BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • Ce a păţit un poliţist din Capitală care a mers la secţie cu banderola #FărăPenali

    Postarea integrală:

    În data de vineri, 06.07.2018, m-am prezentat la serviciu îmbrăcat regulamentar în uniforma de serviciu, dar purtând pe braţ o banderolă inscripţionată #FărăPenali, un mesaj care reprezintă un principiu al meu, care ţine de libertatea mea de exprimare şi care nu contravine menirii mele ca poliţist, ci din contră, vine să întărească scopul meu profesional.

    Le-am atras atenţia şefilor mei, care mi-au cerut să dau jos banderola, fără a-mi putea justifica legal de ce. Eu am refuzat, motiv pentru care nu am mai fost lăsat să primesc armamentul din dotare, am fost înlocuit cu un alt coleg în serviciu, mi-a fost chemată doamna psiholog, care m-a şi consultat, apoi mi s-a spus să plec acasă, că sunt liber trei zile, iar luni dimineaţă să mă prezint la medicul de familie, fără a mi se specifica de ce să fac asta, spunându-mi-se doar că deciziile au fost luate în baza rapoartelor întocmite de şeful de schimb şi şeful de birou.

    Eu am refuzat să plec acasă în ziua respectivă, fiindcă am considerat că măsurile s-au luat fără respectarea legii, aşa că am rămas la sediul secţiei până la orele 22:00, când trebuia să ies din serviciu, în mod normal, cu banderola pe braţ.

    Când am revenit luni, 09.07.2018, la serviciu, am înregistrat o petiţie prin care am solicitat să mi se comunice baza legală în care s-au luat măsurile respective împotriva mea, precum şi copii ale înscrisurilor întocmite în data de 06.07.2018, care privesc persoana mea şi care au efect asupra raporturilor de serviciu pe care le am cu unitatea în care îmi desfăşor activitatea (inclusiv copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei).
    După o lună şi trei săptămâni de aşteptare, am primit răspunsul şi bineînţeles că tot eu sunt vinovat.

    În continuare, voi detalia aspectele din răspunsul primit, care mie mi se par în neregulă.

    1. Se specifică faptul că am avut aplicată pe uniformă o banderolă. Fals! Banderola a fost în permanenţă pe braţ, sub mâneca de la cămaşa uniformei şi nu a acoperit niciun moment însemnele sau uniforma, aspect care poate fi demonstrat cu fotografia care circulă pe internet de aproape două luni.

    2. Deşi se specifică în răspuns, în două rânduri, că banderola e un accesoriu (la fel ca ceasul, brăţara, cerceii etc.), din interpretarea făcută de lucrătorii Biroului Control Intern al Poliţiei Sectorului 5 rezultă că este un articol vestimentar. Cu alte cuvinte, tocmai s-a inventat o nouă modă şi putem să ieşim pe stradă îmbrăcaţi doar cu banderole în loc de tricou sau cămaşă, că sunt considerate articole vestimentare. În special doamnele.

    Prevederea respectivă din regulamentul privind portul uniformelor se referă la articolele vestimentare nespecifice, gen pulovărul croşetat de bunică-ta, pantalonii de lăutar sau pantofii cu botul ascuţit din piele de pulpă de şarpe ori de altă culoare decât cea permisă, lucruri pe care le-am văzut de-a lungul timpului, însă nu s-a implicat nimeni activ pentru respectarea portului uniformelor.

    Atâta timp cât am voie cu alte accesorii, gen ceas roz, cum am mai văzut, de ce nu am voie să port un accesoriu banderolă, care are un mesaj ce exprimă un principiu care mă reprezintă şi care ţine de libertatea mea de exprimare, atâta timp cât acel mesaj nu e politic, obscen sau nu aduce atingere imaginii instituţiei?

    3. În răspuns se specifică faptul că nu am respectat ordinele legale ale şefilor mei.

    Având în vedere cele expuse mai sus şi că nu am încălcat niciun act normativ, care sunt acele ordine legale ale şefilor mei legate de activitatea profesională, pe care eu nu le-am respectat?

    4. Se specifică faptul că nu am mai primit armamentul în acea zi, pe motiv că am “manifestat vizibil un comportament cu risc dezadaptativ” şi am fost trecut pe liber în ziua respectivă, plus încă două libere consecutive, deşi eu semnasem de intrare în serviciu.

    Menţionez faptul că am avut un comportament respectuos faţă de şefii mei în ziua respectivă, lucru pe care aş putea să-l demonstrez.

    Pesemne, dacă pe viitor refuzi să dai o amendă sau să iei pe cineva la secţie, în mod nejustificat, că aşa vor şefii tăi, e posibil să manifeşti un comportament specific unui dezadaptat.

    5. Deşi am solicitat şi copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei, răspunsul primit nu le-a cuprins şi pe acestea şi nici măcar nu au mai fost menţionate, încălcându-mi-se acest drept.

    6. În finalul răspunsului se specifică faptul că e posibil să fiu vizat de o cercetare disciplinară pentru cele întâmplate.

    Concluzia: dacă eşti poliţist şi afişezi public că nu vrei infractori, eşti un dezadaptat şi vei fi vizat de o cercetare disciplinară.
    România, 2018, an centenar.

  • Ce a păţit un poliţist din Capitală care a mers la secţie cu banderola #FărăPenali

    Postarea integrală:

    În data de vineri, 06.07.2018, m-am prezentat la serviciu îmbrăcat regulamentar în uniforma de serviciu, dar purtând pe braţ o banderolă inscripţionată #FărăPenali, un mesaj care reprezintă un principiu al meu, care ţine de libertatea mea de exprimare şi care nu contravine menirii mele ca poliţist, ci din contră, vine să întărească scopul meu profesional.

    Le-am atras atenţia şefilor mei, care mi-au cerut să dau jos banderola, fără a-mi putea justifica legal de ce. Eu am refuzat, motiv pentru care nu am mai fost lăsat să primesc armamentul din dotare, am fost înlocuit cu un alt coleg în serviciu, mi-a fost chemată doamna psiholog, care m-a şi consultat, apoi mi s-a spus să plec acasă, că sunt liber trei zile, iar luni dimineaţă să mă prezint la medicul de familie, fără a mi se specifica de ce să fac asta, spunându-mi-se doar că deciziile au fost luate în baza rapoartelor întocmite de şeful de schimb şi şeful de birou.

    Eu am refuzat să plec acasă în ziua respectivă, fiindcă am considerat că măsurile s-au luat fără respectarea legii, aşa că am rămas la sediul secţiei până la orele 22:00, când trebuia să ies din serviciu, în mod normal, cu banderola pe braţ.

    Când am revenit luni, 09.07.2018, la serviciu, am înregistrat o petiţie prin care am solicitat să mi se comunice baza legală în care s-au luat măsurile respective împotriva mea, precum şi copii ale înscrisurilor întocmite în data de 06.07.2018, care privesc persoana mea şi care au efect asupra raporturilor de serviciu pe care le am cu unitatea în care îmi desfăşor activitatea (inclusiv copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei).
    După o lună şi trei săptămâni de aşteptare, am primit răspunsul şi bineînţeles că tot eu sunt vinovat.

    În continuare, voi detalia aspectele din răspunsul primit, care mie mi se par în neregulă.

    1. Se specifică faptul că am avut aplicată pe uniformă o banderolă. Fals! Banderola a fost în permanenţă pe braţ, sub mâneca de la cămaşa uniformei şi nu a acoperit niciun moment însemnele sau uniforma, aspect care poate fi demonstrat cu fotografia care circulă pe internet de aproape două luni.

    2. Deşi se specifică în răspuns, în două rânduri, că banderola e un accesoriu (la fel ca ceasul, brăţara, cerceii etc.), din interpretarea făcută de lucrătorii Biroului Control Intern al Poliţiei Sectorului 5 rezultă că este un articol vestimentar. Cu alte cuvinte, tocmai s-a inventat o nouă modă şi putem să ieşim pe stradă îmbrăcaţi doar cu banderole în loc de tricou sau cămaşă, că sunt considerate articole vestimentare. În special doamnele.

    Prevederea respectivă din regulamentul privind portul uniformelor se referă la articolele vestimentare nespecifice, gen pulovărul croşetat de bunică-ta, pantalonii de lăutar sau pantofii cu botul ascuţit din piele de pulpă de şarpe ori de altă culoare decât cea permisă, lucruri pe care le-am văzut de-a lungul timpului, însă nu s-a implicat nimeni activ pentru respectarea portului uniformelor.

    Atâta timp cât am voie cu alte accesorii, gen ceas roz, cum am mai văzut, de ce nu am voie să port un accesoriu banderolă, care are un mesaj ce exprimă un principiu care mă reprezintă şi care ţine de libertatea mea de exprimare, atâta timp cât acel mesaj nu e politic, obscen sau nu aduce atingere imaginii instituţiei?

    3. În răspuns se specifică faptul că nu am respectat ordinele legale ale şefilor mei.

    Având în vedere cele expuse mai sus şi că nu am încălcat niciun act normativ, care sunt acele ordine legale ale şefilor mei legate de activitatea profesională, pe care eu nu le-am respectat?

    4. Se specifică faptul că nu am mai primit armamentul în acea zi, pe motiv că am “manifestat vizibil un comportament cu risc dezadaptativ” şi am fost trecut pe liber în ziua respectivă, plus încă două libere consecutive, deşi eu semnasem de intrare în serviciu.

    Menţionez faptul că am avut un comportament respectuos faţă de şefii mei în ziua respectivă, lucru pe care aş putea să-l demonstrez.

    Pesemne, dacă pe viitor refuzi să dai o amendă sau să iei pe cineva la secţie, în mod nejustificat, că aşa vor şefii tăi, e posibil să manifeşti un comportament specific unui dezadaptat.

    5. Deşi am solicitat şi copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei, răspunsul primit nu le-a cuprins şi pe acestea şi nici măcar nu au mai fost menţionate, încălcându-mi-se acest drept.

    6. În finalul răspunsului se specifică faptul că e posibil să fiu vizat de o cercetare disciplinară pentru cele întâmplate.

    Concluzia: dacă eşti poliţist şi afişezi public că nu vrei infractori, eşti un dezadaptat şi vei fi vizat de o cercetare disciplinară.
    România, 2018, an centenar.

  • O nouă TELEVIZIUNE în România, care vrea să spulbere televiziunile tradiţionale. Răsturnare totală de situaţie în piaţă!

    Creatorii de conţinut care au conturi cu peste 10.000 de urmăritori şi care au generat peste 30.000 de vizualizări de un minut pentru clipuri video cu o lungime de peste 3 minute în ultimele două luni vor putea face bani din publicitate folosind serviciul Ad Breaks. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a transformat un tânăr din Sibiu cea mai mare dorinţă pe care a avut-o el ca angajat intr-o afacere

    Un tânăr din Sibiu care lucra mult la birou s-a gândit că un masaj din când în când i-ar prinde bine, iar fructele proaspete i-ar da energie. A transformat dorinţa lui într-o afacere şi acum duce fructe către companii din oraş şi face masaj celor care îşi doresc puţină relaxare la serviciu.
     
    Raul Muntean încearcă să schimbe mentalităţile celor care conduc companii în Sibiu, pentru că a văzut, când a deschis afacerea sa, prin care livrează fructe proaspete la birou şi oferă angajaţilor masaj la serviciu, că sunt directori sau administratori care nu sunt de acord ca angajaţii să beneficieze de aceste facilităţi.

    ”Depinde de mentalitatea fiecăruia dintre directorii companiilor. Oamenii de regulă sunt deschişi. Sunt persoane care acceptă uşor, dar sunt şi unii care spun din start ”nu”, că de ce să le ofere masaj oamenilor, că ei vin la serviciu să muncească, nu să facă masaj. Am primit astfel de răspunsuri. Noi spunem că masajul îl relaxează pe angajat şi lucrează mai bine”, povesteşte Raul Muntean corespondentului Mediafax.

    Cel mai ieftin pachet de masaj pentru angajaţi costă 1.100 de lei lunar şi este pentru 60 de şedinţe. O şedinţă durează 15 minute, masajul fiind realizat pe un scaun special, unde maseurul are deschidere la spate, ceafă şi braţe.

    ”Este un masaj de relaxare, uscat, doar prin haine. Se bazează pe presopunctură”, a spus Raul Muntean.

    Cu fructele nu a fost la fel de greu să îi convingă pe angajatori, ba chiar a încheiat câteva contracte în cele patru luni de când a deschis afacerea.

    ”Cu fructele e mai uşor. În patru luni am reuşit să semnăm contracte cu câteva firme din Sibiu. Avem un depozit cu care colaborăm, luăm fructele de la ei şi le ducem la companii. În funcţie de cerinţă, mergem zilnic sau mai rar”, a povestit Raul Muntean.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cât de des apelează românii la internet banking

    Bărbaţii sunt mai orientaţi decât femeile spre operaţiuni de Internet Banking. Astfel, dacă femeile utilizează acest serviciu zilnic sau de câteva ori pe săptămână în procent de 26%, în cazul bărbaţilor se constată o diferenţă de +12% (38%). Dacă ne referim în continuare la cei care utilizează Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână, se observă şi în acest caz diferenţe pe categorii de gen (faţă de total populaţie – 42%). Procentul femeilor este şi de această dată mai scăzut comparativ cu cel al bărbaţilor: 37% versus 48%.

    Analizând comportamentul de consum pe categorii de vârstă, se constată că cei cu vârste cuprinse între 31-45 de ani sunt cei mai devotaţi consumatori, acest target alegând să folosească Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână în procent de 46%. Referindu-ne la aceeaşi frecvenţă de consum, tinerii cu vârste cuprinse între 18-30 au un comportament similar cu cel al persoanelor de 46-65 de ani, în cazul ambelor categorii de vârstă înregistrându-se un procent de 40%. 

    „Diferenţe apar şi atunci când ne raportam la nivelul de educaţie al populaţiei. Cea cu o educaţie medie şi sub-medie este caracterizată de un consum mai scăzut de Internet Banking, comparativ cu cea care beneficiază de un nivel înalt de educaţie”, susţine Julien Zidaru, managing partner Exact Business Solutions. Mai exact, ultima categorie menţionată utilizează Internet Bankingul în procent de 50% cel puţin o dată pe săptămână (cu 16% mai mult decât cei cu o educaţie medie şi sub-medie) şi în procent de 71% cel puţin o dată pe lună (cu 20% mai mult decât cei cu un nivel mediu şi scăzut de educaţie şi cu +10% faţă de media naţională). Cei care folosesc Internet Bankingul zilnic sau de câteva ori pe săptămână sunt tot cei cu un nivel înalt de educaţie – 37%, procentul celor care îl utilizează cu aceeaşi frecvenţă din rândul persoanelor cu educaţie medie şi sub-medie fiind de 26%.

    În concluzie, bărbatul cu educaţie superioară este cel care foloseşte cel mai des serviciile de Internet Banking: 74% cel puţin o dată pe lună, 52% cel puţin o dată pe săptămână, 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

    Realizând, de asemenea, o ierarhie în funcţie de mărimea oraşelor ţării, Bucureştiul este în topul consumului de Internet Banking: 71% dintre bucureşteni accesează acest serviciu cel puţin o dată pe lună, 53% cel puţin o dată pe săptămână, iar 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Îndreptând privirea spre mediul rural, constatăm o deschidere a locuitorilor spre zona de Internet Banking: 49% dintre ei apelează la acest instrument cel puţin o dată pe lună, 35% cel puţin o dată pe săptămână, iar 24% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

  • Liniştea de la birou

    O soluţie ar fi amenajarea unor spaţii speciale izolate de zgomotul de fond, la care s-a gândit o companie newyorkeză nu de mult înfiinţată, Room, scrie Business Insider.

    Aceasta produce cabine telefonice de birou, care se pot asambla la locul unde este nevoie de ele, fiind gândite astfel încât să izoleze utilizatorul de zgomotele din jur şi totodată să fie bine ventilate.

    Cabinele elegante produse de Room au însă şi un dezavantaj din construcţie, ele fiind prevăzute cu un taburet şi nu cu un scaun mai confortabil, pentru ca nu cumva angajaţii să fie tentaţi să se mute cu totul acolo cât stau la serviciu, iar cererea e atât de mare încât clienţii trebuie să aştepte cam două luni pentru livrare.

  • În timp ce mulţi dintre pensionarii abia dacă reuşesc să trăiască din pensiile pe care le primesc după o viaţă de muncă, există şi o altă categorie, a celor care au muncit o viaţă la stat, iar acum au o bătrâneţe de lux

    Magistraţii, după ce se retrag din serviciu, se bucură de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz,şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ceea ce îi transformă în „pensionari de lux”, fapt datorat activităţii onorabile desfăşurate de aceştia.

    La nivelul judeţului Olt există 54 de pensionari foşti magistraţi, ale căror pensii de serviciu au fost stabilite în baza Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi al judecătorilor, asigurându-le acestora mai mult decât un trai decent şi care depăşesc cu mult pensiile care ajung lunar în buzunarele vârstnicilor.  Astfel, cea mai mare pensie specială, acordată unui magistrat din Olt, echivalează cu peste 30 de indemnizaţii sociale (cuantumul indemnizaţiei sociale este în prezent de 640 de lei). Magistraţi sunt privilegiaţi şi în raport cu parlamentarii ori personalul auxiliar din instanţe. Astfel, într-un top 20 de pensii ce le revin foştilor magistraţi pe primul loc se situează un fost procuror şef care are o pensie de serviciu de 20.896 de lei. Aceasta este, de altfel, şi cea mai mare pensie din Olt.

    Pe locul doi se situează un magistrat care are o pensie de 19.808 lei. Locul trei este ocupat de un fost procuror al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care are mai puţin cu 1.425 de lei faţă de primul , respectiv 19.471 lei. Pe locul patru în acest clasament se situează un fost procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o pensie de serviciu de 18.725 de lei. Locul cinci este ocupat de un fost magistrat care are o pensie de 18.571 de lei. Locul şase în acest top este ocupat de un fost judecător care are o pensie de serviciu de 17.763 de lei.

    Locul şapte este ocupat de un fost procuror care are o pensie de 17.478 de lei. Locul opt este ocupat de un fost  judecător al Tribunalului Olt, pensionat recent, care după o viaţă în robă are o pensie de serviciu de 17.098 de lei. Şi următorii foşti magistraţi de pe locurile nouă, zece, unsprezece, doisprezece şi treisprezece suportă destul de bine statutul de pensionar, aceştia având pensii de serviciu de 16.769 de lei, 16.717 lei, 16.564 de lei, 16.564 de lei şi respectiv 16.304 lei. Pe locul 14 se poziţionează un fost magistrat care are o pensie specială de 16.148 lei, în timp ce pe locurile cincisprezece şi şaisprezece, la egalitate se află doi fosţi magistraţi cu o pensie de serviciu de 16.029 lei, fiecare. Pe locul 17 se situează un fost judecător al Tribunalului Olt cu o pensie de 16.022 de lei. Locul 18 în ierarhie este ocupat de un fost magistrat al Tribunalului Olt cu o pensie de serviciu de 15.851 de lei. Penultimul loc în acest top este ocupat de un fost judecător cu o pensie de 15.755 de lei, în timp ce ultimul loc este ocupat de un fost magistrat cu o pensie de 15.496 de lei, scrie gazetaoltului.ro

  • China acoperă 90% din producţia totală de minerale rare de la nivel global

    Cea mai mare parte a acestei producţii a fost acoperită de China, care a extras un total de aproximativ de 115.000 de tone, echivalentul a 90% din producţia totală globală – aceeaşi cantitate ca în 2016. De altfel, China este mai mulţi ani principalul producător de minerale rare.

    A doua cea mai mare producţie a aparţinut Australiei, care a avut o extracţie totală de aproximativ 22.000 de tone, cu aproape 5.500 de tone mai mult decât în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania care a angajat 160 de milioane de oameni să lucreze pe gratis

    Datele din spatele melodiilor de pe serviciul de streaming Spotify, o colecţie de detalii organizatorice precum drepturi, nume de piese, tag-uri, link-uri etc, nu sunt un model de organizare. Din cauza asta compania a dus mai multe bătălii juridice. În unele cazuri lipsesc drepturile de redifuzare, iar în altele apar melodii fără licenţă sau autorii nu primesc banii pentru munca lor, potrivit Qz.

    Serviciul muzical de streaming are o vechime de 10 ani şi Spotify se pregăteşte de listarea la bursă de aceea trebuie să-şi rezolve aceste probleme. Compania a găsit o metodă inedită de a face asta. Le-a cerut celor 160 de milioane de utilizatori să facă anumite editări asupra datelor printr-un feature numit “line-in”. “Sperăm să înţelegem mai bine ascultătorii de Spotify ca apoi noi să îmbunătăţim experienţa de utilizare atât pentru ascultători, cât şi pentru artişti”, a scris compania la debutul line-in.

    Utilizatorii Spotify, fie cei 71 de milioane de utilizatori plătiţi sau ceilalţi 88 de milioane de utilizatori care ascultă gratuit, au un interes în a se asigura că datele de pe platformă sunt exacte şi actualizate. În schib, compania primeşte muncă gratuită de la clienţii interesaţi să ajute firma.

    Utilizatorii pot vedea o opţiune numită “suggest an edit” lângă fiecare melodie şi album, iar acolo pot face recomandări de categorii, tag-uri, genuri muzicale, dar şi starea de spirit pe care o induce melodia. Nu este clar cum compania va tria toate aceste informaţii, dar un reprezentant Spotify a declart pentru Quartz că firma are un departament dedicat conţinutului ce se va ocupa de aceste sugestii de la utilizatori. 

  • Curtea Constituţională nu are niciun protocol încheiat cu SRI

    ”Curtea Constituţională nu are încheiat protocol cu S.R.I. ”, precizează CCR la solicitarea MEDIAFAX.

    Curtea Constituţionale are protocoale semnate cu alte instituţii ale statului, cum ar fi cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, privind furnizarea serviciilor de găzduire de echipamente, încheiat la data de 19.06.2014, are ca obiect/scop: „asigurarea de servicii de găzduire echipamente de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, în folosul Curţii Constituţionale” şi care este în vigoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro