BusinessMagazin

Tag: saracie

  • Care ar fi primul lucru pe care Bill Gates l-ar face dacă ar trăi cu 2 dolari pe lună

    Ce ar face cel mai bogat om din lume dacă ar câştiga doar 2 dolari pe lună, la fel ca cei 1 miliard de oameni care trăiesc în sărăcie extremă?

    Ar creşte pui, a explicat Bil Gates, înt-o postare recentă pe blogul său.

    “Nu există un singur răspuns corect, desigur, iar sărăcia arată diferit în fiecare loc”, a scris Gates. “Dar prin intermediul fundaţiei mele am întâlnit mulţi oameni în ţările subdezvoltate care creşteau pui şi am învăţat multe despre asta. Îmi este destul de clar că celor care trăiesc în sărăcie extremă le-ar fi mai bine dacă ar creşte pui”.

    Citiţi continuarea materialului pe www.gustarte.ro

  • Primul lucru pe care l-ar face Bill Gates dacă ar trăi cu 2 dolari pe lună

    Cel mai bogat om din lume a anunţat ce ar face dacă ar trăi cu numai 2 dolari pe lună.

    Citeşte continuarea pe Mediafax.ro

  • Care ar fi primul lucru pe care Bill Gates l-ar face dacă ar trăi cu 2 dolari pe lună

    Ce ar face cel mai bogat om din lume dacă ar câştiga doar 2 dolari pe lună, la fel ca cei 1 miliard de oameni care trăiesc în sărăcie extremă?

    Ar creşte pui, a explicat Bil Gates, înt-o postare recentă pe blogul său.

    “Nu există un singur răspuns corect, desigur, iar sărăcia arată diferit în fiecare loc”, a scris Gates. “Dar prin intermediul fundaţiei mele am întâlnit mulţi oameni în ţările subdezvoltate care creşteau pui şi am învăţat multe despre asta. Îmi este destul de clar că celor care trăiesc în sărăcie extremă le-ar fi mai bine dacă ar creşte pui”.

    Citiţi continuarea materialului pe www.gustarte.ro

  • Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România. Marian Drăguşin: Când sărăcia şi suferinţa din ţară nu m-au lăsat să dorm noaptea, am intrat în politică!

    Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România îi aparţin lui Marian Drăguşin, patronul de la Vinalcool Argeş.
     
    Se apropie alegerile parlamentare şi politicienii se vor întrece în tot felul de declaraţii pompoase. Până atunci însă vă delectăm cu un interviu senzaţional, plin de elucubraţii, acordat de patronul „Vinalcool” – Marian Drăguşin, pe vremea când acesta era candidatul Alianţei PSD+PC, pentru Senat, pe Colegiul Târgovişte-Moreni, în 2008.
     
    Interviul acordat de Marian Drăguşin presei dâmboviţene abundă în fraze fără substanţă şi pline de o ilaritate infantilă. Veţi vedea mai jos o paletă din mostrele de cuvinte goale şi demne de nişte „caţavenci”.
     
    „Ca argeşean, cunosc bine judeţul Dâmboviţa. De câte ori merg spre comunele dâmboviţene, aleg drumul Găeştiului, pentru că îmi place să admir comunele dâmboviţene. Mai ales toamna, când trec prin Lunguleţu, mă impresionează munţii de varză şi sutele de saci de cartofi. De fiecare dată opresc la Târgovişte, unde, preţ de câteva ore, chem la apel istoria acestor locuri. Personalitatea lui Vlad Ţepeş mă fascinează”.
     
    Vreţi să râdeţi cu poftă? Citiţi şi următorul fragment, purtând aceeaşi amprentă a patronului „Vinalcool”: „Marian Drăguşin este, în primul rând, un om. Un om obişnuit. Meseria de doctor am ales-o pentru că atunci, la tinereţe, am simţit că trebuie să fac ceva pentru oamenii aflaţi în suferinţă. După ce am profesat ani de zile, mi-am dat seama că oamenii nu au numai suferinţa fizică, ci şi una morală. Sunt oameni care nu au văzut marea niciodată! Şi aceştia sunt semenii noştri, au şi ei un suflet în care poartă speranţe, cresc şi ei copii, pe care vor să-i vadă bine”. Vai, cât patetism, cât altruism gratuit!…
     
    Marian Drăguşin iese rău în decor şi se umple de penibil şi când vorbeşte despre politică: „Politica este poarta prin care intrăm în universul puterii. Politicienii ar trebui să fie caracterizaţi de o austeritate de tip kantian, singura ambiţie a acestora trebuind să fie aceea de a performa permanent în slujba interesului public şi al progresului general al societăţii”.
     
    Şi când face comparaţii, rezultatul e unul de…râs în hohote: „La Târgovişte, calci la fiecare pas pe istorie şi nimeni nu se gândeşte să valorifice trecutul glorios al strămoşilor noştri. Dimpotrivă, la  Târgovişte, istoria este ascunsă după uşă, ca o slujnică prost îmbrăcată. Am studiat evoluţia economică în cursul istoriei a oraşului Moreni. Declinul economic al oraşului a ajuns, în prezent, aproape de pragul-limită de suportabilitate al cetăţenilor. Ceva trebuie făcut pentru locuitorii acestui oraş, Moreni. Nu trebuie să ajungă un alt Mizil al României, un oraş în care nu se întâmplă nimic şi unde doar câinii mai umblă cu covrigi în coadă pe stradă!”.
     
    Promisiunile electorale ale doctorului Drăguşin sunt şi ele demne de…Star Trek: „Imediat ce vom câştiga alegerile, vom remotiva personalul din învăţământ, prin salarii corespunzătoare performanţelor! De asemenea, ne propunem să construim 5.000 de şcoli, creşe şi grădiniţe noi.” Finalul interviului este şi el unul pe măsură: „Le promit celor care mă vor vota că îi voi vindeca definitiv de sărăcie şi de tristeţe!” Cine ştie, o fi avut Marian Drăguşin vreo baghetă de Harry Potter şi nu au ştiut alegătorii, la vremea respectivă. Oricum, decât cu asemenea discursuri, mai bine… lipsă.
     

  • Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România. Marian Drăguşin: Când sărăcia şi suferinţa din ţară nu m-au lăsat să dorm noaptea, am intrat în politică!

    Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România îi aparţin lui Marian Drăguşin, patronul de la Vinalcool Argeş.
     
    Se apropie alegerile parlamentare şi politicienii se vor întrece în tot felul de declaraţii pompoase. Până atunci însă vă delectăm cu un interviu senzaţional, plin de elucubraţii, acordat de patronul „Vinalcool” – Marian Drăguşin, pe vremea când acesta era candidatul Alianţei PSD+PC, pentru Senat, pe Colegiul Târgovişte-Moreni, în 2008.
     
    Interviul acordat de Marian Drăguşin presei dâmboviţene abundă în fraze fără substanţă şi pline de o ilaritate infantilă. Veţi vedea mai jos o paletă din mostrele de cuvinte goale şi demne de nişte „caţavenci”.
     
    „Ca argeşean, cunosc bine judeţul Dâmboviţa. De câte ori merg spre comunele dâmboviţene, aleg drumul Găeştiului, pentru că îmi place să admir comunele dâmboviţene. Mai ales toamna, când trec prin Lunguleţu, mă impresionează munţii de varză şi sutele de saci de cartofi. De fiecare dată opresc la Târgovişte, unde, preţ de câteva ore, chem la apel istoria acestor locuri. Personalitatea lui Vlad Ţepeş mă fascinează”.
     
    Vreţi să râdeţi cu poftă? Citiţi şi următorul fragment, purtând aceeaşi amprentă a patronului „Vinalcool”: „Marian Drăguşin este, în primul rând, un om. Un om obişnuit. Meseria de doctor am ales-o pentru că atunci, la tinereţe, am simţit că trebuie să fac ceva pentru oamenii aflaţi în suferinţă. După ce am profesat ani de zile, mi-am dat seama că oamenii nu au numai suferinţa fizică, ci şi una morală. Sunt oameni care nu au văzut marea niciodată! Şi aceştia sunt semenii noştri, au şi ei un suflet în care poartă speranţe, cresc şi ei copii, pe care vor să-i vadă bine”. Vai, cât patetism, cât altruism gratuit!…
     
    Marian Drăguşin iese rău în decor şi se umple de penibil şi când vorbeşte despre politică: „Politica este poarta prin care intrăm în universul puterii. Politicienii ar trebui să fie caracterizaţi de o austeritate de tip kantian, singura ambiţie a acestora trebuind să fie aceea de a performa permanent în slujba interesului public şi al progresului general al societăţii”.
     
    Şi când face comparaţii, rezultatul e unul de…râs în hohote: „La Târgovişte, calci la fiecare pas pe istorie şi nimeni nu se gândeşte să valorifice trecutul glorios al strămoşilor noştri. Dimpotrivă, la  Târgovişte, istoria este ascunsă după uşă, ca o slujnică prost îmbrăcată. Am studiat evoluţia economică în cursul istoriei a oraşului Moreni. Declinul economic al oraşului a ajuns, în prezent, aproape de pragul-limită de suportabilitate al cetăţenilor. Ceva trebuie făcut pentru locuitorii acestui oraş, Moreni. Nu trebuie să ajungă un alt Mizil al României, un oraş în care nu se întâmplă nimic şi unde doar câinii mai umblă cu covrigi în coadă pe stradă!”.
     
    Promisiunile electorale ale doctorului Drăguşin sunt şi ele demne de…Star Trek: „Imediat ce vom câştiga alegerile, vom remotiva personalul din învăţământ, prin salarii corespunzătoare performanţelor! De asemenea, ne propunem să construim 5.000 de şcoli, creşe şi grădiniţe noi.” Finalul interviului este şi el unul pe măsură: „Le promit celor care mă vor vota că îi voi vindeca definitiv de sărăcie şi de tristeţe!” Cine ştie, o fi avut Marian Drăguşin vreo baghetă de Harry Potter şi nu au ştiut alegătorii, la vremea respectivă. Oricum, decât cu asemenea discursuri, mai bine… lipsă.
     

  • Cum e posibil? În cea mai săracă zonă a României descoperim una dintre cele mai bogate şi frumoase comune

    Poate că niciunde nu se potriveşte mai bine zicala care spune că omul sfinţeşte locul, precum la Pădureni, în judeţul Vaslui. Aici, într-una dintre cele mai sărace zone ale României, o comună înfloreşte la propriu de 26 de ani, în acelaşi sistem politic în care trăieşte toată lumea, dar în condiţii clar mai potrivnice decât satele din vestul ţării.

    Aici, înconjurată de sate sărace şi prăfuite, precum o oază în mijlocul deşertului, locuitorii din Pădureni au condiţii de vis: piscină şi camping, teatru de vară şi sală de spectacole, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc minunat dotat cu foişoare şi terase, lac de agrement şi chiar un loc pentru echitaţie. Vă puteţi imagina aşa ceva? Mai mult decât atât, comuna are drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare. Cu alte cuvinte, cei 4.000 de locuitori ai comunei au un standard de civilizaţie pe care nu îl au destule orăşele din ţara noastră.

    Aflată la 8 km de Huşi, comuna are în toate satele sale televiziune prin cablu, iar şcoala are chiar şi laborator de informatică…

    Faptul că aici, într-una dintre zonele sărace ale României s-a putut realiza aşa ceva, ne confirmă încă o dată faptul că în peste 90% din situaţii, oraşele şi comunele noastre au fost conduse, de 26 de ani, de incompetenţi şi hoţi de cea mai joasă speţă. Pentru că dacă aici s-a putut, se putea oriunde altundeva…

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Ceapa este singura legumă care poate să răstoarne un guvern. Cum influenţează economia uneia dintre cele mai mari ţări din lume

    Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene, potrivit presei internaţionale

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Ceapa este singura legumă care poate să răstoarne un guvern, după cum reiese din istoria ţării. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei în timp ce în 2010 guvernul a fost forţat să oprească exporturile şi să înceapă să importe ceapă pentru a împiedica protestele de stradă împotriva preţurilor în creştere.

    Consumul lunar per capita din India a crescut din cauza mai multor motive, inclusiv a schimbărilor stilului de viaţă al indienilor. Între 2004 şi 2005 şi 2009 şi 2010, consumul de ceapă a crescut cu 32% în India rurală şi cu 18% în India urbană în timp ce producţia de ceapă a crescut în aceşti doi ani cu aproape 90%.

    În acelaşi timp, există multă cerere pentru ceapa cultivată în India în toată lumea. Este exportată mai ales în forma sa deshidratată, la conservă sau murată. India este al doilea cel mai mare producător de ceapă deshidratată din lume. Leguma este cultivată în mai multe regiuni din India în scopuri comerciale, nu doar pentru subzistenţă.

     

     

  • Cum influenţează ceapa economia şi sistemul politic al uneia dintre cele mai mari ţări din lume

    Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene, potrivit presei internaţionale

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Ceapa este singura legumă care poate să răstoarne un guvern, după cum reiese din istoria ţării. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei în timp ce în 2010 guvernul a fost forţat să oprească exporturile şi să înceapă să importe ceapă pentru a împiedica protestele de stradă împotriva preţurilor în creştere.

    Consumul lunar per capita din India a crescut din cauza mai multor motive, inclusiv a schimbărilor stilului de viaţă al indienilor. Între 2004 şi 2005 şi 2009 şi 2010, consumul de ceapă a crescut cu 32% în India rurală şi cu 18% în India urbană în timp ce producţia de ceapă a crescut în aceşti doi ani cu aproape 90%.

    În acelaşi timp, există multă cerere pentru ceapa cultivată în India în toată lumea. Este exportată mai ales în forma sa deshidratată, la conservă sau murată. India este al doilea cel mai mare producător de ceapă deshidratată din lume. Leguma este cultivată în mai multe regiuni din India în scopuri comerciale, nu doar pentru subzistenţă.

     

     

  • Cum e posibil? În cea mai săracă zonă a României descoperim una dintre cele mai bogate şi frumoase comune

    Poate că niciunde nu se potriveşte mai bine zicala care spune că omul sfinţeşte locul, precum la Pădureni, în judeţul Vaslui. Aici, într-una dintre cele mai sărace zone ale României, o comună înfloreşte la propriu de 26 de ani, în acelaşi sistem politic în care trăieşte toată lumea, dar în condiţii clar mai potrivnice decât satele din vestul ţării.

    Aici, înconjurată de sate sărace şi prăfuite, precum o oază în mijlocul deşertului, locuitorii din Pădureni au condiţii de vis: piscină şi camping, teatru de vară şi sală de spectacole, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc minunat dotat cu foişoare şi terase, lac de agrement şi chiar un loc pentru echitaţie. Vă puteţi imagina aşa ceva? Mai mult decât atât, comuna are drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare. Cu alte cuvinte, cei 4.000 de locuitori ai comunei au un standard de civilizaţie pe care nu îl au destule orăşele din ţara noastră.

    Aflată la 8 km de Huşi, comuna are în toate satele sale televiziune prin cablu, iar şcoala are chiar şi laborator de informatică…

    Faptul că aici, într-una dintre zonele sărace ale României s-a putut realiza aşa ceva, ne confirmă încă o dată faptul că în peste 90% din situaţii, oraşele şi comunele noastre au fost conduse, de 26 de ani, de incompetenţi şi hoţi de cea mai joasă speţă. Pentru că dacă aici s-a putut, se putea oriunde altundeva…

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Ţara care schimbă legea pentru a scăpa de cerşetorii români

    Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.

    “Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.

    Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.

    Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.

    “Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.

    Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.