BusinessMagazin

Tag: scoala

  • Scenariile de începere a şcolii. DSP anunţă astăzi situaţia epidemiologică pentru fiecare localitate în parte/ Anisie: Şcoala începe la 14 septembrie

    DSP informează astăzi care este situaţia epidemiologică a fiecărei localităţi. Şcolile au la dispoziţie trei zile până când stabilesc scenariul în care se încadrează

    Criteriul este media de infectări la mia de locuitori. Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a confirmat, duminică seară, că scoala începe pe 14 septembrie

    Direcţiile de Sănătate Publică anunţă astăzi care este situaţia epidemiologică a fiecărei localităţi, urmând ca în termen de trei zile, şcolile să emită scenariul adoptat pentru începerea noului an şcolar.
    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat, duminică seară, că scoala va începe pe 14 septembrie, scenariul de urmat fiind decis de fiecare unitate de învăţământ în funcţie de situaţia epidemiologică. Anisie a precizat că inspectorii scolari sunt optimişti că în 80% din şcoli elevii să se întoarcă în clase.

    „Începe şcoala pe 14 septembrie, chiar dacă au fost discuţii cu anumiţi specialişti epidemiologi care recomandau să amânăm începutul de an şcolar sau să începem în sistem online tocmai pentru ca boala să se poată consuma. Noi mâine aşteptăm de la DSP rapoartele privind situaţia epidemiologică pe fiecare localitate şi urmează ca fiecare unitate de învăţământ să aleagă scenariul în funcţie de situaţia epidemiologică. Până la acest moment, inspectorii au spus că sunt optimişti ca în 80% din unităţi să începem şcoala fizic. Mâine aflăm care e situaţia epidemiologică după care vom putea să dăm toate datele necesare”, a afimat ministrul Educaţiei la Antena 3.

    Varianta anunţată de Orban a revenirii în clase de la 1 octombrie, şi efectuarea cursurilor online timp de două săptămâni de pe 14 septembrie, a fost abandonată. Premierul a menţionat că nu s-a luat o decizie în acest sens, rămânând în vigoare, deocamdată, deciziile luate până acum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anisie: Până la 7 septembrie, m-aş hazarda să spun care e scenariul

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, declară că până pe 7 septembrie s-ar hazarda să spună care e scenariul legat de deschiderea şcolilor. Declaraţiile premierului Orban, potrivit cărora elevii ar putea merge la şcoală începând cu 1 octombrie, au venit după propunerile primite la Guvern. 

    Întrebată sâmbătă, la B1 TV, dacă pentru 14 septembrie există mai multe şanse pentru învăţământul online sau pentru cel cu prezenţă fizică, Monica Anisie a răspuns: „Până la 7 septembrie, m-aş hazarda să spun care e scenariul, de asta am descentralizat decizia. Depinde de situaţia epidemiologică de la o localitate la alta”.

    În ce priveşte declaraţiile premierului Orban, potrivit cărora elevii ar putea merge la şcoală începând cu 1 octombrie, iar primele două săptămâni să înveţe online, ministrul Educaţiei a spus că propunerea a venit din propunerile pe care le-a primit la Minister şi la Guvern.

    „Trebuie să fim sincer: sunt părinţi care cred că trebuie să amânăm începerea anului şcolar. Noi am făcut un anunţ. E pregătit deja documentul prin care începerea anului e prevăzută pentru 14 septembrie. A fost aprobat ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii. Acolo e prevăzut şi un calendar. Pe 7 septembrie, DSP-urile analizează situaţia epidemiologică. În funcţie de aceasta, dar şi de specificul şcolii, consiliile de administraţie din şcoli fac o propunere către Inspectoratele şcolare, iar în comitetele pentru situaţii de urgenţă se decide, în funcţie de scenarii. Unde situaţia e gravă, se poate face în sistem online”, a declarat Anisie.

    Ministrul a afirmat că trebuie analizată situaţia epidemiologică, în aşa fel încât copiii să nu fie expuşi: „Trebuie să privim şi specificul şcolii: are spaţiile necesare pentru disanţarea fizică de un metru? Are separatoare, dacă nu există posibiliatea distanţării? Are dezinfectant, măşti, resurse?”.

     

  • Tătaru, despre deschiderea şcolilor: Să nu ne temem când avem norme. Să ne temem dincolo de şcoală

    „Să nu ne temem de reluarea şcolii când avem norme. Mai degrabă să ne temem de ce se întâmplă nerespectând aceste norme, dincolo de şcoală”, este mesajul ministrului Sănătăţii, Nelul Tătaru, pentru cei îngrijoraţi de redeschiderea şcolilor. 

    Nelu Tătaru a lansat îndemnul „să rămânem între 1.200 – 1.300 de cazuri pe zi, cu un număr mai mic duminică şi luni”, când există un număr mai mic de teste şi să „le putem adapta cu noua situaţie: mersul la şcoală”.

    Ministrul a precizat că a observat îngrijorarea în acest sens: „Haideţi să ne gândim că, în acest moment, vedem parcurile şi locurile de joacă destul de aglomerate. Vedem şi bunici acolo, vedem lipsa măştilor, vedem lipsa dezinfectanţilor. Să nu ne temem de o reluare a şcolii când avem un cadrul legal cu anumite norme. Mai degrabă să ne temem de ce se întâmplă nerespectând aceste norme, dincolo de şcoală”.

  • Previziune îngrijorătoare: Focarele de Covid 19 în şcoli vor fi inevitabile

    Specialiştii şi reprezentanţii asociaţiilor de părinţi susţin că focarele de Covid 19 în şcoli vor fi inevitabile după începerea cursurilor. De vină sunt suprapopularea şcolilor şi lipsa spaţiilor. De aceea, numeroşi părinţi se tem să-şi trimită copiii la şcoală.

    Multe şcoli din România nu au un spaţiu unde copiii cu semne de boală să fie izolaţi sau medici de medicină şcolară care să facă triaj. Ca urmare, regulile impuse de autorităţi vor fi greu de implementat. Lucrurile se pot complica în momentul în care vor apărea într-o şcoală mai mulţi copii bolnavi deodată, pentru că ar fi nevoie de mai multe săli de izolare. Cele mai mari probleme vor fi în mediul rural, susţin epidemiologii.

    „Izolare, unde? Astea sunt teorii foarte frumoase, dar, în practică, la 40% din şcolile noastre, mai ales în rural, este imposibil de respectat. Dacă sunt doi sau trei dintr-o clasă, îi bag în aceeaşi încăpere sau în 3 încăperi diferite? Că s-ar putea ca unul să aibă un simplu rinovirus de sezon şi altul să aibă un debut de COVID-19”, a declarat epidemiologul Geza Molnar.

    Părinţii se tem să-şi trimită copiii la şcoală din cauza riscurilor la care aceştia sunt supuşi.

    „O parte dintre părinţi au copii care se află în categoria de risc sau părinţii se află în categoria de risc, iar pentru aceştia nu avem nici până în ziua de astăzi opţiunea de a nu-şi trimite copiii la şcoală. Cel puţin, la nivelul Bucureştiului, şcolile sunt pregătite pentru a face faţă unui asemenea scenariu, hibrid, unde o parte din copii pot merge la şcoală iar o parte pot urmări în timp real ceea ce se întâmplă la clasă. Avem o suprapopulare a unităţilor şcolare, iar scenariul verde este imposibil de implementat”, a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Eugen Ilea.

    Anul şcolar va începe pe 14 septembrie.

  • Noul an şcolar, fără arme. Există foarte puţini medici de medicină şcolară

    În România există foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal repartizaţi. Cei mai mulţi medici de medicină şcolară sunt la oraşe, deşi 65% din şcoli se află în mediul rural, astfel că prevenţia rămâne cel mai bun tratament.

    Ministrul Sănătăţii spune că, la şcoală, copiii ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat. Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină şcolară, cei care ar putea face aceste triaje şi s-ar putea ocupa în şcoli de prevenţie, sunt foarte puţini.

    Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societăţii Medicilor din colectivităţile de copii, spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină şcolară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii.

    Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete şcolare şi studenţeşti, numai 100 sunt în mediul rural, deşi cele mai multe şcoli sunt aici, 65% dintre ele.

    E greu de crezut aşadar că şcolarii vor putea fi văzuţi de medic în fiecare şcoală, mai ales că, anul acesta, foarte mulţi dintre medicii şcolari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

    „În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenţia, şi accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenţie, şi nu neapărat pe partea curativă. Medicina şcolară realizează această prevenţie într-un grup populaţional cu risc, şi anume colectivităţile de copii şi tineri din unităţile de învăţământ. Pentru preşcolarii, elevii şi studenţii din mediul rural care studiază în mediul urban medicina şcolară este singura care le asigură asistenţa medicală primară a stării lor de sănătate”, spune dr. Claudia Strâmbeanu.

  • Studiu MEC: 55% dintre părinţi doresc revenirea la şcoala faţă în faţă, 31% vor sistem hibrid

    Peste jumătate dintre părinţi vor revenirea elevilor la cursuri faţă în faţă, în timp ce aproape o treime îşi doresc ca şcoala să înceapă în sistem hibrid, se arată într-un studiu comandat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

    Potrivit studiului „Back to School Post-Covid”, derulat în rândul părinţilor care au copii în învăţământul preuniversitar, 55% dintre aceştia doresc revenirea la cursuri faţă în faţă, acest scenariu beneficiind de cel mai crescut nivel de încredere.

    Cursurile faţă în faţă sunt preferate, mai ales, în cazul preşcolarilor şi elevilor de liceu. Principala îngrijorare a părinţilor se leagă de neatenţia copiilor faţă de regulile de distanţare fizică şi igienă, dar şi de faptul că unii părinţi şi-ar putea trimite copiii la şcoală, chiar dacă prezintă simptome.

    Aproape o treime (31%) dintre părinţi optează pentru cursurile mixte, acasă şi la şcoală, cu un grad moderat de încredere. Această variantă este preferată, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial şi liceal, precum şi pentru cei care locuiesc în oraşele mari şi foarte mari ale ţării.

    Studiul arată că doar 14% dintre părinţi aleg cursurile exclusiv la distanţă, variantă care a acumulat cel mai scăzut nivel de încredere. „Părinţii elevilor de gimnaziu şi din clasele mai mici tind totuşi să accepte mai uşor această formă de desfăşurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu. Reticenţa părinţilor a fost generată de lipsei socializării (65% dintre părinţi), a timpului prelungit petrecut în faţa calculatorului (58%). Aceasta este reflectată în dificultatea asimilării informaţiilor predate în cadrul cursurilor la distanţă (62%) ori de faptul că elevilor le lipseşte concentrarea (54%), neavând un program clar şi o anumită rutină de învăţare (52%)”, se arată în comunicatul MEC.

    Studiul „Back to School Post-Covid”, lansat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a fost realizat în perioada 26 iulie – 3 august 2020, de către MKOR Consulting în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, pe un eşantion de 1.067 de respondenţi.

  • Consiliul Naţional al Elevilor: Anul şcolar va începe cu „dacă” şi cu „parcă”

    Elevii consideră inadmisibilă începerea şcolii fără să primească măşti. „Anul şcolar va începe cu <dacă> şi cu <parcă>”, spune preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. Acesta adaugă că elevii iau în calcul să ceară amânarea începerii anul şcolar, dacă primesc doar „presupuneri”.

    Consiliul Naţional al Elevilor îşi exprimă dezacordul cu privire la declaraţiile evazive şi incerte venite din partea autorităţilor, care, cu doar câteva zile înainte de începerea anului şcolar, nu comunică nicio măsură clară şi concretă privind reîntoarcerea la cursuri.

    Conform unui comunicat transmis de elevi, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis afirma: „Bănuiesc că pur şi simplu nu există fonduri suficiente pentru aşa ceva. (…) Profesorii vor merge cu masca pe care şi-o vor procura ei şi elevii la fel”.

    Totodată, zilele trecute, Marian Murguleţ, secretar de stat responsabil cu Tehnologia Informaţiei în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a declarat că „cele 250.000 de tablete necesare trecerii la sistemul online de educaţie nu vor ajunge în şcoli până la data de 10 septembrie, aşa cum şi-a propus Guvernul, întrucât procedura de licitaţie nu a fost gestionată eficient”.

    Consiliul Naţional al Elevilor atrage atenţia că Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă prin care sunt alocate 175 de milioane de euro pentru achiziţii de materiale pentru a garanta începerea noului an şcolar în siguranţă.

    Acest OUG are, însă, aplicabilitate începând cu anul 2021, atunci când se vor finaliza depunerea cererilor de rambursare şi decontarea propriu-zisă a cheltuielilor către autorităţile publice locale, conform unei adrese transmise către autorităţile locale de către Guvern.

    Mai mult, spun elevii, a fost publicat în Monitorul Oficial un ordin al ministrului Sănătăţii conform căruia şcolile care nu sunt racordate la apă potabilă îşi pot obţine autorizaţia sanitară prin amplasarea unui dozator de apă în cadrul unităţii de învăţământ.

    „Observăm, astfel, faptul că autorităţile adaptează măsurile de siguranţă la infrastructura din şcoli, nicidecum invers, cum ar trebui de fapt. Această practică a fost confirmată şi în proiectul de ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii, care prevede obligativitatea păstrării unei distanţe de 1 metru între elevi, deşi, până acum, experţii epidemiologi anunţau o distanţă minimă de 1,5 metri. Considerăm că măsurile prezentate până acum de autorităţi denotă o lipsă acută de responsabilitate, având în vedere faptul că existenţa materialelor sanitare pentru toţi elevii este vitală, în contextul începerii anului şcolar în format fizic, în majoritatea localităţilor din România. Într-un sistem de învăţământ de stat, care este, cel puţin în teorie, gratuit, este inadmisibil ca elevilor să nu li se asigure pachetul minim de protecţie pentru întoarcerea la şcoală, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă menţionată mai sus prevede alocarea a 50 de milioane de euro pentru achiziţionarea de materiale sanitare în şcoli. În acelaşi timp, lipsa dispozitivelor conectate la Internet, pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi-a asumat să le achiziţioneze încă de la începutul verii, va avea ca rezultat direct privarea de dreptul la învăţătură a mii de elevi aflaţi în imposibilitatea de a-şi continua parcursul educaţional în format online”, arată Consiliul Naţional al Elevilor.

    „Anul şcolar va începe cu dacă şi cu parcă. La momentul de faţă, asta e tot ceea ce am primit din partea statului român: bănuieli, presupuneri şi lipsă de asumare. Dacă situaţia va continua în felul acesta, vom solicita amânarea începerii anul şcolar, până când autorităţile vor lua în serios deschiderea şcolilor şi nu vor mai juca la cacealma siguranţa elevilor din România”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

  • Greta Thunberg se întoarce la şcoală, după 1 an de campanie pentru combaterea schimbărilor climatice

    „Anul meu s-a terminat şi mi se pare atât de grozav că în sfârşit mă întorc din nou la şcoală!”, a scris tânăra de 17 ani pe Twitter, ataşând o fotografie zâmbitoare cu ea cu ghiozdanul pe spate şi cu mâinile sprijinite pe bicicletă.

    Thunberg nu a spus în ce oraş sau la ce şcoală îşi va continua studiile.

    Din iunie 2019, călătoriile adolescentei în întreaga lume au obligat-o să înveţe la distanţă.

    Ea a călătorit peste Atlantic navigând cu barca – sperând să evidenţieze emisiile de carbon rezultate în urma zborului. Destinaţia ei finală a fost conferinţa climatică COP25 ONU în capitala din Chile.

    Dar evenimentul a fost mutat în cele din urmă la Madrid din cauza tulburărilor masive din Chile, forţând-o pe Greta Thunberg să navigheze din SUA în Europa la bordul unei ambarcaţiuni a unui cuplu tânăr australian.

    Săptămâna trecută, cancelarul german Angela Merkel a găzduit la Berlin o întâlnire ce a avut ca temă principală schimbările climatice. Luisa Neubauer din Germania, Anuna de Wever din Belgia s-au alăturat Gretei Thunberg, pentru o întâlnire de o oră şi jumătate cu cancelarul.

    „I-am cerut să trateze criza climatică la fel cum ar trata orice altă criză”, a spus Thunberg, în urma întâlnirii.

  • Mihaela Petruescu, head of asset services, Cushman & Wakefield Echinox: „Fii curioasă şi curajoasă! Din experienţă, curiozitatea te ajută mereu să te dezvolţi şi să creşti profesional

    Anul 2019 a fost, pentru Mihaela Petruescu, un an cu multe realizări pe plan profesional: „În primul rând, am extins şi consolidat echipa pe care o coordonez. 

    Puterea dată de echipă este un aspect la care ţin mult ca manager, pentru că, astăzi, oamenii au mult mai multe motive pentru care hotărăsc să rămână sau să plece dintr-o companie, pe lângă remuneraţie. De asemenea, am extins serviciile de administrare a proprietăţilor, am devenit singura companie din România care administrează proiecte comerciale, industriale şi de birouri şi am dezvoltat un program unic în piaţa locală în sectorul imobiliar, ce oferă cursuri specializate proprietarilor, chiriaşilor şi consultanţilor.”

    Pentru anul în curs spune că responsabilitatea sa principală rămâne dezvoltarea comunităţilor de angajaţi ce lucrează în clădirile din portofoliul companiei. „Ne-am propus să ne dezvoltăm în continuare portofoliul de proprietăţi şi să aducem şi alte noutăţi şi inovaţii în serviciile noastre.”

    Mihaela Petruescu consideră că femeile au un simţ al empatiei nativ, mai dezvoltat decât bărbaţii, şi astfel reuşesc să analizeze în detaliu atât limbajul verbal cât şi limbajul nonverbal al interlocutorului, ceea ce poate fi un plus atât într-o negociere, cât şi în înţelegerea nevoilor şi solicitărilor clienţilor. În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională este un mit sau un obiectiv în funcţie de ce îşi doreşte fiecare de la cele două planuri. „Comunicarea şi munca în echipă sunt elemente cheie atât acasă, cât şi în business, aşa că încerc mereu să reechilibrez balanţa când timpul îmi permite.” 

  • Politicienii, în haina de părinte: Cum îşi lasă copiii la şcoală în contextul COVID-19

    Şi politicienilor le este greu să hotărască dacă îşi lasă sau nu copiii la şcoală. Lia Olguţa Vasilescu şi Mihai Chirica sunt printre cei care vor ca cei mici să meargă, fizic, la ore

    Viceprimarul Timişoarei, Farkas Imbre, preferă varianta online. Senatorul PMP Lucian Iliescu cere Guvernului mai multe clarificări
    Cum începe şcoala copilul tău în acest an? E o întrebare căreia îi cauţi răspuns de ceva timp. Acum, te gândeşti cum e mai bine pentru el, să meargă, fizic, la ore, sau să facă şcoala online. Uite că şi parlamentarii care au copii îşi pun aceeaşi problemă. Şi au emoţii când se gândesc la cei mici. Deputatul PSD, Lia Olguţa Vasilescu, îşi va lăsa băiatul la şcoală, deşi ştie că va fi greu. Viceprimarul UDMR al Timişoarei, Farkas Imbre, nu are încredere că regulile vor fi respectate şi nu vrea să-şi lase copilul la şcoală., pentru moment. Aceeaşi îndoială îi macină şi pe Primarul Iaşiului, Mihai Chirica şi senatorul PMP Lucian Iliescu. Ei aşteaptă, atât în calitate de părinţi, cât şi de politicieni, măsuri mai clare pentru începerea noului an şcolar.

    „Nu îmi este frică să îmi trimit copilul la şcoală. Sigur, ei mă întreabă pe mine în permanenţă acest lucru, cum vom începe şcoala şi ce le-am spus de fiecare dată şi le voi repeta … vor fi prezenţi la şcoală. S-a terminat cu vacanţa, de altfel, nici nu îşi mai doresc vacanţă. Au ajuns să se plictisească de vacanţă”, spune Mihai Chirica, primarul Iaşului.

    „Aşa cum ne spun specialiştii, această pandemie poate să dureze şi până la doi ani de zile. Nimeni nu poate să stea în casă timp de doi ani de zile, cu atât mai mult, copiii. Şi în aceste condiţii, cu siguranţă îmi voi trimie copilul la şcoală. Va fi foarte greu să reziste la ore cu masca pe figură”, crede şi Lia Olguţa Vasilescu, deputat PSD.

    „Părerea mea ca şi părinte este că distanţarea socială şi purtarea măştii patru ore sau şase ore pe zi va fi foarte greu. Vă daţi seama bucuria aceea când se vor revedea, cum o să-i interzici tu să nu se pupe sau sau să se îmbrăţişeze? Vedem exemple unde s-au deschis şcolile şi, din păcate, după două săptamâni, după apariţia unui caz sau două, s-au închis. Până nu o să avem un vaccin, nu vom putea intra în normal”, consideră Farkas Imbre, UDMR, viceprimarul Timişoarei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro