BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Preţul ţiţeiului scade cu peste 6% din cauza tarifelor impuse de Trump şi a deciziei OPEC+ de a accelera creşterea producţiei

    Preţul ţiţeiului a scăzut joi, după ce decizia grupului OPECĂ de a accelera reducerea tăierilor de producţie de petrol în luna mai a amplificat pierderile deja semnificative, ca urmare a anunţului noilor tarife vamale extinse făcut miercuri de preşedintele SUA, Donald Trump.

    Contractele futures pentru Brent au scăzut cu 4,93 dolari, adică 6,6%, ajungând la 70,02 dolari pe baril la 15:00, ora României. În acelaşi timp, contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au scăzut cu 5,07 dolari, adică 7,07%, ajungând la 66,64 dolari.

    Brent era pe cale să înregistreze cea mai mare scădere procentuală din 1 august 2022 încoace, în timp ce WTI nu mai scăzuse atât de mult din 11 iulie 2022, arată Reuters.

    Opt ţări OPECĂ au fost de acord să avanseze planul lor de majorare a producţiei de petrol, vizând acum o creştere de 411.000 de barili pe zi pe piaţă în luna mai, faţă de doar 135.000 bpd cât era iniţial planificat, conform unui acord adoptat într-o întâlnire a miniştrilor joi.

    „Mai întâi, temerile legate de recesiune şi cerere, alimentate de tarifele impuse de Trump şi acum perspectiva unei creşteri a ofertei din partea OPECĂ, au dus la o scădere de două zile, recuperând mai mult de jumătate din ceea ce câştigase piaţa luna trecută. În absenţa unor tarife secundare şi a unor sancţiuni directe care să elimine barili, comercianţii vor reveni din nou asupra riscului unei pieţe suprasaturate, care ar putea afecta preţurile”, a spus Ole Hansen, analist Saxo Bank.

    Preţurile petrolului erau deja cu aproximativ 4% mai mici înainte de întâlnirea OPECĂ, deoarece investitorii reacţionaseră la noile tarife impuse de Trump, temându-se că acestea vor escalada un război comercial global, vor reduce creşterea economică şi vor limita cererea de combustibil.

    Miercuri, Trump a anunţat o taxă minimă de 10% pe majoritatea bunurilor importate în Statele Unite, cel mai mare consumator de petrol din lume, cu taxe mult mai mari pentru produsele provenite din zeci de ţări. Importurile de petrol, gaze şi produse rafinate au fost exceptate de la noile tarife, conform unei declaraţii a Casei Albe.

    Analiştii UBS au redus prognoza pentru petrol miercuri cu 3 dolari pe baril pentru perioada 2025-2026, estimând un preţ de 72 dolari pe baril. Comercianţii şi analiştii se aşteaptă acum la o volatilitate mai mare a preţurilor pe termen scurt, având în vedere că tarifele ar putea suferi modificări pe măsură ce ţările vor încerca să negocieze reduceri sau să impună taxe de represalii.

    „Contra-măsurile sunt iminente şi, judecând după reacţia iniţială a pieţei, recesiunea şi stagflaţia au devenit posibilităţi terifiante. Având în vedere că tarifele sunt, în cele din urmă, plătite de consumatorii şi afaceri interne, costul acestora va creşte inevitabil, împiedicând creşterea bogăţiei economice”, a spus Tamas Varga, analist PVM.

    De asemenea, datele Administraţiei Informaţiilor Energetice din SUA publicate miercuri au arătat că stocurile de ţiţei din SUA au crescut cu 6,2 milioane de barili săptămâna trecută, o creştere mult mai mare decât prognoza analiştilor, care se aşteptau la o scădere de 2,1 milioane de barili.

  • Acţiunile Nike, Adidas şi Puma scad după tarifele anunţate de Trump. Jumătate din producţia Nike este realizată în Vietnam

    Acţiunile producătorilor de încălţăminte şi echipamente sportive Nike, Adidas şi Puma au scăzut puternic după decizia lui Donald Trump de a impune noi tarife comerciale, în contextul în care aceste companii se bazează pe ţările din Asia pentru producţie, potrivit Reuters.

    Trump a lovit Vietnamul cu tarife comerciale de 46%, Cambodgia cu 49%, Bangladeshul cu 37% şi Indonezia cu 32%, în timp ce tarifele aplicate Chinei au crescut cu încă 34% peste tarifele de 20% anunţate anterior.

    Acţiunile Nike scad cu 8% pe Bursa din New York, joi, înainte de începerea şedinţei de tranzacţionare, ajungând la 59 de dolari per acţiune.

    În acelaşi timp, acţiunile Adidas scad cu peste 10% în timpul şedinţei pe bursa de la Frankfurt, ajungând la 197 de euro per acţiune, joi, la ora 11.40 (ora României).

    Tot pe bursa de la Frankfurt, acţiunile Puma scad cu 9%, la 20,6 euro per acţiune, joi, la ora 11.40 (ora României).

    Jumătate din producţia de încălţăminte sportivă a companiei Nike şi 28% din producţia de îmbrăcăminte sportivă a fost realizată în Vietnam în 2024, în timp ce Adidas s-a bazat pe Vietnam pentru 39% din producţia de încălţăminte şi 18% din cea de îmbrăcăminte.

    De cealaltă parte, Indonezia şi Cambodgia sunt producători importanţi pentru Adidas, care s-a bazat pe aceste pieţe pentru 32% din încălţăminte şi 23% din îmbrăcăminte.

    Şi alţi retaileri care se bazează pe fabricile din Asia au fost afectaţi, precum H&M sau Inditex.

  • Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 600 mil. euro în luna martie, la 61,9 miliarde euro. Plăţile scadente în aprilie în contul datoriei publice denominate în valută ajung la 898 mil. euro

    Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii martie la nivelul de 61,9 mld. euro, fiind în scădere cu 600 mil. euro faţă de 62,5 mld. euro la 28 februarie 2025, a anunţat marţi banca centrală.

    În cursul lunii martie, la BNR au intrat 2,33 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    În paralel, din rezervele valutare au ieşit 2,93 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9, 58 mld. euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2025 au fost de 71,5 mld. euro, faţă de 71,7 mld. euro la 28 februarie 2025.

    Plăţile scadente în luna aprilie 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 898 milioane euro.


     

     

  • Tesla, în declin pe piaţa din Franţa: cele mai slabe vânzări pe primul trimestru din 2021 încoace

    Miliardarul CEO, un aliat apropiat al preşedintelui american Donald Trump, a stârnit controverse prin apropierea de partidele de extremă dreaptă din Europa, ceea ce a contribuit la declinul vânzărilor Tesla înaintea lansării foarte aşteptate a noului SUV de dimensiuni medii, Model Y.

    Tesla a înregistrat în martie 3.157 de vânzări de maşini în Franţa, o scădere de 36,83% faţă de anul trecut, cu un total de 6.693 de înmatriculări în primul trimestru, conform datelor furnizate de asociaţia franceză a constructorilor auto (PFA).

    Cota sa de piaţă în Franţa a scăzut la 1,63% în trimestrul încheiat în martie şi a pierdut teren în faţa unor mărci care nu sunt cuprinse în raportările PFA, inclusiv BYD (002594.SZ) şi alţi producători chinezi de vehicule electrice, a căror cotă de piaţă totală a crescut la 3,19%.

    În total, înmatriculările de maşini noi în Franţa au scăzut cu 14,54% în martie şi au fost mai mici cu 7,83% în primul trimestru.

    Tesla urmează să raporteze miercuri cifrele globale privind livrările şi producţia din primul trimestru.

    Analiştii se aşteaptă ca datele din Franţa şi alte pieţe europene cheie, publicate marţi, să ofere un indiciu important despre performanţa grupului în trimestrul respectiv şi despre percepţia consumatorilor faţă de marcă.

    Ca reacţie la activismul de dreapta al lui Musk, maşinile Tesla au devenit şi ţinte ale vandalismului în mai multe ţări. Luni, Musk a declarat că un incendiu izbucnit peste noapte la un dealer Tesla din Roma, care a distrus 17 maşini, a fost un act de terorism, reiterând comentariile anterioare ale preşedintelui american Donald Trump.

  • Dezastru pentru Tesla în Europa: Vânzările se prăbuşesc, în timp ce politica lui Musk şi concurenţa chineză pun în pericol viitorul companiei

    Vânzările Tesla Inc. au scăzut pentru a zecea oară în ultimele 12 luni în Europa, potrivit Bloomberg. 
     
    În februarie, Tesla a înmatriculat 16.888 de maşini noi, cu 40% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile. De asemenea, vânzările Tesla au scăzut cu 43% în primele două luni ale acestui an, în contrast cu creşterea de 31% înregistrată de întreaga industrie a vehiculelor electrice.
     
    Aceste cifre sugerează că Tesla s-a afundat într-o situaţie dificilă înainte ca livrările modelului Y reproiectat – cel mai popular vehicul al său – să înceapă în prima săptămână a lunii martie. Compania mizează pe acest model reînnoit pentru a-şi stimula vânzările, chiar dacă Musk a devenit o figură tot mai polarizantă după ce a fost numit consilier principal al preşedintelui american Donald Trump.
     
    Criticii lui Musk au atacat magazinele Tesla, staţiile de încărcare şi chiar vehiculele clienţilor săi, atât în SUA, cât şi în străinătate, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. De asemenea, imagina lui Musk a avut de suferit atunci când a încercat să influenţeze alegerile federale din Germania luna trecută şi după ce a cerut, mai recent, ca SUA să se retragă din NATO şi să nu mai plătească pentru apărarea Europei.
     
    În Europa, vânzările totale de maşini noi au scăzut cu 3,1% în februarie, pe fondul incertitudinii economice care i-a determinat pe consumatori să amâne achiziţiile majore. Declinele au fost accentuate de scăderile de 24% ale vânzărilor de maşini pe benzină şi de 28% ale celor cu motoare diesel.
     
    Constructorii auto din Europa se confruntă cu un nou an dificil pe piaţa internă, în condiţiile în care recesiunea prelungită a celor mai mari economii din regiune afectează încrederea consumatorilor. În plus, ameninţările legate de tarifele impuse de Statele Unite şi concurenţa puternică a producătorilor chinezi, în frunte cu BYD Co., pun presiune pe piaţa auto europeană.
     
    Înmatriculările Tesla din martie şi din lunile următoare vor oferi investitorilor o imagine mai clară despre influenţa politicii lui Musk asupra declinului vânzărilor.
     
    Trecerea la noul Model Y a impus oprirea producţiei în fabricile Tesla din întreaga lume la începutul acestui an, inclusiv la uzina de asamblare de lângă Berlin. Aceste întreruperi au dus la pierderi de producţie şi vânzări amânate sau pierdute.
     
    În acest context, producătorii auto europeni încearcă să profite de declinul Tesla, oferind modele mai accesibile, inclusiv Renault R5 E-Tech, cu un preţ de 25.000 EUR (26.990 USD), şi Citroën ë-C3 de 23.300 EUR de la Stellantis NV, o maşină de oraş. Aceste vehicule concurează, de asemenea, cu modelele producătorilor chinezi care îşi fac apariţia pe piaţa europeană.
     

  • Wall Street din nou pe roşu: Indicele S&P 500 scade cu 1,25%, Dow Jones Industrial Average pierde 0,5%, iar Nasdaq 2%. Tesla şterge 6% din capitalizare

    Piaţa americană scade la începutul şedinţei de marţi, după două şedinţe consecutive de creştere, scrie CNBC.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 196 de puncte, echivalentul a 0,5%. S&P 500 a scăzut cu 1,25%, apropiindu-se de teritoriul de corecţie; acesta se tranzacţiona cu aproximativ 8,6% sub nivelul său record. Nasdaq Composite a coborât cu 2%. 

    Tesla a scăzut din nou marţi. Acţiunile companiei au pierdut 6% după ce RBC Capital Markets şi-a redus ţinta de preţ pentru producătorul de vehicule electrice, invocând creşterea competiţiei pe piaţa EV. Acţiunile Tesla au scăzut cu 36% în ultima lună. 

    Aceste mişcări vin după două sesiuni consecutive de creştere pe Wall Street.

    S&P 500 a intrat oficial în teritoriu de corecţie săptămâna trecută, după ce a scăzut cu mai mult de 10%, dar indicele şi-a recuperat o parte din pierderi vineri şi luni.

    În ciuda recentei redresări, Nasdaq, axat pe tehnologie, rămâne într-o corecţie.

    Cei mai mari trei indici bursieri sunt în continuare pe minus în acest an, subliniind amploarea scăderii pieţei. 

  • Acţiunile Kering, compania din spatele Gucci, au scăzut cu peste 12% după o numire controversată în funcţia de director artistic

    Acţiunile Kering au scăzut vineri după ce compania a anunţat că Demna Gvasalia va prelua funcţia de director artistic al liniei de modă a Gucci, scrie CNBC.

    Gvasalia, cunoscut în industrie sub numele de Demna, provine din interiorul Balenciaga, brand deţinut de Kering. El îl înlocuieşte pe Sabato De Sarno, al cărui plecare a fost anunţată luna trecută.

    Acţiunile au scăzut cu peste 12%, cel mai mare declin din 2008.

    „Contribuţia lui Demna în industrie, la Balenciaga şi la succesul grupului a fost imensă. Puterea sa creativă este exact ceea ce are nevoie Gucci,” a declarat François-Henri Pinault, preşedintele şi CEO-ul Kering, într-o declaraţie.

    Demna, cetăţean georgian şi primul director artistic al Gucci care nu este italian din perioada Tom Ford, a activat aproape un deceniu la brandul Balenciaga. El este cunoscut pentru aducerea streetwear-ului în sfera luxului.

    A atras controverse în 2022 după o campanie publicitară care includea copii cu produse de tip bondage. Unul dintre anunţuri o arăta pe o fetiţă ţinând o geantă sub forma unui urs de pluş legat cu curele de bondage, în timp ce altul conţinea documente, inclusiv un text dintr-o hotărâre din 2008 a Curţii Supreme referitoare la pornografia infantilă.

    Numirea reprezintă o nouă încercare a Kering de a revigora Gucci, care reprezintă aproximativ jumătate din veniturile totale ale grupului, dar care a înregistrat vânzări slabe, în special în piaţa chineză.

    Vânzările Gucci au scăzut cu 24% în trimestrul patru, la 1,92 miliarde de euro, a raportat Kering luna trecută, într-un context mai larg de scădere cu 12% a veniturilor grupului.

  • Cum explică şeful Dacia scăderea producţiei din primele două luni?

    Productia Dacia din România a scăzut în primele două luni din 2025 cu 31%, respectiv 10% fată de perioada similară din 2024.

    “Producţia din primele două luni a fost influenţată de industrializarea modelului Bigster. Atunci când lansezi în producţie un model nou nu poţi produce la capacitate maximă. Mai ales că e cel mai complex produs pe care l-am avut până acum. Vrem să-l facem şi impecabil din prima. Mai avem câteva săptămâni şi după aia vorbim de cifre normale de producţie”, a spus Mihai Bordeanu, managing director, Dacia Brand South Eastern Europe & country head.

    Potrivit lui, deja în România vorbim de comenzi cu patru cifre pentru Bigster, deci peste 1.000 de maşini, iar la nivel european sunt peste 10.000 de comenzi. Clienţii au comandat-o atât online cât şi la dealer. Din comenzi, 75-80% sunt realizate de persoane fizice şi restul de juridice. Mai mult, 90% dintre comenzi sunt pentru versiunile de top, iar pe lista de opţionale au venit cu noua culoare specială, caroserie în două culori, hayon electric şi trapă panoramică.

    “Cel mai probabil vom vedea mulţi posesori de Duster care vor face upgrade la Bigster, însă noi mizăm pe atragerea de clienţi de la alte mărci, în condiţiile în care 77% dintre clienţii Dacia vin de la alte branduri”, a explicat Mihai Bordeanu.

     

     

  • Wall Street pe roşu: Indicele S&P 500 scade cu peste 1,3% şi intră în teritoriu de corecţie, după ce a pierdut 10% faţă de maximul din februarie. Dow Jones Industrial Average este pe minus cu 1,4%, iar Nasdaq Composite a pierdut 1,8%

    Acţiunile au scăzut joi după ce piaţa nu a revenit să-şi revină pe creştere după trei săptămâni tensionate din cauza politicilor lui Donald Trump, scrie CNBC.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu aproximativ 1,3%, pierderile ajungând la 10% faţă de recordul din februarie. Dacă indicele va termina sesiunea de tranzacţionare cu această scădere, vom fi oficial într-o corecţie bursieră.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 481 de puncte, sau 1,4% în a patra zi consecutivă de scădere. Indicele Nasdaq Composite a pierdut 1,8%.

     

    Donald Trump ameninţă că va impune tarife de 200% pentru importurile de băuturi alcoolice din UE. Producătorii francezi de vin, cei mai afectaţi de măsură. „Acest lucru va fi grozav pentru afacerile americane”

  • O furtună economică bântuie din nou lumea, iar primele semne vin din SUA. La ce ne putem aştepta dacă economia o ia la vale

    Frica de recesiune începe să prindă din nou viaţă după ce Donald Trump a continuat să alimenteze tensiunile comerciale cu politica sa tarifară agresivă şi cu represalii pentru cei ce ripostează, iar bursa s-a prăbuşit.

    Recent, Trump şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o încetinire economică în cadrul emisiunii „Sunday Morning Futures” de la Fox News, descriind recentele turbulenţe din economie drept „o perioadă de tranziţie” şi spunând că: „Este nevoie de puţin timp, dar cred că ar trebui să fie grozav pentru noi”.

    Când a fost întrebat dacă crede că se apropie o recesiune, Trump a preferat să răspundă evaziv: „Nu-mi place să prezic astfel de lucruri”.

    Dacă va avea loc o recesiune, aceasta ar fi a doua pentru economia americană în ultimii 16 ani. Ultima, în 2020, a durat doar două luni şi a fost determinată de pandemia Covid-19. Înainte de aceasta, economia americană dar şi cea mondială s-a confruntat cu episodul din 2008 când lovea mare criză economică generată de prăbuşirea gigantului bancar american Lehman Brothers.

    Asta înseamnă că mulţi adulţi sub 35 de ani nu s-au confruntat niciodată cu o perioadă prelungită de haos economic, una în care locurile de muncă sunt mai greu de găsit, salariile stagnează şi alegerile financiare devin mai dificile.

    La ce te poţi aştepta dacă economia o ia la vale:

    Recesiunea este adesea definită ca încetinirea creşterii economice pentru două trimestre consecutive. Cu toate acestea, National Bureau of Economic Research (NBER), care dă pronosticul, analizează alţi indicatori, cum ar fi somajul, fluxul investiţiilor şi dinamica consumului pentru a determina dacă este vorba de un episod trecător sau de o furtună economică în toată regula.

    Spre deosebire de prăbuşirile bursiere, recesiunile nu sunt declarate în timp real. NBER face acest lucru retroactiv, adesea la câteva luni după ce recesiunea a început deja.

    Aşadar, la ce vă puteţi aştepta în timpul unei recesiuni? De obicei, întreprinderile reduc cheltuielile şi investiţiile, îngheaţă angajările şi renunţă la o parte din forţa de muncă, declanşând un efect în lanţ care afectează locurile de muncă, salariile, consumul şi accesul la credite.

    Deşi fiecare recesiune este diferită, există de obicei câteva puncte comune:

    1. Întreprinderile se confruntă cu dificultăţi, falimentele devenind tot mai frecvente.
    2. Oamenii îşi pierd locurile de muncă, deoarece companiile reduc costurile prin concedieri sau îngheţarea angajărilor. Din punct de vedere istoric, şomajul creşte semnificativ în timpul recesiunilor, ajungând uneori la 10% în perioadele de recesiune severă.
    3. Preţul acţiunilor se prăbuşeşte. În timpul recesiunilor trecute, randamentul investiţiilor pe bursă, realizate adesea pentru a obţine bani de pesionare au scăzut brusc. O scădere prelungită a burselor este adesea un semn timpuriu al unei recesiuni.
    4. Cheltuielile încetinesc. Atunci când oamenii au mai puţini bani sau se tem că îşi vor pierde locul de muncă, ei tind să renunţe la achiziţiile mari, cum ar fi maşinile şi vacanţele, ceea ce afectează întreprinderile.
    5. Obţinerea unui credit este mai dificilă. Băncile restricţionează creditarea, făcând mai dificilă cumpărarea unei locuinţe, demararea unei afaceri sau chiar obţinerea unui card de credit.

    Acestea fiind spuse, nu totul este previzibil în timpul unei recesiuni, iar gravitatea acesteia poate varia.

    În timp ce preţurile acţiunilor scad de obicei pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru incertitudinea economică, piaţa imobiliară poate fi mai puţin previzibilă. În 2008, valoarea locuinţelor a scăzut vertiginos din cauza prăbuşirii pieţei imobiliare, dar în 2020, preţurile au crescut deoarece ratele scăzute ale dobânzilor au alimentat cererea.