BusinessMagazin

Tag: sector

  • Marea Britanie vrea să preia frâiele revoluţiei din industria auto: Statul britanic pariază 80 milioane lire sterline pe maşini electrice

    Guvernul britanic a anunţat un plan de investiţii de 80 milioane lire sterline (100 mil. dolari) pentru a dezvolta următoarea generaţie de maşini electrice şi, pe termen lung, o aeronavă hibrid, potrivit CNBC.

    Autorităţile britanice au anunţat că finanţarea ar ajuta la reducerea emisiilor de carbon din mai multe industrii, de la transport, construcţii şi până la energie.

    Sectorul industrial, alături de sectorul academic, vor conduce inovaţia prin dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de energie electrică.

    Investiţia survine în cadrul unui program denumit Industrial Strategy Future of Mobility Grand Challenge. Ţintele acestui program sunt de a scăpa de combustibilul fosil la nivelul transportului feroviar din Marea Britanie până în 2040 şi atingerea unui obiectiv de zero emisii de carbon pe şoselele ţării până în 2040.

    „Conducerea revoluţiei electrice va întări capacitatea Marii Britanii de a oferi lumii următoarea generaţie de vehicule electrice, aeronave hibrid şi sisteme inteligente”, spune Mark Walport, executivul care conduce biroul britanic pentru Cercetare şi Inovare.

     

     

  • Lucrează în telecom încă din primul an de facultate, iar astăzi antrenează echipe de vânzări şi dezvoltă strategii

    Elisabeta Mihăilescu conduce o echipă de opt persoane, având responsabilitatea de a antrena echipa de vânzări şi de a dezvolta strategii care să stimuleze piaţa B2G.

    „Misiunea departamentului pe care îl conduc este de a creşte amprenta serviciilor telecom  în sectorul public”, explică ea. Elisabeta Mihăilescu lucrează încă din primul an de facultate şi şi-a început activitatea într-o companie de telecom care intrase recent pe piaţa din România. „Orizontul deschis atunci, în 1999, a fost decisiv pentru mine. După mai mulţi ani am  ales însă să fac o schimbare şi să activez în domeniul serviciilor medicale”, povesteşte ea.

    „Un alt moment cheie al traseului meu profesional a fost acela în care am decis să fac trecerea de la gestionarea portofoliului de clienţi B2B la sectorul B2G. Rigurozitatea segmentului B2G te face să fii întotdeauna foarte bine pregătit şi documentat, te pregăteşte să fii agil şi atent la schimbări.” Nu are experienţă internaţională, însă crede că o astfel de experienţă deschide noi orizonturi şi perspective. „Momentan nu iau în calcul acest lucru, dar pot spune că mi-aş continua, cu siguranţă, cariera în ţară – România are nevoie de oameni bine pregătiţi şi responsabili.” Elisabeta Mihăilescu a absolvit Facultatea de Drept şi este mediator certificat, deţinând totodată numeroase certificări specifice zonei B2B-B2G.

    Profilul Elisabetei Mihăilescu a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Ţara care caută 10.000 de IT-işti şi vrea să construiască un hub global

    Singapore a anunţat miercuri că vrea să mai creeze încă 10.000 de locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani, într-o iniţiativă de a deveni un hub global pentru întreaga industrie, potrivit Reuters.

    Planul va fi aprobat de un nou birou guvernamental numit Digital Industry Singapore (DISG) – un corp al cărui scop este de a consolida eforturile depuse de mai multe instituţii şi entităţi publice pentru a încuraja investiţiile firmelor străine de tehnologie, pentru a susţine businessurile locale, şi pentru a lucra cu industria în vederea noilor reglementări.

    Naţiunea pregăteşte o serie de stimuli pentru a ademeni marile companii de tehnologie, iar în ultimii ani Guvernul s-a concentrat pe atragerea de investitori, talente şi firme de tehnologie, mizând pe sectorul IT pentru a da un impuls economiei locale.

    „DISG va încerca să asigure succesul misiunii noastre de a stabili Singapore drept un hub tehnologic semnificativ la nivelul Asiei şi la nivel global” spune Kiren Kumar, Chief Digital Industry Officer în cadrul DISG.

    Noul birou guvernamental îşi propune să creeze până la 10.000 de noi locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani şi caută profesionişti în inginerie, dezvoltare software şi finanţe.

    DISG a anunţat că va oferi asistenţă companiilor în zone precum ride-hailing, comerţ online, fintech-uri, securitate cibernetică şi inteligenţă artficială.

     

     

     

     

  • Cele două Românii: România este ruptă în două: de o parte statul învechit şi de cealaltă parte sectorul privat în era tehnologiei

    Astfel, pe de-o parte a tablei de şah se află sectorul public învechit şi care nu se adaptează la era tehnologiei, iar, de cealaltă parte, se află sectorul privat cu companii din tehnologie care inovează în România.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile. România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere. De fapt, suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sectorul de construcţii a trecut Valea Plângerii şi încearcă să obţină cel mai bun rezultat din 2008 încoace

    Datele INS relevă o revenire spectaculoasă a sectorului de construcţii, animat de fa­cilităţile fiscale introduse la finalul anului trecut, de costul redus al finanţării, dar şi de un început de an bun pentru „lucrările inginereşti“, prepon­derent investiţii ale statului. Sectorul în ansamblu a crescut în primele patru luni din an cu 17,8% (9% serie ajustată), acesta fiind cel mai bun rezultat din 2008 încoace, când avansul a fost de 30%.

    „Statisticile indică continuarea pro­cesului de accelerare a dinamicii anuale spre maximul din iunie 2008, evoluţie susţinută de nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare“, constată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    Lucrările de construcţii au avut în ultimul deceniu un parcurs complicat: în ultimii zece ani, au fost trei ani de creştere şi şapte de cădere. Anul trecut sectorul a înregistrat un minus de 4,1% cu o restrângere drastică a sectorului rezidenţial (minus 24%), a celui nerezidenţial (minus 5,5%), în vreme ce sectorul construcţiilor inginereşti (investiţiile statului) a crescut cu 8%. Orice judecată în privinţa evoluţiei sectorului trebuie să înceapă de la această bază aflată foarte jos.  Sectorul construcţiilor a ajuns să însemne din ce în ce mai puţin în PIB: anul trecut a avut o pondere de doar 5,4% din PIB şi o contribuţie la creşterea economică de minus 0,3%, la o creştere reală de 4%. În primul trimestru din acest an, la o creştere eco­nomică de 5%, sectorul a avut o contribuţie la PIB de 3,2%, contribuţia la creşterea economică fiind de 0,3%.

    Datele la aprilie indică un reviriment puternic al sectorului. În primele patru luni din an, an/an, creşterea a fost, pe ansamblu, de 17,8% (serie brută). Pe elemente de structură, construcţiile noi au crescut cu 25,6%, reparaţiile capitale cu 1%, iar zona de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,4%.

    Mai spectaculoasă este creşterea în aprilie faţă de aprilie trecut. Pe total, construcţiile au crescut cu 33,4%. Construcţiile noi au avansat cu 40,8%, sectorul reparaţiilor capitale a avansat cu 11,4%, iar sectorul de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,4%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Furnizorii de internet RECLAMĂ că Primăria sector 4 demontează reţelele aeriene de pe unele străzi

    Un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România precizează că primele întreruperi ale serviciilor de comunicaţii (inclusiv voce, Internet, TV) au fost cauzate în noaptea de 19/20 aprilie 2019, iar procesul s-a repetat în noaptea 22-23.04.
     
    ANISP spune că susţine dezvoltarea reţelelor subterane (în zonele urbane), dar atrage atenţia asupra consecinţelor intervenţiilor nechibzuite asupra reţelelor aeriene.
     
    „Subliniem încă o dată faptul că autorităţile locale trebuie să acorde un interval de timp suficient de mare pentru realizarea efectivă a migrării reţelelor aeriene în subteran, întrucât: tăierile haotice de cabluri pot duce la întreruperi în serviciile Internet către utilizatorii rezidenţiali dar şi la întreruperi în legăturile care deservesc staţiile de bază de telefonie mobilă (inclusiv accesul la serviciul de urgenţă 112), întreruperi ale altor servicii importante ale societăţii informaţionale (ex: bancomate, POS-uri, monitorizare echipamente, fluidizare trafic etc) sau la izolarea unor instituţii (şcoli, spitale etc); operatorii telecom sunt adesea nevoiţi să lucreze pe mai multe fronturi; de regulă, resursele umane nu sunt suficiente pentru a efectua lucrări masive în timpi scurţi; este necesar un interval de timp şi pentru aprovizionarea cu materia primă (cablurile de fibră optică în sine); impactul negativ al tăierilor pripite nu se traduce doar în întreruperi de servicii pentru anumiţi utilizatori, ci şi în periclitarea unor locuri de muncă şi a unor venituri bugetare.
     

  • Sectorul agricol din România a asigurat 4,3% din creşterea PIB din 2018

    Conform studiului, recoltele de grâu, orz şi orzoaică în creştere, precum şi recordul înregistrat la producţia de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018, constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu, pentru prima jumătate a anului 2019.

    Comerţul cu ridicata a produselor agricole şi animalelor vii din primele două luni ale anului în curs a înregistrat creşteri de peste 20% în termeni reali, faţă de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerţului cu ridicata (excluzând comerţul cu autovehicule şi motociclete) şi confirmă evoluţiile din anul precedent.

    Numărul de insolvenţe în domeniu, deşi pe un trend descrescător în 2018 şi în primele luni ale anului 2019, fluctuează în banda obişnuită de 4-5% din total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou RECORD pe piaţa imobiliară. Sectorul care EXPLODEAZĂ total şi va depăşi 4 milioane de metri pătraţi de proiecte

    Aproximativ 300.000 mp de proiecte industriale se află în plin proces de dezvoltare, o treime din suprafaţa construită fiind situată în Bucureşti sau în proximitatea Capitalei.
     
     “Mai multe proiecte importante, demarate în cursul anului trecut, se vor finaliza în 2019, iar dezvoltatorii deja urmăresc cu interes terenuri pentru noi dezvoltări în oraşe regionale precum Craiova, Constanţa sau Iaşi, din dorinţa de a-şi creşte acoperirea la nivelul intregii ţări.
     
    Se poate observa, însă, o tendinţă de creştere a cererii de proiecte de dimensiuni mai mici şi ne aşteptăm ca zona de Est a Bucureştiului să devină un pol al dezvoltărilor de acest fel datorită lipsei competiţiei existente deja în Vestul Capitalei, a conexiunii facile de transport public cu oraşul şi autostrada A2, cât şi a disponibilităţii forţei de muncă din zonă. Totodată, zona de Nord-Est a Bucureştiului, din vecinătatea autostrăzii A3 Bucureşti – Ploieşti, este vizată de tot mai mulţi dezvoltatori imobiliari de profil pentru viitoare proiecte industriale”, a declarat Daniel Cautiş, managing partner Dunwell.
     

  • Noul Rapid, club privat pe milioane din bani publici. Stadionul Sportul a fost renovat de ADP Sectorul 1 deşi e în Sectorul 6. Investigaţie Prosport

    Amplele lucrări de renovare executate în această primăvară la stadionul Sportul, unde joacă FC Rapid 1923 partidele de acasă în Liga 3, au fost executate de Administraţia Domeniului Public Sectorul 1, deşi baza sportivă aparţine administrativ de Sectorul 6, iar administrator este Institutul de Arhitectură.
     
    În lipsa unei reacţii din partea directorului ADP, Alin Vieru, sau a primarului Daniel Tudorache, am căutat informaţii suplimentare la consilierii locali, cei care ar trebui să supervizeze cheltuielile angajate de edili în numele locuitorilor. „Acţiunea făcută de ADP Sectorul 1 pe stadionul Sportul nu a fost aprobată de Consiliul Local şi nu are absolut nicio justificare şi acoperire legală. Baza sportivă nu este în administrarea primăriei şi, mai mult decât atât, nici măcar nu face parte din Sectorul 1. Am aflat cu stupoare că sunt angajate resursele pentru o astfel de acţiune care serveşte un club de fotbal care, în acte, n-are nicio legătură cu noi“, a reclamat, pentru ProSport, Oliver Păiuşi, consilier local din partea USR în Sectorul 1.
     
    Acesta a adăugat că directorul ADP Sectorul 1 a refuzat să ofere informaţii chiar şi atunci când a fost întrebat de reprezentanţii legali ai cetăţenilor, consilierii locali: „Se petrec aici nişte abuzuri cum nu vă puteţi închipui. Totul, pe banii publici, pe banii oamenilor. Primarul şi directorii din primărie se comportă de parcă ar fi stat în stat şi patroni peste Sectorul 1, ca şi cum ar fi venit ei cu bugetul public de acasă. I-am solicitat directorului ADP Sectorul 1 oficial, în Consiliul Local, să ne spună în ce bază legală a folosit angajaţii instituţiei pentru a renova baza Sportul. Nu ne-a răspuns în niciun fel“.

    CITEŞTE continuarea în Prosport

     
     

  • Economia Germaniei primeşte un impuls din partea sectorului de construcţii

    Producţia industrială a crescut uşor în luna februarie datorită unei evoluţii favorabile a sectorului de construcţii, dând astfel o speranţă celoralte ţări europene care atârnă de economia nemţilor, potrivit Bloomberg.

    Per total, producţia industrială a crescut cu 0,7% depăşind estimările analiştilor, de 0,5%. Însă industria producătoare a scăzut cu 0,2% în luna februarie, însemnând a cincea scădere în şase luni.

    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 0,4%, un declin mai modest decât cel văzut în ultimele luni.

    Ministrul Economiei a transmis că vremea bună a contribuit la „rezultatele bune”, atrăgând atenţia că evoluţia sectorului va rămâne timidă în continuare pe fondul unei scăderi la nivelul comenzilor.