip a constat în trădarea visului care a atras iniţial milioane de oameni: o societate a egalităţii, solidarităţii şi realizării de sine prin scopuri colective. Credinţa în acest vis a rezistat mult mai mult decât s-ar putea justifica până şi în spaţiul central al comunismului, chiar şi în Occident. Până la urmă, a fost ştearsă de realitate. A doua minciună a fost un sistem economic fondat pe minciună şi autoiluzie. Acum aproape că s-a uitat, dar o mare parte a secolului 20 au fost dezbateri dacă planificarea centralizată sau pieţele descentralizate ar asigura cea mai eficientă alocare a resurselor.

    Argumentul în favoarea controlului statului asupra mijloacelor de producţie era că doar planificarea centralizată putea depăşi risipa de resurse generată de şomajul masiv capitalist şi de recurentele deficienţe de cerere care generează recesiune. La nivel practic, planificarea centralizată era deplorabilă la capitolul producerii şi alocării resurselor de care aveau nevoie cetăţenii. Dar, în loc de a se corecta, economia planificată a generat o mare minciună la care trebuia să se alinieze încrederea publică a tuturor, chiar dacă fiecare ştia bine adevărul. «Vă faceţi că ne plătiţi, iar noi ne facem că muncim», era o glumă care circula de la Rostock la Vladivostok, dar şi o constatare asupra realităţii”, explică Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program de training în securitate cibernetică, în premieră mondială în Parcul Ştiinţific Tetapolis

    Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, miercuri, programul Academia de Training în Siguranţă Cibernetică va îmbina o secţiune de cursuri teoretice cu o platformă online de testare a capacităţilor defensive în siguranţă cibernetică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul neaşteptat pentru care jocul Monopoly a fost inventat

    Potrivit BBC, inventatorul Monopoly este Elizabeth Magie şi aceasta s-ar fi trimis singură la puşcărie dacă ar fi aflat cât de influent a devenit jocul creat de ea. De ce? Deoarece jocul încurajează jucătorii să sărbătorească anumite valori pe care Magie nu voia să le promoveze.

    Magie s-a născut în 1866 şi a luptat pentru drepturile femielor şi a creat un joc pentru a demonstra de ce capitalismul nu este bun. Ideea jocului a apărut după ce a citit cartea “Progress and Poverty” de Henry George, unde era menţionat dreptul fiecăruia de a folosi pământul exact ca dreptul la aer curat.

    A creat în 1904 jocul numit “Landlords Game” care semăna foarte mult cu jocul din prezent, iar inovaţia, la vremea respectivă, o reprezenta un set de reguli “Prosperity” şi altul numit “Monopolist”. Când se juca cu regulile “Prosperity”, câştigătorul era cel care începea cu cei mai puţini bani şi care reuşea să-şi dubleze banii. Aici fiecare jucător câştiga bani când un jucător cumpăra o proprietate.

    “Monopolist” semănă cu ceea ce ştim astăzi, câştigă cel care are cei mai mulţi bani şi care rămâne singurul jucător după ce percepe taxe de la cei care pică pe proprietăţile lui.

    Scopul celor două moduri de joc, în viziunea creatoarei, a fost ca jucătorii să experimenteze “o demonstraţie practică a sistemului prin care se câştigau terenuri cu toate consecinţele ce urmau”. La fel de bine putea fi numit şi “Jocul vieţii”, deoarece conţine toate elementele succesului şi eşecului din viaţa reală, iar obiectivul este acelaşi ca cel al oamenilor, acela de a acumula avere, este de părere Magie.

    Jocul a început să fie jucat de intelectuali de stânga în campusurile Harvard, Columbia sau Wharton, dar şi în comunităţie Quaker (sectă protestantă pacifiste şi austeră). Charles Darrow a jucat jocul şi mai târziu a vândut o versiune modificată companiei Parker Brothers.  El a susţinut că a inventat jocul. Mai târziu, compania a aflat apoi a cumpărat brevetul inveţiei de la Magie şi au relansat jocul cu denumirea de Monopoly, renunţând la primul set de reguli.

  • Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance obţine validarea ASF

    „Am primit cu satisfacţie decizia ASF privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan. Suntem mândri de acestă realizare şi de întregul efort depus de societatea noastră în ultimul an şi jumătate. Vă spunem sincer, nu ne-a fost uşor‟, afirmă conducerea Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance. “Pentru noi e o dovadă în plus că Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance funcţionează în conformitate cu standardele impuse de ASF. Dacă ne uităm înapoi, ne pare rău că argumentele noastre, validate de auditori, nu au primit mult timp recunoaşterea absolut necesară. Însă, la sfârşitul zilei, am ajuns din nou pe harta asigurătorilor valoroşi.‟, a adăugat conducerea Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance.

    Valoarea totală a sumelor achitate cu titlu de despăgubire a însumat 645.948.689 lei, echivalentul a 143.544.153 Euro.Din analize, e clar că locomotiva pentru City Insurance a fost anul 2017. Până la data curentă, societatea a acoperit daune de 304.513.476,21 lei, echivalentul a 67.669.661,38 Euro. Asta înseamnă o creştere de 97,36 %, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În plus, viteza de procesare a cererilor de despăgubiri s-a reflectat şi în petiţii: un număr de 543 în 2017, faţă de 1687 în 2016. Un alt punct forte este termenul de plată al despăgubirilor pentru RCA, societatea ajungând anul acesta la o medie de 22 de zile pentru deschiderea şi lichidarea unui dosar de daună.

    “Mulţumim angajaţilor, clienţilor şi partenerilor noştri care ne-au sprijinit în această perioadă. Fără ei, nu am fi reuşit‟, afirmă conducerea Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance. “Chiar dacă a fost o perioadă dificilă pentru noi, le-am oferit protecţia financiară de care au avut nevoie. Promitem să nu ne oprim aici, urmează şi alte veşti bune.‟, încheie conducerea Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance.

    City Insurance este o Societate de Asigurare – Reasigurare deocamdată 100% românească. Înfiinţată în 1998, societatea a fost inclusă în Top 10 Asigurători din România. Performanţele profesionale i-au fost recunoscute în cadrul Galei Premiilor Pieţei Asigurărilor (GPPA), eveniment la care participă cei mai importanţi asigurători din România. În prezent, societatea are peste 300 de angajaţi, organizaţi în 42 de agenţii care acoperă întreg teritoriul naţional, în care se desfăşoară activităţi atât de subscriere de prime asigurări generale, cât şi de instrumentare a dosarelor de daune.

     

     

  • Schimbare MAJORĂ! Prima ţară din lume care RENUNŢĂ definitiv la banii cash

    Înainte de anul 2009, jumătate din cetăţenii Indiei nu aveau niciun act de identitate, nici măcar certificat de naştere.

    Fără un modalitate de a fi identificaţi, cetăţenii nu pot accesa servicii bancare, asigurări sau dreptul la permis de conducere. De asemenea, multe oportunităţi precum începerea unei afaceri nu erau posibile.

    Din cauza acestei probleme, în 2009, India a lansat proiectul Aadhaar.

    Aadhaar este o bază de date biometrice transpuse într-un cod digital de 12 cifre, certificate prin amprente şi scanarea retinei.

    A devenit cel mai amplu şi de succes proiect de IT iniţiat vreodată astfel încât, în 2016, 1.1 miliarde de persoane reprezentând 95% din populaţia ţării, erau înregistrate în Aadhaar.

    La sfârşitul anului 2016, India a adăugat încă o componentă la sistemul digitalizat numită India Stack.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai profitabile afaceri pentru statulul român: câştig de peste 58 de milioane de lei într-un singur an

    Cheltuielile cu personalul pe acest an, la Societatea Naţională a Sării, vor fi de 117,9 milioane de lei, în condiţiile în care compania are 1.718 salariaţi.

    Salariul mediu pe companie este estimat la 3.685 de lei

    Potrivit documentului citat, Societatea Naţională a Sării are plăţi restante de 0 lei şi creanţe restante (sume de încasat) de 4,46 milioane de lei, scrie gandul.info

  • Povestea româncei care a fost sclavă într-un harem otoman apoi a ajuns Lady în societatea britanică şi exploratoare de succes

    Florica Maria Sas, fost o exploratoare de origine transilvăneană, este cunoscută azi ca şi Lady Florence Baker. Naţionalitatea lui Sas este disputată şi de maghiari şi de austriaci. 
     
    Florica s-a născut în 1841 la Aiud, pe atunci aflat sub ocupaţia Imperiului Austriac.  Ea a ramas orfana la varsta de sapte ani, dupa moartea parintilor sai, in timpul Revolutiei de la 1848. Ulterior este vândută unui harem din Imperiul Otoman, al cărui stăpân o vinde în piaţa  din Vidin în 1859. Samuel White Baker, un aventurier englez de 37 de ani, s-a îndrăgostit de ea şi a cumpărat-o înaintea Paşei din Vidin, apoi fuge cu ea la Bucureşti. Samuel Baker era inginer de cai ferate britanic care a proiectat si construit cai ferate, poduri si alte structuri metalice din regiunea Dobrogea.
     
    La 18 ani, Florica vorbea patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca. Mai târziu avea să ştie şi engleza, araba şi kiswahili.
     
    În 1861 cei doi au început să organizeze împreună expediţii pe teritoriul continentului african. După 3 ani de călătorii dificile şi periculoase, în 1864, Samuel Baker, însoţit de Florica, descoperă Lacul Albert, numit astfel de exploratorul britanic în memoria Prinţului Consort Albert, soţul Reginei Victoria. Cei doi se întorc in Anglia, unde se căsătoresc în anul 1865, iar Florica devine Lady. Samuel Baker primeşte medalia de aur, din partea Societaţii Regale de Geografie, ca recunoştere a realizărilor sale din timpul expediţiei din Africa. În plus, ei au participat la una dintre cele mai mari descoperire geografice ale vremii: zona de izvorâre a râului Nil.
     
    Tânăra din Aiud, cumpărată dintr-o piaţă de sclavi, a reuşit sa spargă tiparele societăţii britanice de la sfârşitul secolului XIX, extrem de conservatoare şi a rămas în istorie.
     
    Florica Maria Sas a murit la data de 11 martie 1916.
     
    .