“Cred că deschiderea frontierelor pentru România şi Bulgaria este imposibilă la acest moment”, este citat Friedrich declarând pentru Rheinische Post într-un e-mail al publicaţiei care oferă un fragment dintr-un articol care urma să fie publicat în ediţia de vineri, citat de Bloomberg în pagina electronică.
Tag: Schengen
-
Raportul CE în presa internaţională: Eforturile României şi Bulgariei de a adera la Schengen, compromise
Comisia Europeană a criticat dur, miercuri, atingerile aduse de Guvernul român statului de drept, care au”zdruncinat” încrederea UE,’ şi au plasat ţara sub supraveghere intensă pentru a o constrânge să respecte normele democraţiei, scrie AFP. Comisia a apreciat, în acelaşi timp, că vecina sa, Bulgaria, trebuie să depună în continuare eforturi în lupta împotriva corupţiei şi pentru a asigura independenţa judecătorilor.
-
România şi Bulgaria, probleme pe drumul spre Schengen
Oficialii de la Sofia se aşteaptă şi ei la veşti proaste, după ce Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a dat afară o judecătoare care exprimase critici la adresa politizării instituţiei de către oamenii actualului premier Boiko Borisov.
Scandalul proaspăt reaprins între politic şi justiţie îl continuă pe cel din 2010, când au apărut într-un tabloid de la Sofia înregistrări telefonice, atribuite serviciilor secrete, cu Borisov cerând şefului vămii protecţie pentru un om de afaceri bănuit de afaceri necurate. Era vorba de Mihail Mihov, şeful Federaţiei de Baschet şi proprietarul a trei fabrici de bere, al unui hotel şi al unui lanţ de magazine. În martie 2011, Mihov a fost găsit mort într-o cameră de hotel.
Borisov a confirmat în această săptămână, într-o întâlnire cu doi bloggeri bulgari, că înregistrările apărute în 2010 în presă erau autentice, adăugând că a fost solicitat de preşedintele de atunci al ţării, Gheorghi Părvanov, să intervină în favoarea lui Mihov pe lângă şeful vămilor. Aceasta a generat noi apeluri către procurorul general de a deschide investigaţii în privinţa abuzului de putere comis de Borisov şi Părvanov în cazul Mihov.
-
Statele din Spaţiul Schengen ar putea lua o măsură extremă: Restabilirea temporară a controalelor la frontiere
Este vorba despre o măsură extremă, a cărei aplicare este supusă unor condiţii foarte stricte, dau asigurări liderii francezi şi germani, care au cerut acest lucru.
Însă discuţia nu este nici pe departe închisă, întrucât comisarul european pentru Afaceri Interne Cecilia Malmstrom s-a declarat împotriva compromisului propus joi miniştrilor de Interne ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Luxemburg, şi omologilor lor din alte patru state membre ale Acordului Schengen (Elveţia, Norvegia, Islanda şi Lichtenstein).
“Nu putem accepta această propunere, întrucât acesta nu este un mecanism european (…). Sper că această decizie nu se va lua azi”, a declarat ea la sosirea la reuniune.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta este dispus să accepte consilieri olandezi la Poliţia de Frontieră şi Vamă, pentru Schengen
“Pentru Schengen, din punctul de vedere al Guvernului României, există deschidere totală de a avea experţi, consilieri olandezi sau europeni de orice tip, atât la Poliţia de Frontieră, cât şi la serviciile vamale, pentru a dovedi că suntem deschişi, că nu avem nimic de ascuns şi că nu suntem criticabili, aşa cum erau vechile autorităţi.
Mai departe, sigur că, din păcate, sunt lucruri care nu depind de România, referitoare la politica internă din Olanda şi la faptul că este această campanie electorală. Sunt absolut hotărât însă, tocmai pentru a influenţa pozitiv decizia autorităţilor olandeze, ca Guvernul actual să ia toate măsurile necesare referitoare la raportul pe MCV din luna iulie”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Strănutul european şi tusea olandeză
A căzut coaliţia de guvernământ din Olanda, unde era vânătorul de est-europeni Geert Wilders, înseamnă că acum intrăm în Schengen! s-au grăbit să comenteze diverse publicaţii de la noi. De la bun început trebuie să ne liniştim. Decizia privind intrarea României şi a Bulgariei urma oricum să se ia în septembrie, după raportul din iulie al Comisiei Europene pe probleme de justiţie şi afaceri interne (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV). Presa bulgară a citat surse olandeze care consideră puţin probabil ca guvernul interimar format să ia decizii de acest gen, înainte de alegerile anticipate prevăzute pentru 12 septembrie, iar ambasadorul olandez Matthijs van Bonzel a precizat într-un interviu pentru Mediafax că patru cincimi din membrii parlamentului de la Haga consideră că e nevoie nu de unul, ci de două rapoarte pozitive de la CE ca să se convingă că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.
Într-un fel, astfel de poziţii sunt menite şi să apere Olanda de acuzaţia că toată politica ei în dosarul Schengen ar fi depins de un singur om, Geert Wilders (foto) şi de partidul lui, Partij voor de Vrijheid (PVV – Partidul Libertăţii), esenţial pentru stabilitatea coaliţiei minoritare de guvernare (liberali plus creştin-democraţi) care tocmai s-a destrămat săptămâna trecută. Sau de acuzaţia că toate protestele Parlamentului European, ale celui olandez şi ale altor ţări din UE n-au fost de ajuns ca să închidă site-ul înfiinţat de PVV pentru reclamaţii despre felul cum se poartă imigranţii est-europeni din Olanda. O amânare a deciziei de extindere a spaţiului Schengen până după alegerile anticipate şi importanţa dată rapoartelor MCV erau însă oricum fireşti, iar pentru ceea ce se profilează după alegeri, e de ajuns de spus că Wilders şi partidul lui pot ajunge din nou în poziţia de arbitru al viitoarei coaliţii, în funcţie de cum va vota electoratul.
Cert e că, pentru moment, ieşirea de la guvernare a lui Wilders îi face să răsufle uşuraţi pe cei care se ruşinau de perspectiva concesiilor promise recent PVV de partidele din coaliţie pentru a-l îndupleca pe furiosul cu păr alb să voteze bugetul de austeritate: interzicerea vălurilor musulmane care acoperă faţa (niqab, burka) şi interzicerea dublei cetăţenii, respectiv înăsprirea condiţiilor de obţinere a cetăţeniei olandeze de către imigranţi. Pentru cât timp pot sta liniştiţi însă imigranţii şi moderaţii? În martie, pe când negocierile pentru buget ajunseseră la punctul unde partidele au pus pe masă concesiile respective, sondajele de opinie arătau că niciun partid n-ar fi obţinut majoritatea dacă s-ar fi ţinut alegeri. Şi aceleaşi sondaje arătau că de la alegerile din 2010 încoace, creştin-democraţii, aliaţii premierului liberal Mark Rutte, au pierdut teren în preferinţele alegătorilor, în timp ce PVV a crescut.
Ar fi greşit însă ca ascensiunea PVV să fie văzută ca o reflectare a unei uri a olandezilor faţă de imigranţii musulmani sau est-europeni. Geert Wilders s-a priceput să exploateze atât teama normală a cetăţenilor faţă de viitorul incert al zonei euro, cât şi mândria naţională a uneia dintre cele mai bogate ţări din Europa în relaţie cu ce i se cere de la Bruxelles.
S-a opus din start pachetelor de salvare de la centru a ţărilor cu probleme, ajungând să ceară Greciei să părăsească zona euro şi să proclame că “noi plătim pentru berea şi uzo-ul grecilor, iar asta trebuie să înceteze”. Lucrurile au luat o întorsătură şi mai rea când a venit momentul ca Olanda însăşi să le aplice propriilor cetăţeni politici de austeritate, pentru a diminua cu 14 mld. euro deficitul bugetar (estimat să atingă la anul 4,6% din PIB, enorm pentru un stat care a tot dat lecţii de disciplină fiscală altor membri ai zonei euro). “Nu vrem ca pensionarii noştri să sufere din cauza unui diktat de la Bruxelles”, a tunat Wilders. Între timp, agenţiile de rating au avertizat că ar putea depuncta Olanda, una dintre foarte puţinele ţări din zona euro care mai au rating intact AAA (alături de Germania, Luxemburg şi Finlanda), iar CDS pentru datoria ţării a urcat.
-
Cristian Diaconescu despre Schengen: “Se face un joc care nu este onest fata de Romania si fata de UE” (VIDEO)
“Daca nu vom intra in septembrie in spatiul Schengen, in mod direct si imediat nu se va intampla nimic semnificativ pentru viata de zi cu zi a cetateanului. Dar din punctul de vedere al coerentei si al corectitudinii fata de Romani si fata de romani… a nu intra in Schengen inseamna o decizie, o decizie care nu se bazeaza pe niciun fel de criteriu si care ridica semne de intrebare in legatura cu modul in care UE acorda Schengen”, a spus ministrul la PRO TV.
“Datoria noastra este sa intram in spatiul Schengen. Uitandu-ma la nivelul investitional si al relatiilor economice cu Olanda vom vedea ca este unul din principalii trei parteneri ai Romaniei. Deci din acest punct de vedere nu as putea spune ca are ceva cu noi, dar pot sa spun ca pe diverse considerente, destul de vagi, sigur, le putem detalia, si neglijand conditiile de baza de la inceperea negocierilor pentru acordul Schengen, Olanda evalueaza treptat pe argumente mai mult sau mai putin plauzibile. Argumentele de politica interna, dupa parerea mea, nu functioneaza.”
Vezi aici toata emisiunea:
-
Berlinul consideră acordurile Schengen drept un “bun preţios”
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care candidează pentru un al doilea mandat, a ameninţat cu scoaterea Franţei din spaţiul Schengen în cazul în care acordurile europene asupra liberei circulaţii nu sunt revizuite. “Libera circulaţie a persoanelor reprezintă una dintre realizările cele mai concrete şi mai importante ale integrării europene şi constituie o libertate fundamerntală. Libera circulaţie în cadrul UE este un bun preţios”, a declarat purtătorul de cuvânt Georg Streiter într-o conferinţă de presă la Berlin. “Nu dorim, totuşi, să ne pronunţăm în detaliu” asupra acestor “teme de campanie electorală foarte specific franceze”, a subliniat el.
-
Să le arătăm pisica
“Câteodată e bine să mai arăţi şi pisica altora, ca sa înţeleagă că România e o ţară mare şi trebuie să se comporte ca atare”, a spus Borbely. România a obţinut finalmente ce-a vrut, iar Serbia a primit statutul de candidat nu la 28 februarie, ci două zile mai târziu.
Spre speranţa unora, în programul reuniunii la vârf a liderilor UE a fost inclusă pe neaşteptate şi o discuţie despre spaţiul Schengen, însă Olanda a pus din nou piciorul în prag, afirmând că România şi Bulgaria nu sunt pregătite de aderare, aşa încât decizia în privinţa lor mai aşteaptă până în septembrie. Din punctul de vedere al preşedintelui Traian Băsescu, şi aceasta reprezintă însă o victorie; este pentru prima dată când se stabileşte un termen la care trebuie luată o decizie privind aderarea la Schengen, a declarat la Bruxelles şeful statului. El a menţionat că discuţia despre Schengen a avut loc la Consiliul European pentru că altminteri exista riscul ca luarea unei decizii să fie amânată fără a se mai stabili o dată certă.
-
UE amână decizia privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până în septembrie
Datorită opoziţiei Olandei, o aderare nu poate fi considerată acum şi s-a hotârăt ca o decizie cu privire la acest subiect să fie luată “în septembrie 2012”, arată acest text. De acum încolo, Europa va ajuta Bucureştiul şi Sofia să identifice măsurile ce trebuie adoptate pentru a permite aderarea lor la acea dată. Cele două state se aşteptau la un refuz în cadrul summitului de joi din cauza opoziţiei manifestată de Olanda care apreciază că acestea nu au progresat îndeajuns în domeniul securizării frontierelor şi a luptei împotriva corupţiei.