BusinessMagazin

Tag: servicii

  • FintechOS, startup-ul din industria financiară lansat de Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, a atras o investiţie de 10 milioane dolari de la IFC, parte a unei runde de finanţare de 60 de milioane de dolari

    FintechOS, furnizor de soluţii digitale pentru industria financiară lansat în 2017 de  Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, a atras o investiţie de 10 milioane dolari de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, ca parte a rundei de finanţare Seria B a cărei valoare totală s-a ridicat la 60 de milioane de dolari.

    „Astăzi, tehnologia financiară este prea des un inhibitor mai degrabă decât un factor care favorizează incluziunea. Instituţiile financiare, atât cele mari, cât şi cele mici, pur şi simplu nu au instrumentele potrivite la un preţ potrivit pentru a satisface cerinţele pieţei. Tehnologii emergente puternice, cum ar fi cea low-code, nu sunt utilizate. Acest lucru îi afectează, cel mai acut, pe consumatorii din partea de jos a piramidei”, a spus Teodor Blidăruş, co-fondator şi CEO al FintechOS.

    Soluţiile lansate de FintechOS permit băncilor, asigurătorilor şi fintech-urilor să construiască oferte hiperpersonalizate, rentabile comercial, şi care satisfac nevoile specifice ale comunităţilor cu acces limitat la servicii financiare.  

    Investiţia va ajuta FintechOS să dezvolte instrumentele necesare creşterii accesului la servicii în comunităţile mai puţin conectate la sistemul financiar-bancar. IFC va sprijini, de asemenea, strategia de extindere a FintechOS prin facilitarea parteneriatelor cu reţeaua sa de clienţi şi parteneri bancari. 

    „În ultimii ani, guvernul, companiile şi organizaţiile de investiţii s-au angajat într-un dialog din ce în ce mai intens în jurul tematicii ESG (Environmental, Social and Governance) abordând incluziunea financiară în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite”, a declarat Sergiu Neguţ, cofondator, CFO & COO la FintechOS. „În ciuda acestui aspect, se fac prea puţini paşi concreţi pentru a aduce servicii financiare digitale simple, clare, uşor de accesat, de către oricine, oriunde. Având amprenta investiţională globală a IFC, acest parteneriat va permite mai multor bănci şi instituţii financiare din întreaga lume să construiască aceste soluţii esenţiale şi să le integreze în ecosistemele existente.” 

    Potrivit Băncii Mondiale, 1,7 miliarde de persoane la nivel global nu folosesc servicii bancare, iar pentru a deservi acest segment de populaţie, instituţiile financiare investesc în tehnologie ca parte a unor strategii mai ample de transformare digitală.  

    Soluţiile FintechOS oferă băncilor şi companiilor de asigurări posibilitatea să lanseze pe piaţă produse financiare digitale în doar câteva săptămâni.  

    „Serviciile financiare digitale sunt esenţiale pentru stimularea incluziunii financiare şi accelerarea acestui proces. Pandemia a sporit, pe de o parte, gradul de utilizare a acestor servicii, dar a scos în evidenţă, totodată, faptul că multe instituţii financiare încă se luptă să depăşească provocările legate de transformarea digitală, necesară pentru conectarea acelor comunităţi cu acces zero sau limitat la servicii financiar-bancare”, a declarat Henrik Bläute, responsabil cu investiţiile la IFC.

     Runda de finanţare Serie B a FintechOS a fost condusă de Draper Esprit. Pe lângă IFC, au participat la rundă investitorii existenţi Earlybird Digital East, Gapminder Ventures, LAUNCHub Ventures şi OTB Ventures. Valoarea totală a rundei a fost de 60 milioane USD.

  • Zoom se pregăteşte să cumpere operatorul de servicii de call center prin cloud Five9 într-o afacere estimată la 15 miliarde de dolari

    Zoom Video Communications a anunţat o tranzacţie de 14,7 miliarde de dolari în acţiuni prin care vrea să cumpere operatorul de servicii de call center prin cloud Five9, ceea ce ar reprezenta cea mai mare achiziţie pe care a efectuat-o vreodată compania americană, care se confruntă cu o competiţie tot mai intensă pe segmentul principal de videoconferinţe, notează Reuters.

    Furnizorul de servicii de teleconferinţă a devenit un nume de uz casnic şi un favorit al investitorilor în perioada pandemiei de coroanvirus, când businessurile şi şcolile şi-au îndreptat activităţile către mediul online.

    Firma cu sediul în San Jose, California îşi concentrează acum atenţia asupra unul produs de apel în cloud, Zoom Phone, şi unui produs de găzduire de conferinţe, Zoom Rooms, în contextul în care jucătorii mai mari, precum Facebook şi Alphabet, plănuiesc să îşi îmbunătăţească serviciile video.

    „Ne aşteptăm ca achiziţia să sporească prezenţa Zoom în rândurile clienţilor companii şi să îi accelereze oportunităţile de creştere pe piaţa de call centere, în valoare de 24 de miliarde de dolari”, reiese dintr-o declaraţie a Zoom.

    Achiziţia va veni în ajutorul serviciului Zoom Phone, o alternativă la ofertele „tradiţionale” de telefonie, compania urmând să obţină clienţii Five9 şi să îşi combine software-urile de centre de contact pentru a optimiza interacţiunile consumatorilor de-a lungul canalelor, adaugă firma. Achiziţia va fi completată în prima jumătate a anului viitor.

    Acţiunile Zoom au crescut cu 45% în ultimul an, ceea ce se traduce printr-o capitalizare de piaţă de peste 100 de miliarde de dolari.

    În 2021, analiştii estimează că nivelul de cheltuieli pentru serviciile de conferinţă prin cloud vor ajunge la 5,41 miliarde de dolari, de la 5,02 miliarde în 2022, spune firma de consultanţă Gartner, care numesc Zoom şi Cisco drept „liderii industriei”.

     

  • Antreprenorul român care a lansat o soluţie de mobilitate la Tel Aviv. Acum aceasta poate fi folosită în 60 de oraşe din lume

    Cu mai multe start-up-uri la activ şi cu o pandemie care a schimbat drastic tendinţele de mobilitate urbană ale locuitorilor din marile oraşe, antreprenorul Mihai Rotaru s-a ambiţionat să găsească o soluţie care să reunească serviciile din acest segment de piaţă într-un singur loc. Rezultatul a fost UrbanAir, o aplicaţie folosită acum în 60 de oraşe din lume.

    UrbanAir a pornit dintr-o nevoie personală şi din dorinţa de a putea accesa cât mai uşor şi eficient opţiunile de mobilitate din jurul meu. Astfel, eu am fost primul client”, spune Mihai Rotaru, fondatorul businessului. El nu este la prima experienţă antreprenorială. Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare, Rotaru a fondat în trecut mai multe companii, printre care se numără şi Clever Taxi, vândută către grupul Daimler în urmă cu patru ani. „Cu Clever Taxi am avut ocazia să contribuim la transformarea mobilităţii urbane şi am văzut cât de mult poate ajuta societatea, însă problema mobilităţii nu era rezolvată. Ridesharingul nu pare a fi soluţia unică, definitivă sau sustenabilă pentru oraşe, aşa că am decis sa mă implic prin realizarea unui produs care poate fi fundaţia modului în care oamenii se vor deplasa în oraşele viitorului.”

    Oficial, aplicaţia a fost lansată în a doua jumătate a lunii martie 2021 în Tel Aviv şi, ulterior, în Bucureşti, după ce, la sfârşitul anului 2019, antreprenorul ridicase o rundă de finanţare iniţială de 600.000 de euro, la care au participat Early Game Ventures, dar şi un fost investitor din compania anterioară, Andrei Pitiş. „Am lansat-o prima dată în Tel Aviv deoarece în luna martie marea parte a lumii era încă în lockdown, în timp ce Israelul se pregătea de deschidere. Au avut o campanie de imunizare foarte rapidă şi au fost primii care au ridicat restricţiile, lucru care s-a văzut rapid şi în industria de mobilitate”, explică antreprenorul.

    UrbanAir a fost gândită ca o soluţie care să-ţi ofere cea mai eficientă şi rapidă modalitate de deplasare din orice loc, orice moment, dar şi din toate opţiunile disponibile, notează Rotaru. „Când foloseşti serviciile de tip shared este esenţială proximitatea, mai exact să ai acces la toate vehiculele din oraşul tău într-un mod cât mai uşor. Când ai 10 furnizori (Bucureşti) sau chiar peste 20 într-un singur oraş (Madrid), chiar şi identificarea acelui vehicul este o problemă. Astfel, prin UrbanAir poţi folosi la maximum toate soluţiile de mobilitate fără bariere de utilizare. Îţi permite să conectezi toate conturile de mobilitate şi să le accesezi, folosindu-le pe cele mai apropiate, ieftine, rapide şi sustenabile. UrbanAir vine în ajutorul acestei probleme fiind una din puţinele aplicaţii la nivel global de acest gen.” Avantajul de a folosi acest tip de vehicule, adaugă Rotaru, constă în schimbarea obiceiului de deplasare în mediul urban cu o miză potenţială foarte mare – eliminarea necesităţii deţinerii unei maşini personale, cel puţin în oraş. Potrivit lui, din rândul beneficiilor aduse de UrbanAir se numără şi faptul că serviciile furnizorilor de mobilitate – atât din România, cât şi din afară – pot fi folosite din aplicaţie şi fără a avea cont la fiecare în parte, ceea ce înseamnă „că putem zbura într-un oraş din vest şi putem folosi anumiţi furnizori direct cu această aplicaţie”. 

     Carte de vizită Mihai Rotaru

    ♦ Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare;

    ♦ De 13 ani face antreprenoriat în domeniul tehnologiei;

    ♦ În trecut, a pornit mai multe start-up-uri în diverse domenii, de la servicii la social shopping şi până la mobilitate, reprezentativă pe acest segment fiind compania Clever Taxi, care a fost vândută către grupul Daimler în anul 2017;

    ♦ În ultimii ani, pe lângă antreprenoriat s-a implicat în ecosistemul start-up-urilor din România ca investitor, mentor şi adviser.

    În prezent, aplicaţia are majoritatea funcţionalităţilor active în 60 de oraşe mari din lume, având peste 100 de furnizori integraţi. „Sunt toate oraşele mari din Europa şi America. Într-un oraş nelansat, funcţionalităţile pot fi limitate, fără opţiuni de a face cursa, ci doar a descoperi proximitatea vehiculelor. Totuşi, dacă vedem cerere mare într-o anumită regiune, facem dezvoltările necesare astfel încât utilizatorii să poată beneficia de aplicaţie oriunde s-ar afla.” În România aplicaţia are aproximativ 20.000 de utilizatori, Cluj-Napoca şi Constanţa fiind cele mai reprezentate. Capitala, spune Rotaru, dispune de zece astfel de servicii şi un interes mare din partea utilizatorilor, însă în ceea ce priveşte Primăria la capitolul infrastructură mai este de lucru. „Bucureştiul este, aşadar, o piaţă cu potenţial enorm, cu un public care îşi doreşte şi adoptă rapid astfel de soluţii. Mai mult decât atât, este o necesitate critică pentru rezolvarea problemei traficului care ne afectează atât sănătatea, cât şi dezvoltarea economică şi socială. Tocmai de aceea misiunea noastră este să dezvoltăm aceste categorii de servicii.” În Bucureşti în aplicaţie există mii de trotinete, biciclete, peste 600 de maşini în regim de car sharing şi scutere electrice. „Piaţa este încă la început, dar împreună cu soluţii de ridesharing au devenit o alternativă reală la utilizarea maşinii personale în mediul urban.” Cealaltă piaţă semnificativă este reprezentată de Israel, cu o cotă similară, de circa 20.000 de utilizatori.

    Pe parcursul acestei veri sunt planificate lansări în alte opt oraşe europene mari din Spania, Franţa şi Germania. „Sunt pieţe foarte fragmentate, dar care au construit infrastructură şi facilităţi fiscale dedicate acestor tipuri de soluţii. În acele oraşe, mobilitatea alternativă este extrem de populară şi este integrată în sistemul de mobilitate publică, chiar reglementată ca atare. Există infrastructură şi cadru legislativ şi pot fi exemple de bună practică şi pentru România. Pentru lansări avem atât oameni locali, cât şi investiţii în dezvoltarea produsului şi publicitate.”

    UrbanAir este disponibilă gratuit pe toate cele trei sisteme de operare (Android, iOS şi Huawei), şi funcţionează şi se adaptează automat la locaţia unde se află utilizatorul. „Costul utilizării serviciilor este identic cu cel aplicat în situaţia în care se foloseşte aplicaţia furnizorului. Unele servicii au şi abonamente, oferte preţuri preferenţiale pentru unii utilizatori, iar toate acestea se aplică identic şi automat în cazul folosirii aplicaţiei UrbanAir.” Despre monetizare spune că aceasta se face prin parteneriate cu furnizorii, oferte speciale, campanii şi altele, listarea partenerilor fiind, de asemena, gratuită.

    Prin prisma varietăţii tipurilor de soluţii oferite – de la trotinete, biciclete, până la scutere şi maşini – aplicaţia adresează toate categoriile de vârstă sau venituri. „Totuşi, un factor important este adopţia şi percepţia acestor servicii de către oameni. Vedem că early adopters, studenţi şi tineri profesionişti cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, nu mai deţin sau nu folosesc frecvent maşini personale în oraşe.”

    Antreprenorul preferă să rămână rezervat în legătură cu estimarea veniturilor din primul an de activitate, spunând că „2021 este un an de construcţie, astfel că metrica principală va fi numărul de pieţe active şi cel de utilizatori – unde ţintim câteva sute de mii la sfârşitul anului într-un scenariu realist”.

    Despre pandemie, Rotaru spune că aceasta a avut un impact foarte mare asupra multor domenii, mobilitatea urbană fiind unul dintre cele mai afectate. „Au scăzut volumele, însă mai important este faptul că s-au schimbat comportamente şi obiceiurile consumatorilor. Astfel, oamenii au început să evite transportul public şi să folosească mai des vehiculele individuale – deţinute sau în regim shared – deoarece sunt mai sigure din punct de vedere al distanţării sociale. De asemenea, distanţele şi destinaţiile s-au schimbat, au devenit de proximitate redusă.” Aceşti factori, adaugă el, au determinat multe oraşe să sprijine locuitorii prin construirea în mod accelerat de piste de biciclete şi prin aplicarea filozofiei oraşului celor 15 minute (15 minutes city). „Paris este un astfel de exemplu, urmat de Londra şi New York, care şi-au schimbat drastic infrastructura urbană pentru a reflecta această schimbare de comportament a cetăţenilor.”

    Despre posibilitatea de a integra, pe viitor, şi alte tipuri de vehicule pe platformă, cum ar fi rulotele, antreprenorul spune că „scopul UrbanAir este de a fi nodul central, un sistem de operare pentru toată mobilitatea urbană. În funcţie de specificul fiecărei regiuni pot fi diverse mijloace de mobilitate. Cât timp vor fi mijloace de mobilitate inovative care rezolvă o problemă locală, noi le vom sprijini şi integra.”

    În viziunea lui Mihai Rotaru, transportul urban al viitorului este unul care elimină bariera distanţelor şi a confortului în momentul în care vrem să accesăm orice resursă sau loc din oraşul în care trăim. „Este sustenabil, multimodal şi adaptat la nevoile punctuale ale cetăţenilor. Mai mult decât atât, este un mix de public şi privat, dar şi de tipuri de vehicule. Este construit să servească un oraş pentru oameni.”

  • Gianrodolfo Tonielli, country managing director, Accenture România: „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est pentru noi”

    Compania de consultanţă de management şi servicii profesionale Accenture, cu 15 ani de activitate în România, trece la un nou nivel de dezvoltare, bazat pe tehnologie, dar şi pe creativitatea angajaţilor. Ce rol are piaţa locală în această direcţie?

     

    „Pandemia de COVID-19 a accelerat planurile de digitalizare pentru multe companii. Firmele au acum posibilitatea de a-şi reorganiza modelul operaţional pentru a spori eficienţa şi rezilienţa. Nicio criză nu este pentru totdeauna, iar companiile care vor crea valoare la intersecţia dintre sustenabilitate şi digitalizare, un concept pe care noi îl denumim Twin Transformation, vor avea numai de câştigat”, descrie Gianrodolfo Tonielli, Country Managing Director al Accenture România, filosofia de dezvoltare a companiei pe care o reprezintă.

    La nivel global, grupul cu origini irlandeze are peste 569.000 de angajaţi şi oferă consultanţă pentru mii de organizaţii; lucrează cu 91 de companii din topul Fortune Global 100 oferindu-le servicii pentru operaţiunile afacerilor lor, de la platforme inteligente, internet of things pentru bănci, cloud, securitate, digital manufacturing etc. A încheiat anul fiscal 2020 (sept 2019 – august 2020) cu afaceri de 44,3 miliarde de dolari, în creştere cu 3%, iar în al treilea trimestru din anul fiscal 2021 (martie  – mai 2021) veniturile s-au ridicat la 13,3 miliarde, în creştere cu 21%. În acelaşi trimestru, au realizat vânzări de 15,4 miliarde de dolari, reprezentând o creştere de 39% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar venitul operaţional al companiei a fost de 2,1 miliarde de dolari, o creştere de 24%. „Aceste rezultate sunt remarcabile şi, prin urmare, putem spune că strategia noastră de dezvoltare a dat roade. Am revenit la creşterea globală prepandemică înaintea aşteptărilor şi continuăm să câştigăm cotă de piaţă mai rapid decât înainte de pandemie. De asemenea, aceste rezultate excelente ne-au permis să oferim un bonus tuturor angajaţilor din peste 120 de ţări”, descrie Tonielli cele mai recente cifre publicate de companie la nivel global. În ceea ce priveşte rezultatele realizate pe plan local, spune că în anul fiscal 2021, până în prezent, au crescut peste media pieţei: „Vorbim de o creştere puternică de două cifre”.

    Accenture a intrat pe piaţa românească în 2006 şi a evoluat aici de la un centru de externalizare a proceselor de afaceri (business process solutions – BPS) în finanţe-contabilitate, resurse umane şi logistică-aprovizionare, până la şase centre, răspândite la Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Timişoara şi Braşov, unde lucrează peste 3.500 de angajaţi. În prezent, activităţile Accenture România sunt împărţite în patru divizii – operaţiuni, strategie şi consultanţă, tehnologie şi Industry X. „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est pentru noi, iar aici dispunem de capabilităţi complete prin care ajutăm companiile în transformarea digitală şi suntem recunoscuţi ca un furnizor de soluţii complete şi inovatoare pentru industria auto, retail, echipamente industriale, comunicaţii, industria farmaceutică, utilităţi, industria bancară şi asigurări, energie”, descrie Tonielli locul ocupat de piaţa locală pe harta dezvoltării Accenture.

     

    Digitalizarea şi sustenabilitatea, cuvintele cheie pentru afacerile viitorului

    „Viziunea Accenture – de a îndeplini promisiunea tehnologiei şi a ingeniozităţii umane – ghidează strategia companiei, priorităţile şi oportunităţile pe care le creează pentru cei peste 569.000 de angajaţi”, descrie Country Managing Directorul Accenture România principala lor concentrare în prezent. El crede că datorită experienţei dobândite în industrie, sunt în postura de a veni în sprijinul companiilor când vine vorba despre utilizarea tehnologiilor potrivite pentru a aborda provocări critice şi complexe – „fie că este vorba de o migrare mai rapidă a cloud-ului, obţinând cea mai mare valoare din platformele tehnologice de top, valorificând la maximum datele prin inteligenţă aplicată sau prin sprijinirea a tot ceea ce fac companiile asigurându-le securitate maximă”. 

    În acest sens, anul trecut, în ianuarie, Accenture a lansat „Next Generation Growth Model”, o nouă strategie concepută pentru de companie pentru a evolua la un nivel superior, care include schimbări în dezvoltarea serviciilor, a modului de operare, a leadershipului si guvernanţei corporative. „Vrem să fim recunoscuţi la nivel global ca o organizaţie unică, cu capacitatea de neegalat de a oferi o valoare 360˚ mai mare pentru clienţii noştri, oameni, acţionari, parteneri şi comunităţi la viteză şi scară – transformând peisajul propriei noastre industrii. Existăm pentru a oferi valoare, iar capacitatea noastră de a ne ocupa doar de schimbare, şi de a îmbrăţişa schimbarea, ne echipează pentru a face acest lucru”, descrie Tonielli modul în care ei văd colaborarea cu clienţii în continuare.

    Carte de vizită Gianrodolfo Tonielli:
    —
    Este Country Managing Director al Accenture România din mai 2018;

    —De anul acesta a preluat şi conducerea diviziei Cloud First pentru Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, fiind responsabil de reunirea tuturor serviciilor companiei pentru a stimula creşterea, vânzările şi parteneriate ecosistemice, precum şi pentru a dezvolta abilităţi specializate în piaţă;

    —Lucrează pentru Accenture din anul 1993 şi a gestionat clienţi din diverse industrii şi regiuni din Europa, Orientul Mijlociu şi Rusia;

    —Anterior, a deţinut poziţia de Delivery Lead pentru grupul operaţional de clienţi ai Accenture din comunicaţii, media şi tehnologie.

    În luna octombrie, au lansat în acest sens şi cea mai amplă campanie de brand a companiei din ultimul deceniu: „Let there be change”. Sub umbrela „360° Value”, şi-au propus să îşi susţină clienţii să îşi transforme şi să îşi reinventeze afacerile, să îşi recalifice angajaţii sau să devină mai sustenabili. În materie de cloud, compania este recunoscută drept un partener important al celor mai mari furnizori din lume – cu venituri din cloud de aproximativ 11,8 miliarde de dolari în anul fiscal 2020, compania oferă de la software as a service – livrat prin serviciile de platforme inteligente ale companiei, la servicii de migrare, infrastructură şi aplicaţii cloud. Echipa Accenture Cloud First, care îi ajută pe clienţi să migreze, să îşi personalizeze şi să opereze afacerile în cloud este formată din peste 100.000 de experţi în cloud. De asemenea, potrivit lui Tonielli, aceasta este o divizie în care vor investi 3 miliarde de dolari în următorii trei ani.

    Transformarea digitală, alături de cloud şi securitate, sunt principalele direcţii în care îşi vor concentra eforturile în continuare. Conform studiilor lor, 92% dintre directorii generali ai companiilor au declarat că vor accelera investiţiile în transformare digitală, iar 74% intenţionează să-şi regândească complet procesele şi modelele de operare pentru a se adapta mai uşor la schimbări, însă, deşi 88% dintre companii au în sfârşit o imagine clară a provocărilor cu care se confruntă în prezent, doar 6% sunt complet încrezătoare în capacităţile lor actuale de a prevedea şi de a răspunde la perturbările viitoare. „Pe măsură ce tot mai multe companii realizează importanţa transformării digitale, pentru noi reprezintă o oportunitate uriaşă de a realiza proiecte importante. Transformarea digitală şi securitatea merg mână în mână. Securitatea cibernetică a devenit critică pentru toate organizaţiile, indiferent de industrie sau locaţie geografică”, explică Gianrodolfo Tonielli. El adaugă că ransomware-ul a devenit rapid un model de afaceri mai profitabil în ultimul an, infractorii cibernetici ducând şantajul online la un nou nivel ameninţând că vor elibera public datele furate sau le vor vinde şi vor dezvălui identitatea şi vor face de râs victimele pe site-uri web dedicate. În acest sens, Accenture a investit mult în ultimii ani şi în dezvoltarea diviziei Accenture Security, una dintre cele mai importante achiziţii fiind preluarea diviziei Symantec Cyber Security de la Broadcom la începutul anului trecut. „Accenture Security este în prezent unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de securitate şi oferim servicii pentru companiile globale, pentru a detecta şi gestiona ameninţările de securitate cibernetică cu care se confruntă. Activitatea de servicii de securitate este susţinută de o platformă cloud proprie care oferă un flux constant de informaţii despre ameninţări tehnice şi cibernetice printr-un portal personalizabil.”

    „Suntem lideri mondiali în domeniul serviciilor profesionale şi una dintre companiile care se află în avangarda transformării digitale”, concluzionează Gianrodolfo Tonielli.

    Noua orientare a companiei vine în contextul în care studiile Accenture arată cum tehnologia a devenit indispensabilă succesului în afaceri şi permite direct companiilor nu doar să supravieţuiască, ci chiar să prospere. Veniturile companiilor cu cea mai mare deschidere către tehnologii precum inteligenţa artificială, cloud, internetul lucrurilor (IoT) cresc la o rată de cinci ori mai mare în comparaţie cu organizaţiile mai conservatoare din punct de vedere al inovaţiei. „Companiile care au adoptat tehnologii avansate şi emergente pe care le-au integrat rapid, au transformat provocările din ultimul an în oportunităţi de afaceri şi avantaje”, observă Tonielli. De asemenea, firmele care adoptă tehnologiile digitale şi pun accent pe dezvoltarea durabilă îşi vor reveni mai repede şi vor ieşi mai puternice din criza COVID-19, adaugă el, citând cercetările Accenture. Liderii de afaceri europeni se aşteaptă să revină la valorile de dinainte de criză în aproximativ 18 luni şi doar o treime (32%) dintre companiile europene estimează o creştere a profitabilităţii în următoarele 12 luni. Potrivit cercetării Accenture, aproape jumătate (45%) dintre companiile europene acordă prioritate investiţiilor, atât în transformarea digitală, cât şi în dezvoltarea durabilă. Mai exact, 40% dintre respondenţii europeni intenţionează să facă investiţii mari în inteligenţă artificială, 37% intenţionează să facă investiţii mari în cloud, iar 31% îşi reechilibrează investiţiile pentru a se concentra mai mult pe modele de afaceri sustenabile.

    În ceea ce priveşte sustenabilitatea, ei cred că aceasta va fi noul digital, iar fiecare afacere va fi o afacere sustenabilă. Din rândul paşilor făcuţi de ei în această direcţie se află obţinerea de  emisii zero până în 2025 – în acest sens au luat mai multe decizii: birourile lor vor fi alimentate cu energie 100% regenerabilă, vor reutiliza sau recicla 100% din deşeurile electronice, cum ar fi calculatoarele şi serverele, precum şi tot mobilierul de birou şi s-au angajat să elimine materialele plastice de unică folosinţă în locaţiile lor la terminarea pandemiei COVID-19. „În conformitate cu Acordul climatic de la Paris, ne-am angajat să ajutăm în felul nostru la obiectivul de a menţine încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, alăturându-ne celor aproximativ 400 de companii care au semnat până acum angajamentul Global Compact al ONU pentru 1,5.”

    Investiţiile în digitalizare şi sustenabilitate se vor reflecta şi în locurile de muncă ce vor apărea în viitor: conform unuia dintre cele mai recente rapoarte Accenture, până la 5,7 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create în toată Europa până în 2030 ca urmare a investiţiilor accelerate în domeniul digital şi al sustenabilităţii. Gianrodolfo Tonielli spune că acestea se leagă atât de investiţiile în tehnologii noi, dar şi în inteligenţă artificială, 5G, Cloud Hibrid, şi soluţii pentru resurse de energie durabile şi pe termen lung, precum hidrogenul. De asemenea, în afara locurilor de muncă nou create, un accent important se va pune şi pe recalificare. Peste trei sferturi (86%) dintre companiile europene intenţionează să perfecţioneze/recalifice până la 25% dintre angajaţi în următorii trei ani pentru a ţine pasul cu nevoile companiei lor, potrivit datelor Accenture. „În general, aproximativ şapte milioane de angajaţi din regiune ar putea beneficia de iniţiative de perfecţionare/recalificare.” Accenture investeşte anual  aproape 1 miliard de dolari pentru recalificarea angajaţilor companiei.

    Cum stau lucrurile pentru piaţa locală? „În ceea ce priveşte România, piaţa a crescut considerabil mai ales în zona de noi tehnologii, însă încă are un decalaj important faţă de alte ţări europene. Spre exemplu, în privinţa adoptării cloudului, dacă în Uniunea Europeană media este la 37%, în România aceasta este la 16%, conform datelor Eurostat din 2020, ceea ce înseamnă că există un potenţial mare de creştere”, observă Gianrodolfo Tonielli. El subliniază nevoia ca organizaţiile să pună accent pe fluenţa digitală: „Este adevărat că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate, însă o certitudine este că lucrătorii de mâine va trebui să fie fluenţi digital. Fluenţa digitală reprezintă măsura în care persoanele adoptă şi folosesc tehnologiile digitale pentru a deveni mai informate, mai conectate şi mai eficiente. Companiile care au angajaţi cu aptitudini tehnice şi pricepere în rezolvarea problemelor conduc la capitolul inovaţie şi servicii pentru clienţi”.

    Din rândul activităţilor realizate în România, Gianrodolfo Tonielli oferă ca exemplu cel mai nou centru inaugurat la finele anului 2017 în Braşov, care implementează soluţii inteligente care ajută clienţii să prevadă şi să acţioneze asupra schimbărilor care au loc pe piaţă. Echipa Operations din Braşov lucrează pe procese de resurse umane şi finanţe-contabilitate cu clienţi din ţările europene vorbitoare de limba germană precum Germania, Austria şi Elveţia.

    La Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş, prin divizia Industry X, susţin transformarea digitală a companiilor, iar una dintre cele mai importante realizări ale companiei în acest sens este prima fabrică inteligentă din România, dezvoltată în parteneriat cu Arctic. „Cei de la Arctic îşi doreau o fabrică echipată cu soluţii inteligente care să reducă costurile de producţie, să crească eficienţa şi să îmbunătăţească performanţa, iar experţii Accenture Industry X de la Cluj au implementat un sistem de execuţie a producţiei integrat cu o platformă internet of things pentru planificarea resurselor, controlul echipamentelor de producţie şi alte sisteme IT.” Fabrica Arctic a fost inclusă de Forumul Economic Mondial pe lista „Lighthouse Network” a celor mai avansate fabrici din lume care au adoptat tehnologiile Industry 4.0. În România este singura fabrică de acest fel, iar în Europa sunt doar zece astfel de fabrici în categoria „Advanced Industries”. Fabrica a fost, de asemenea, premiată cu SAP Innovation Award şi deţine certificatul LEED Platinum, cel mai înalt nivel al acestei certificări verzi care poate fi obţinut de către o fabrică. „Am văzut un flux crescut de profesionişti interesaţi de a colabora cu noi, echipa a crescut continuu şi numeric şi din punct de vedere tehnic”, spune Gianrodolfo Tonielli.

     

    Încrederea oamenilor, cel mai bun „activ” în vremuri de criză

    Compania are în România peste 3.600 de angajaţi în şase centre şi recrutează constant, iar  potrivit lui Tonielli, caută mai ales candidaţi care au cunoştinţe lingvistice avansate, abilităţi tehnice şi abilităţi de rezolvare a problemelor.

    „Accenture are un angajament neclintit faţă de o cultură a egalităţii şi ne-am stabilit obiective îndrăzneţe pentru a accelera egalitatea de gen. Promovăm femeile în toate etapele carierei lor şi investim în sprijin specific, aranjamente de lucru flexibile şi programe de formare cuprinzătoare pentru a ajuta femeile să prospere la Accenture”, descrie el unul ditre principiile companiei în ceea ce priveşte resursa umană. La nivel global, şi-au atins obiectivul de a avea femei în 25% din toate funcţiile de conducere în decembrie 2020, iar următorul obiectiv este de a avea 30% femei în funcţiile de conducere până în 2025. Femeile reprezintă 42% din Consiliul de Administraţie extern al companiei şi 27% din comitetul lor global de management. La nivel local, investesc, de asemenea, în crearea unei culturi a egalităţii şi au ajuns în prezent la paritate de gen la nivel executiv în România, precum şi la 60% femei, 40% bărbaţi mix de gen printre toţi angajaţii noştri din ţară. „În fiecare an derulăm programe educaţionale destinate fetelor precum Kid Innovation Girls Edition sau Girls in Tech”, exemplifică Tonielli.

    De asemenea, compania este atentă şi la faptul ca toţi angajaţii să aibă acces la aceleaşi beneficii, inclusiv cele care fac parte din familii netradiţionale – fie că vorbim despre familii  monoparentale, familiile LGBT, precum şi alte tipuri de familii care nu sunt recunoscute oficial prin lege. Beneficiile includ: abonamente medicale şi servicii stomatologice pentru persoanele aflate în întreţinere, reduceri pentru membrii familiei, ajutor pentru grădiniţă, ajutor pentru adopţie, concediu plătit pentru evenimente speciale (căsătorie, naştere, deces, adopţie).

    „Ştim că în spatele oricărei mari schimbări se află o persoană grozavă. Şi cu cât o organizaţie este mai incluzivă, cu atât ea are mai mult succes. De aceea, permitem în mod constant schimbarea, astfel încât toată lumea să poată contribui în mod egal. Angajaţii noştri cu dizabilităţi au acces la cele mai noi tehnologii, instrumente şi training pentru a crea un loc de muncă fără bariere. Credem în puterea incluziunii: să schimbăm vieţile, să creăm rezultate mai bune şi să îndeplinim promisiunea tehnologiei şi a ingeniozităţii umane”, spune Tonielli. În acest sens, au lansat în România la sfârşitul anului trecut, împreună cu AMAIS (Asociaţia Metodelor Alternative de Integrare Socială) SeeYou, prima aplicaţie web din România care conectează persoanele cu deficienţe de vedere cu voluntari care se oferă să le însoţească. SeeYou facilitează pentru nevăzători drumurile din Bucureşti către facultate, piaţă / supermarket şi alte activităţi offline, dar şi asistenţă online. Doi dintre cei patru programatori care au dezvoltat aplicaţia web SeeYou au deficienţă de vedere.

    Iar referitor la efectele pandemiei asupra angajaţilor, Country Managing Directorul Accenture spune că au fost mai mult decât pregătiţi să facă faţă transformărilor aduse de pandemie datorită unor protocoale foarte bine puse la punct şi testate ani de zile prin crize reale şi simulate. Astfel, în mai puţin de o săptămână de la începutul crizei, s-au asigurat că aproape toţi angajaţii din cele şase birouri lucrează în siguranţă de acasă. Accenture era deja cel mai mare utilizator de Microsoft Teams din lume, însă de la startul pandemiei au înregistrat cifre record. Astfel pentru Serviciului Naţional de Sănătate (NHS Digital) din Marea Britanie împreună cu Microsoft au reuşit să conecteze la programul Teams cei 1,27 milioane de angajaţi în doar şapte zile. În perioada următoare, au restricţionat călătoriile, au introdus proceduri suplimentare de igienă şi protocoale de distanţare socială. În prezent, angajaţii lor îşi desfăşoară în continuare activitatea de acasă până când revenirea va fi posibilă. „Conform unui sondaj intern, avem colegi care s-au obişnuit cu lucrul de acasă, însă cei mai mulţi şi-ar dori ca la finalul pandemiei să existe un sistem hibrid – lucrul de la birou şi de acasă. Pentru întoarcerea la birou, am implementat deja în birourile noastre măsuri extinse de protecţie.”

    În ceea ce priveşte propria carieră a lui Gianrodolfo Tonielli, aceasta a fost construită în jurul Accenture în ultimii aproape 30 de ani în cadrul Accenture: lucrează pentru companie din anul 1993 şi a gestionat clienţi din diverse industrii şi regiuni din Europa, Orientul Mijlociu şi Rusia. A fost Delivery Lead pentru grupul operaţional de clienţi ai Accenture din comunicaţii, media şi tehnologie, iar începând cu 1 mai 2018 este Country Managing Director al Accenture România, poziţie din care coordonează businessul şi operaţiunile companiei pe plan local. De anul acesta a preluat şi conducerea diviziei Cloud First pentru Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, fiind responsabil pentru reunirea tuturor serviciilor lor pentru a stimula creşterea, vânzările şi parteneriate ecosistemice, precum şi pentru a dezvolta abilităţi specializate în piaţă. „Strategia noastră, atât la nivel local cât şi la nivel global, este să oferim o valoare 360˚ prin adoptarea schimbării. Vrem să fim recunoscuţi la nivel global ca o organizaţie unică, cu capacitatea de neegalat de a oferi o valoare 360˚mai mare pentru clienţii noştri, oameni, acţionari, parteneri şi comunităţi la viteză şi scară – transformând peisajul propriei noastre industrii”, descrie Tonielli principalul său obiectiv din actualul mandat.

    Referindu-se la perspectiva sa asupra leadershipului, el punctează: „Una dintre valorile esenţiale este încrederea, atât în relaţiile cu clienţii, cât mai ales în relaţia cu angajaţii. În perioadele de criză, liderii trebuie să câştige şi să menţină încrederea oamenilor. Cu toţii lucrăm din greu, sub presiune, în condiţii dificile, iar dacă liderii nu investesc în susţinerea oamenilor, oferindu-le mesaje de susţinere aceştia nu vor fi în măsură să ofere rezultate”. Spune că la Accenture au reuşit de-a lungul timpului, să atragă şi să păstreze cei mai buni oameni, iar datorită lor au reuşit să funcţioneze cu succes în pandemie. „Punctul forte pentru companii precum Accenture este acela de a avea oamenii potriviţi. Scopul şi valorile comune sunt ceea ce va da oamenilor sentimentul de apartenenţă de care au atâta nevoie în momentul de faţă.”

    16%

    reprezintă media adoptării cloudului în România, în timp ce

    37%

    reprezintă media adoptării cloudului în UE, potrivit Eurostat

    2006

    este anul în care Accenture a intrat pe piaţa locală, prin deschiderea primului centru la Bucureşti care oferea servicii de externalizare a proceselor de afaceri (business process solutions – BPS)

    3.600

    de angajaţi are compania în prezent în România, în 6 centre

    16,2

    mld. dolari, în creştere cu 212% în 2020 faţă de 2002, reprezintă valoarea brandului Accenture, care plasează compania pe locul 31 în topul primelor 100 de branduri globale ale lumii

    44,3

    mld.dolari, valoarea veniturilor înregistrate de Accenture la nivel global în anul fiscal 2020, în creştere cu 3% faţă de anul anterior

    100

    de centre de inovare are Accenture în toată lumea

    569.000

    de angajaţi are Accenture la nivel global

    până la 5,7

    ilioane de noi locuri de muncă ar putea fi create în toată Europa până în 2030 ca urmare a investiţiilor accelerate în domeniul digital şi al sustenabilităţii

    86%

    dintre companiile europene intenţionează să perfecţioneze/ recalifice până la 25% dintre angajaţi în următorii trei ani pentru a ţine pasul cu nevoile companiei lor

    cca. 1 mld.

    dolari investeşte Accenture în recalificarea propriilor oameni

    45%

    dintre companiile europene acordă prioritate investiţiilor, atât în transformarea digitală, cât şi în dezvoltarea durabilă

    Sursa: Accenture

     

  • Războiul Chinei împotriva Bitcoin tocmai ce a atins un nou nivel: „Guvernul face tot ce îi stă în putinţă pentru a se asigura că monedele digitale vor dispărea din economie şi sistemele financiare”

    Banca centrală a Chinei a anunţat că a forţat închiderea unei companii care „era suspectată de furnizarea unor servicii software pentru tranzacţii cu monede virtuale”. Totodată, biroul din Beijing al Băncii Populare a Chinei a avertizat instituţiile cu privire la oferirea unor servicii alternative asociate cu monedele digitale, precum furnizarea de spaţii comerciale şi servicii de marketing, potrivit CNBC.

    Atacurile lansate asupra criptomonedelor nu reprezintă o noutate pentru statul autoritar.

    În 2013, ţara le-a ordonat furnizorilor terţi de plăţi să înceteze folosirea monedei Bitcoin. Autorităţile chineze au stopat vânzările de token-uri în 2017 şi au promis în 2019 să aibă în vizor exchange-urile cu expunere pe crypto.

    În mod tipic, de fiecare dată când Beijingul s-a dezlănţuit împotriva industriei crypto, efectele măsurilor au dispărut treptat, iar restricţiile au fost ulterior relaxate.  

    Însă situaţia este diferită de data aceasta.

    În mai, China le-a interzis instituţiilor financiare şi companiilor de plăţi să furnizeze servicii asociate cu piaţa criptomonedelor. De altfel, luna iunie a fost martora unor arestări în masă ale unor oameni suspectaţi de utilizarea criptomonedelor în moduri frauduloase. În aceeaşi lună, organele de reglementare au mărit gradul de presiune al băncilor şi platformelor de plată pentru a stopa furnizarea serviciilor crypto, iar Weibo – Twitter-ul Chinei – a suspendat mai multe conturi asociate cu monedele digitale.

    Până acum, jumătate din minerii de Bitcoin la nivel mondial şi-au oprit activităţile în urma represaliilor lansate de China asupra proceselor de minare şi tranzacţionare de Bitcoin.

    „Guvernul chinez face tot ce îi stă în putinţă pentru a se asigura că Bitcoinul şi alte monede digitale vor dispărea din economie şi sistemele financiare”, spune Fred Thiel, CEO al Marathon Digital Holdings şi membru al Consiliul de Minare de Bitcoin.

    În China continentală, criptomonedele au devenit în ultimul timp sinonim cu ilegalitatea.

    „Cea mai mare schemă Ponzi pe crypto a fost, cel mai probabil, proiectul chinez Plus Token”, susţine Nic Carter, partener fondator al fondului de criptomonede Castle Island Ventures, referindu-se la un scandal în care au fost furaţi 5,7 miliarde de dolari de la investitori, rezultând astfel în zeci de arestări.

    O altă ipoteză spune că Beijingul încearcă să bată terenul pentru propriul său yuan digital, o monedă virtuală a băncii centrale care a început să fie dezvoltată încă din 2014.

    „Mişcarea presupune adoptarea monedei digitale a băncii centrale din China şi supravegherea tuturor activităţilor economice”, explică Thiel, adăugând că yuanul virtual ar putea, cel puţin în teorie, să îi ofere guvernului mai multă putere de urmărire a cheltuielilor în timp real.

    Însă Carter argumentează că Bitcoinul şi yuanul digital sunt atât de diferiţi încât nu pot fi consideraţi competitori direcţi. Astfel, un factor de motivaţie al Beijingului ar consta în oprirea ieşirilor de capital prin intermediul criptomonedelor şi aşa-numitelor „stablecoins” – monedele digitale ancorate de monedele suverane, precum Libra a Facebook.

     

  • Noile servicii decontate pe asigurarea de sănătate de la stat au fost stabilite de Guvern

    Guvernul a stabilit sâmbătă serviciile care vor fi decontate pe asigurarea de sănătate de la stat. Noul Contract-cadru va intra în vigoare de la 1 iulie.

    Guvernul a aprobat sâmbătă Hotărârea pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022. Aceasta va intra în vigoare pe 1 iulie.

    Potrivit autorităţilor, „măsurile cuprinse în acest act normativ au ca scop asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenţie, precum şi la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea afecţiunilor. De asemenea, noul Contract-cadru urmăreşte să susţină inversarea piramidei serviciilor de asistenţă medicală, prin creşterea ponderii serviciilor acordate în medicina primară şi în ambulatoriul de specialitate, şi reducerea internărilor nejustificate pentru pacienţi care ar putea fi trataţi în condiţii de siguranţă în ambulatoriu sau de către medicii de familie.”

    Printre noile reglementări se numără şi asigurarea unui pachet de prevenţie comprehensiv pentru adultul asimptomatic cu vârsta de peste 40 de ani, care prevede până la trei consultaţii pentru evaluarea riscului, intervenţia asupra factorilor şi obiceiurilor de viaţă care determină riscurile, precum şi monitorizarea pacienţilor. Pentru a asigura accesul la investigaţiile recomandate de medicul de familie în cadrul consultaţiilor de prevenţie, acestea pot fi efectuate de furnizori aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi peste valoarea de contract.

    De asemenea, a crescut numărul consultaţiilor la domiciliu acordate de medicul de familie pentru un asigurat înscris pe lista proprie. Astfel, de la 1 iulie se decontează o consultaţie la domiciliu pe lună pentru toate tipurile de afecţiuni cronice/asigurat (în prezent se decontează maximum patru consultaţii/an pentru bolile cronice).

    Cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă că medicii de familie pot acorda noi servicii, conform curriculei de pregătire, pentru pacienţii din listele proprii: spirometrie, măsurarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore, măsurarea indicelui de presiune gleznă – braţ, efectuare şi interpretare EKG pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate.

    Totodată, a fost introdusă o nouă consultaţie la domiciliu pentru urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naştere, în plus faţă de consultaţia la domiciliu de care aceasta beneficiază la externarea din maternitate.

    Pacienţii cu afecţiuni cronice pot beneficia în continuare de consultaţii la distanţă acordate de medicii de familie şi de medicii de alte specialităţi din ambulatoriul clinic. De asemenea, terapiile psihiatrice şi serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog şi logoped pot fi acordate şi la distanţă.

    Având în vedere efectele pe termen lung constatate la pacienţi după infecţia cu virusul SARS CoV-2, în special la nivel pulmonar şi cardiac, medicii specialişti cardiologi şi pneumologi vor putea recomanda acestora servicii conexe actului medical furnizate de fizioterapeuţi, precum şi de psihologi în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, mai explică reprezentanţii CNAS.

    Spitalele private aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot percepe o contribuţie personală de la pacienţii care optează să acceseze servicii de spitalizare în aceste unităţi

    „Este necesar un acces mai bun la serviciile medicale de care pacienţii au nevoie, iar acest Contract-cadru este un prim pas. În foarte scurt timp vom demara consultările pe următorul proiect de Contract-cadru, astfel încât să putem lua în calcul şi analiza, împreună cu toţi partenerii, măsuri mai substanţiale în sistemul de sănătate pentru anii următori”, a declarat Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS.

  • Economia Marii Britanii a crescut în aprilie cu 27,6% faţă de aceeaşi lună din 2020, cel mai bun rezultat anual din istorie. Serviciile de cazare, plus 68%

    Economia Regatului Unit a înregistrat în aprilie o creştere record de 27,6% prin comparaţie cu aceeaşi lună de anul trecut, rezultat ce reflectă redeschiderea din ultimele luni şi impactul exercitat de primele faze ale pandemiei de Covid-19, conform Investing.com.

    Datele se încadrează şi în estimările economiştilor intervievaţi de agenţia de ştiri Reuters.

    În aprilie, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 2,3% faţă de luna precedentă, cea mai puternică performanţă din iulie 2020, spune Biroul Naţional de Statistică (ONS). Prin comparaţie, media preconizată de Reuters era de plus 2,2%.

    Totuşi, economia britanică este cu 3,7% sub nivelul raportat în februarie 2020, înainte să fie lansate restricţiile de circulaţie şi perioadele de carantină.

    Între timp, activităţile din sectorul serviciilor de cazare au crescut cu 68,6%, iar puburile, restaurantele şi cafenelele au înregistrat un plus de 39%. Alte servicii personale (inclusiv activităţile din frizerii) au crescut cu 63,5% în aprilie.

    „Datele de astăzi sunt un semn promiţător că economia noastră începe să îşi revină”, a declarat ministrul finanţelor Rishi Sunak, potrivit The Guardian.

    Luna trecută, Banca Angliei şi-a actualizat previziunile pentru creşterea economiei britanice din 2021, de la 5% în februarie la 7,25%, ceea ce ar reprezenta cel mai bun rezultat de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Însă rezultatele ar veni după ce PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 10%, cea mai gravă scădere din ultimele trei secole.

     

  • Marea Britanie marchează o revenire spectaculoasă în T2: Activitatea din sectorul serviciilor creşte în cel mai rapid ritm din ultimii 24 de ani. Rezultate încurajatoare în alte două economii majore din Europa

    Creşterea din sectorului serviciilor şi datele optimiste oferite de piaţa muncii indică „o recuperare uluitoare” pentru economia Marii Britanii din luna mai, pe măsură ce businessurile şi-au redeschis uşile după săptămâni întregi de restricţii, conform Financial Times.

    Proporţia oamenilor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut la 8% în perioada 16-30 mai, arată un raport al Biroului Naţional de Statistică (ONS). Rezultatul este cu 2,2 puncte procentuale sub rezultatul din perioada precedentă şi se poate compara cu datele obţinute în luna octombrie, fiind cel mai scăzut nivel de când a început schema naţională de şomaj tehnic.

    Aproape 60% dintre businessuri spun că cifra de afaceri a rămas neschimbată sau a crescut prin comparaţie cu nivelurile normale din aceeaşi perioadă a anului, reprezentând cel mai bun rezultat din ultimul an.

    Procesele de redeschidere au alimentat proporţia afacerilor care efectuează tranzacţii la 87% din total, cel mai mare procent de când au început estimările autorităţilor, adică din iunie 2020. În plus, încă 3% din businessuri intenţionează să-şi reia tranzacţiile în următoarele trei săptămâni.

    Datele ONS sunt publicate pe măsură ce indicatorul PMI (purchasing managers index) din sectorul britanic al serviciilor a crescut la 62,9% în mai, peste estimările iniţiale de 61,8%, semnalând cea mai bună creştere din activitatea businessurilor din mai 1997.

    Rezultatele marchează o rată „uluitoare” de creştere pentru produsul intern brut (PIB) al Regatului Unit, caracterizată de redeschiderea economiei după perioadele de lockdown din iarnă, spune Tim Moore, şeful diviziei economice din cadrul furnizorului de informaţii financiare IHS Markit.

    Între timp, activitatea din sectorul serviciilor a crescut peste aşteptări în Italia şi Spania, având în vedere că relaxarea restricţiilor a continuat să îmbunătăţească vânzările şi încrederea forţei de muncă.

    Indicele IHS Markit pentru serviciile italiene, bazat pe opiniile mediului de afaceri cu privire la activitatea din interiorul sectorului, a crescut de la 53,1 în mai de la 47,3 în luna precedentă, cel mai rapid ritm din mai 2019.

    Lewis Cooper, economist al IHS Markit, spune că sectorul italian al serviciilor „s-a bucurat în mai de primele semne de recuperare”, activitatea businessurilor crescând pentru prima dată din luna iulie a anului trecut.

    Indicele corespunzător pieţei din Spania s-a majorat cu 4,8 puncte la 59,4 în aceeaşi perioadă, obţinând cel mai puternic ritm de creştere din august 2015.

    Ambele rezultate s-au încadrat peste previziunile analiştilor intervievaţi de Reuters şi au trecut peste pragul de 50, care indică faptul că majoritatea afacerilor raportează o îmbunătăţire a nivelului de activităţi.

     

  • S-a terminat! Una dintre cele mai urâte taxe este redusă drastic. Categoria de produse la care va fi aplicată

    Propunerea legislativă, nr. B226/2021, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, depusă la Senat în 26 mai 2021, propune scăderea cotei de TVA pentru cărţile electronice şi audio.

    Astfel, cota de TVA pentru cărţile electronice şi audio ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5% începând cu prima zi a anului 2022.

    Mai exact, la articolul 291 alineatul (3), litera a) se va modifica şi va avea următorul cuprins:

    “a) manuale şcolare şi cărţi în format tipizat, audio, multimedia sau electronic, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

    În prezent, , la articolul 291 alineatul (3), litera a) are următorul cuprins: “a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii”.

    După cum se poate vedea mai sus, cota redusă de TVA de 5% se aplică doar la manuale şcolare şi cărţi în format tipărit.

    “Prin iniţiativa legislativă depusă, dorim să susţinem lectura, mai ales în rândul generaţiilor tinere (cele care folosesc extensiv dispozitive electronice, precum tablete, telefoane, readerve)”, scrie în expunerea de motive la prezentul proiect de lege.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Restructurările EY din Europa provoacă un val de temeri cu privire la daunele pe care le-a generat scandalul Wirecard: Cea mai mare bancă din Germania ar putea renunţa la serviciile firmei de audit

    Grupul de audit şi consultanţă EY intenţionează să centralizeze puterea într-o nouă echipă executivă din Europa, mişcare ce a provocat un val de temeri conform căruia orice lovitură financiară pe care a generat-o scandalul Wirecard ar putea fi împărtăşită cu alte companii, conform Financial Times.

    Restructurările se abat de la modelul de business federalizat al firmelor din Big Four (EY, Deloitte, KPMG şi PwC), într-un efort de înjumătăţire a costurilor de management prin care salariile partenerilor vor fi decise de echipa centrală.

    Totuşi, unii parteneri se tem că noua structură ar putea rezulta într-o serie de penalizări asociate cu Wirecard care s-ar putea extinde dincolo de echipa care s-a ocupat de registrele procesatorului de plăţi. EY a lucrat timp de un deceniu pentru Wirecard înainte de prăbuşirea de anul trecut a companiei germane.

    „Partenerii francezi s-au înfuriat în urma deciziei şi spun: «de ce ar trebui să plătim noi pentru dezastrul Wirecard?»”, a declarat o persoană familiară cu situaţia, citată de FT.

    Între timp, un membru din cadrul echipei de creare a noii structuri EY spune că temerile sunt „nefondate”, de vreme ce Big Four au prevenit în mod constant răspândirea pericolelor de-a lungul businessurilor pe care le deţin la nivel global, folosind parteneriate separate în fiecare ţară în care operează.

    EY a anunţat în februarie că va crea o nouă divizie pentru regiunea Europei de Vest, fără să ofere un set complex de detalii. Noul grup va avea 27.000 de angajaţi şi venituri anuale de 4,7 miliarde de dolari, urmând să includă Germania, Franţa, Olanda, Italia, Spania şi alte 20 de ţări din vestul Europei şi nordul Africii. Lansarea, programată pentru 1 iulie, nu va include Scandinavia, Irlanda şi Regatul Unit.

    Zilele trecute, Deutsche Bank – cea mai mare bancă din Germania – a declarat că ar putea renunţa la serviciile EY din cauza investigaţiilor lansate de autorităţile financiare germane asupra firmei de consultanţă. Mişcarea vine la doar doi ani după ce EY a înlocuit KPMG, grup care a lucrat pentru Deutsche timp de peste 60 de ani.