BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Noi sancţiuni pentru oligarhii ruşi: Marea Britanie ia măsuri împotriva lui Alisher Usmanov, implicat anterior la cluburile de fotbal Everton şi Arsenal, precum şi împotriva lui Igor Shuvalov, fostul vicepremier al Rusiei

    Marea Britanie a anunţat sancţiuni pentru alţi doi oligarhi ruşi după decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina.

    Potrivit BBC, oligarhii luaţi în vizor de această dată sunt Alisher Usmanov şi Igor Shuvalov. Usmanov este cunoscut pentru că a sponsorizat în trecut cluburile de fotbal Everton şi Arsenal. Igor Shuvalov este fostul vicepremier al lui Vladimir Putin.

    Noile restricţii impuse de guvernul britanic înseamnă că activele lor vor fi îngheţate şi vor avea interdicţie la intrarea în Marea Britanie. Totodată, cetăţenii şi businessurile britanice trebuie să îi evite.

    Săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a îngheţat deja activele lui Alisher Usmanov, susţinând că est „un oligarh pro-Kremlin aflat în legătură strânsă cu preşedintele rus Vladimir Putin”.

    La acel moment, Usmanov lansa o declaraţie prin care clasifica decizia UE drept „nedreaptă” şi a adăugat că va „utiliza toate mijloacele legale pentru protejarea reputaţiei şi onoarei” sale.

  • Statele Unite vor impune sancţiuni împotriva mai multor oligarhi ruşi

    Statele Unite vor impune joi sancţiuni împotriva unei serii de oligarhi ruşi şi a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, a anunţat Casa Albă, în contextul în care Washingtonul îi vizează pe apropiaţii preşedintelui rus Vladimir Putin ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, scrie Reuters.

    Printre cei desemnaţi se numără magnatul rus Alisher Usmanov, fondatorul companiei miniere Metalloinvest, şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

    Statele Unite vor impune, de asemenea, restricţii de viză pentru 19 oligarhi ruşi, membrii familiilor şi asociaţii acestora, a precizat Casa Albă într-un comunicat, şi vor emite sancţiuni împotriva entităţilor şi persoanelor fizice ruse care permit răspândirea dezinformării în această ţară.

    “Vrem ca Putin să simtă apăsarea, vrem ca oamenii din jurul lui să simtă apăsarea”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

    Washingtonul a impus până în prezent mai multe runde de sancţiuni, inclusiv împotriva lui Putin şi a băncii centrale, după ce forţele ruseşti au invadat Ucraina în cel mai mare asalt asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Moscova numeşte asaltul o “operaţiune specială”.

    Măsurile au inclus sancţiuni împotriva a ceea ce Departamentul Trezoreriei SUA a declarat că sunt “elitele” ruseşti, inclusiv unele cu legături cu Sberbank, VTB, Rosneft şi Serviciul Federal de Securitate (FSB).

    Washingtonul a avertizat în repetate rânduri că este pregătit să ia măsuri suplimentare pentru a trage Moscova la răspundere pentru invazia sa în Ucraina.

    În discursul său de marţi seară privind starea Uniunii, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor depune eforturi pentru a confisca iahturile, apartamentele de lux şi avioanele private ale ruşilor bogaţi care au legături cu Putin.

    “Venim după câştigurile voastre ilicite”, a spus Biden.

    Statele Unite şi aliaţii lor au anunţat săptămâna trecută că vor lansa un grup operativ pentru a identifica şi îngheţa activele companiilor şi oligarhilor ruşi sancţionaţi.

  • Acţiunile ruseşti listate pe bursa din Londra se prăbuşesc cu 98% în ultimele două săptămâni. Bursa din Moscova ia cea mai mare pauză din 1998 încoace

    Valoarea certificatelor de depozit ale companiilor ruseşti listate în Regatul Unit continuă să se evapore, pe măsură ce sancţiunile statelor vestice produc o serie masivă de efecte resimţite la nivel global, notează Bloomberg.

    Indicele Dow Jones Russia GDR, care monitorizează companiile ruseşti tranzacţionate în Londra, s-a prăbuşit cu 98% în ultimele două săptămâni. Scăderea a şters 572 de miliarde de dolari din capitalizarea cumulată a 23 de acţiuni, inclusiv Gazprom PSJC, Sberbank PJSC şi Rosneft PJSC.

    Selloff-ul de miercuri a declanşat un val de întreruperi. În prima oră a sesiunii de astăzi de la bursa londoneză LSE, tranzacţionarea acţiunilor Gazprom, Sberbank şi Magnit s-a oprit timp de 15 minute. Tranzacţiile cu acţiunilor băncii VTB PJSC au fost suspendate săptămână trecută ca urmare a sancţiunilor statelor occidentale.

    Ne-a trecut glonţul pe la ureche. Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a vrut să cumpere Volksbank România acum 9 ani

    Astăzi, 2 martie, indicele Dow Jones Russia GDR, din care fac parte cele mai mari 11 companii ruseşti listate pe LSE, a scăzut cu până la 81%, fiind pe minus cu 98% din data de 16 februarie încoace.

    Certificatele de depozit pentru Sberbank s-au prăbuşit săptămâna aceasta cu 99%, în timp ce Gazprom a scăzut cu 98%, iar producătorul de oţel Severstal PJSC a pierdut aproape 100%. Rosneft Oil. Co afişează un minus de 79%, iar Lukoil PJSC suferă un declin de 99%.

    La Moscova, bursa de valori a luat cea mai lungă pauză din ultimii 24 de ani.

    Exodul acţiunilor ruseşti listate în afara ţării ar putea continua, având în vedere că furnizorul de indici Stoxx plănuieşte să renunţe la 61 de companii ruseşti începând cu 18 martie. MSCI ia în calcul un plan similar.

     

  • Sancţiunile împotriva sectorului energetic rusesc “sunt pe masă”, afirmă Casa Albă

    Statele Unite sunt “foarte deschise” la impunerea de sancţiuni asupra industriei petroliere şi de gaze naturale din Rusia, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, adăugând că este evaluat posibilul impact asupra pieţelor globale şi a preţurilor energiei din SUA, relatează Reuters.

    Întrebată dacă Washingtonul şi aliaţii săi occidentali vor aplica sancţiuni asupra vastului sector energetic al Moscovei, Psaki a declarat într-un interviu pentru MSNBC: “Suntem foarte deschişi”.

    “Ne gândim la asta. Este foarte mult pe masă, dar trebuie să cântărim care va fi impactul”, a adăugat ea.

    Deşi Statele Unite nu au vizat încă vânzările de petrol rusesc ca parte a sancţiunilor economice de amploare impuse Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, comercianţii americani au acţionat deja pentru a pune în aşteptare aceste importuri, perturbând pieţele energetice.

    Administraţia preşedintelui Joe Biden a declarat că ar putea bloca petrolul rusesc dacă Moscova îşi continuă agresiunea împotriva Kievului. Cu toate acestea, Psaki a declarat miercuri că Casa Albă analizează modul în care acest lucru ar putea afecta pieţele.

    Preţul petrolului a atins maximele ultimilor opt ani la aproape o săptămână de la invadarea Ucrainei de către Moscova, atingând un vârf de 113,02 dolari pe baril miercuri, înainte de a se relaxa la 111,53 dolari. Între timp, producătorii de petrol din OPEC+, reuniţi miercuri, intenţionează să se limiteze la creşteri modeste ale producţiei, potrivit unui proiect de plan consultat de Reuters.

    “Ceea ce luăm în calcul… este şi modul în care putem maximiza impactul şi presiunea asupra preşedintelui (rus) (Vladimir) Putin şi a sectorului financiar…”, a spus Psaki. “Dar vrem să minimizăm impactul asupra pieţei globale şi asta include piaţa globală a petrolului şi impactul preţurilor la energie pentru poporul american. Nu încercăm să ne facem rău nouă înşine, ci preşedintelui Putin şi economiei ruseşti”, a adăugat Psaki.

    Marţi, Statele Unite şi aliaţii lor au convenit să elibereze 60 de milioane de barili din rezervele de petrol pentru a contribui la compensarea întreruperilor în aprovizionare.

  • Prima victimă bancară a sancţiunilor occidentale: Unitatea austriacă a Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, intră în insolvenţă

    Unitatea austriacă a Sberbank a fost împinsă spre eşec de sancţiunile de amploare împotriva Rusiei, devenind prima victimă bancară a măsurilor occidentale, scrie Financial Times.

    În urma prăbuşirii unităţii austriece, care a survenit în timp ce alte părţi ale operaţiunilor Sberbank în UE au fost descărcate în vânzări de urgenţă către rivalii locali, sau au încetat, creditorul de stat a declarat că se retrage complet din Europa.

    Autoritatea UE responsabilă de restructurarea băncilor în faliment a declarat că dispariţia unităţilor europene ale Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, a avut loc cu „viteza fulgerului”.

    Sberbank Europe are aproximativ 800.000 de clienţi retail şi corporativi în Europa Centrală şi de Est, cu aproape 4.000 de angajaţi.

    Banca a declarat miercuri că filialele sale din UE „s-au confruntat cu o descărcare excepţională de fonduri şi cu o serie de preocupări de siguranţă în ceea ce priveşte angajaţii şi birourile sale”, adăugând că „nu poate furniza lichiditaţi” operaţiunilor sale europene din cauza interdicţiei Bancii centrale a Rusiei privind mutarea fondurilor în străinătate.

    „În lumina situaţiei actuale, Sberbank a luat decizia de a se retrage de pe piaţa europeană”, se arată în comunicat.

    Consiliul unic de rezoluţie al UE a anunţat că filiala austriacă intră în insolvenţă, în timp ce unităţile sale croate şi slovene au fost transferate către noi proprietari.

    Săptămâna aceasta, SRB suspendase deja majoritatea activităţilor UE ale băncii de stat ruse, după ce clienţii s-au grăbit să retragă bani ca răspuns la sancţiunile occidentale. „Am monitorizat situaţia de ceva timp”, a spus Elke König, preşedintele SRB. „Dar eşecul acestei instituţii a venit cu viteza fulgerului”.

    „Nu este o insolvenţă din cauza capitalurilor proprii negative, este o insolvenţă din cauza lipsei de lichiditate”, a spus König.

    Mulţi dintre cei 35.000 de deponenţi privaţi de la filiala austriacă a Sberbank au sediul în Germania, dar sunt acoperiţi de schema de garantare a depozitelor din Austria. Afacerea germană a Sberbank va face parte din insolvenţa austriacă, dar operaţiunea sa în Elveţia continuă să funcţioneze.

    SRB a declarat că a vândut toate acţiunile filialei croate a Sberbank către Hrvatska Poštanska Banka, în timp ce unitatea sa slovenă a fost vândută către Nova Ljubljanska Banka. 

    „SRB a decis, de asemenea, că rezoluţia nu este necesară pentru societatea-mamă din Austria a Sberbank Europe AG”, potrivit SRB. „Procedurile de insolvenţă se vor desfăşura în conformitate cu legislaţia naţională. Depozitele eligibile de până la 100.000 EUR sunt protejate de sistemul austriac de garantare a depozitelor.”

    König a spus că celelalte două filiale ale Sberbank din UE, din Republica Cehă şi Ungaria, sunt gestionate de autorităţile naţionale. Unitatea sa din Cehia a fost pusă în insolvenţă, iar operaţiunea sa din Ungaria a fost îngheţată în aşteptarea unei decizii finale.

    Întrebată dacă alte bănci ruseşti cu operaţiuni în Europa, în special VTB şi Gazprombank, s-ar putea confrunta cu probleme similare, König a spus că sistemul financiar din zona euro este stabil „deocamdată”, dar „în mod clar, băncile care deţin o proprietate rusă sunt sub stres”.

    Ultima dată când SRB a preluat controlul asupra unei bănci printr-un proces formal de rezoluţie a fost atunci când a orchestrat vânzarea Banco Popular din Spania către rivalul său Banco Santander pentru 1 euro în 2017.

    Banca Sberbank şi-a stabilit filiala europeană când a achiziţionat Volksbank International din Austria în 2012.

    Sberbank Direct, operaţiunea sa de servicii bancare online, a căutat să-şi extindă baza de depozite, oferind economiştilor germani rate ale dobânzii de până la 1,5% la banii lor – mult mai mari decât ratele aproape de zero oferite de majoritatea creditorilor autohtoni.

    Banca rusă a acceptat anul trecut să-şi vândă operaţiunile din Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Serbia şi Slovenia unui consorţiu de bănci condus de AIK Banka din Slovenia. Dar König a spus că această înţelegere „s-a oprit” şi că oricum ar fi fost imposibil de finalizat din cauza sancţiunilor occidentale. 

  • Guvernul Rusiei introduce un mecanism pentru controlul capitalului, ca reacţie la sancţiuni

    Premierul Rusiei, Mihail Mişustin, a anunţat marţi, în contextul sancţiunilor financiare impuse de Occident, măsuri pentru controlul capitalului, pentru a stopa retragerea companiilor străine de pe teritoriul rus.

    “Există presiuni politice, astfel că, pentru a le permite companiilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză, a fost pregătit un proiect de ordonanţă prezidenţială în sensul introducerii restricţiilor temporare asupra retragerii activelor ruse. Ne aşteptăm ca cei care au făcut investiţii în ţara noastră să fie capabili să activeze în continuare aici”, a declarat premierul Mihail Mişustin, potrivit agenţiilor Tass şi RIA Novosti, citate de CNN.

    “Eu sunt convins că presiunile sancţiunilor vor scădea la un moment dat, iar cei care nu vor reduce proiectele în ţara noastră, pe baza sloganurilor politicienilor străini, vor câştiga”, a subliniat premierul Rusiei.

    Uniunea Europeană, Statele Unite şi Marea Britanie au decis excluderea anumitor bănci ruse din sistemul internaţional de tranzacţii interbancare “Swift” şi blocarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, ca reacţie la intervenţia militar rusă în Ucraina.

  • O nouă lovitură pentru ruşi: Visa şi Mastercard au blocat instituţiile financiare ruseşti din reţeaua lor

    Companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

    Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

    “Vom continua să colaborăm cu autorităţile de reglementare în zilele următoare pentru a ne respecta pe deplin obligaţiile de conformitate pe măsură ce acestea evoluează”, a declarat Mastercard într-o declaraţie separată, luni târziu.

    Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB. 

    Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT. 

    Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar. 

    Rusia îşi numeşte acţiunile din Ucraina o “operaţiune specială”.

    Multe bănci, companii aeriene şi nu numai din Occident au tăiat legăturile cu Rusia, calificând acţiunile ţării drept inacceptabile. Naţiunile europene şi Canada şi-au închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti. 

  • UE loveşte cu noi sancţiuni: Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este sancţionat împreună cu peste 20 de oligarhi, oameni de afaceri şi jurnalişti ruşi. Lista include nume precum şeful Rosneft, CEO-ul Transneft, precum şi oligarhii Alisher Usmanov, Petr Aven şi Alexander Ponomarenko

    Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, şi alte 25 de persoane proeminente devin ţinta sancţiunilor Uniunii Europene, ca urmare a invaziei derulate de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit unei decizii publicate astăzi, citată de Reuters.

    Lista cuprinde oligarhi şi oameni de afaceri activi în petrol, bănci şi finanţe, precum şi oficiali guvernamentali, oameni din armată şi „propagandişti care au contribuit la răspândirea propagandei anti-Ucraina”, a anunţat UE într-o declaraţie.

    Printre persoanele vizate se numără Igor Sechin, şeful Rosneft, şi Nikolay Tokarev, CEO-ul gigantului Transneft. Totodată, lista îi include pe oligarhii Alisher Usmanov, Petr Aven şi Alexander Ponomarenko, precum şi pe bancherul Mikhail Fridman.

    Totodată, lista îl include pe vicepremierul Dmitry Chernyshenko şi alţi oficiali guvernamentali, precum şi jurnalişti de top.

    Măsurile luate împotriva lor includ restricţii de călătorie, active îngheţate şi o interdicţie pentru accesul la capital.

  • Noi runde de declin pe bursele americane: Dow Jones scade cu 1,6% după anunţarea sancţiunilor lansate împotriva Moscovei. S&P 500 şi Nasdaq se depreciază cu 1,2%, respectiv 0,8%

    Marii indici de pe Wall Street încep ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii februarie cu o nouă serie de scăderi, declanşate de sancţiunile îndreptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse.

    La aproape o oră de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, indicele Dow Jones Industrial Average se deprecia cu 1,6%. S&P 500 şi Nasdaq, indicele giganţilor din domeniul tehnologiei, scădeau cu 1,2%, respectiv 0,8%, potrivit CNBC.

    În ultimele săptămâni, unele sesiuni de tranzacţionare de pe Wall Street au început în teritorii negative şi s-au încheiat cu creşteri semnificative, sentimentul general al investitorilor părând să se schimbe astfel în curs de câteva ore.

    De exemplu, pe 24 februarie, ziua invaziei ruseşti în Ucraina, principalii indici din Statele Unite au deschis pe minus cu 2%-3%, însă au reuşit să încheie ziua pe plus.

    Totuşi, dinamica de luni ar putea arăta diferit, iar bursele americane să închidă şedinţa pe minus.

    De asemenea, se poate observa că Nasdaq a început astăzi cu o scădere mai mică prin comparaţie cu ceilalţi doi indici, în contextul în care benchmark-ul marilor companii tech a oferit scăderi mai pronunţate în ultimele luni. De exemplu,în 2022, Nasdaq este pe minus cu 14%. Dow Jones şi S&P au scăzut în aceeaşi perioadă cu 8%, respectiv 9,7%.

    La ora redactării ştirii, preţul aurului creştea cu 1,5%, iar preţul petrolului american WTI afişa un avans de 4%, potrivit MarketWatch.

     

  • Occidentul pune Rusia la colţ. Cât de grav va fi lovită Moscova de noile sancţiuni?

    Excluderea băncilor ruse din sistemul Swift şi a băncii centrale ruse din operaţiunile internaţionale a fost, până acum, considerată o ultimă soluţie de către oficialii occidentali, scrie BBC News.

    Excluderea Rusiei din Swift, sistemul internaţional de plăţi, creează daune colaterale potenţial substanţiale companiilor şi instituţiilor financiare – fie imediat, fie în contracte financiare pe termen mai lung.
     

    Ce este Swift şi de ce este atât de importantă interzicerea Rusiei?

    În 2018, America a reuşit să oblige sistemul Swift să renunţe la băncile iraniene, dar chiar şi în cazul unei economii mult mai mici decât Rusia, majoritatea guvernelor europene s-au opus deciziei.
     

    Germania este deosebit de sensibilă, deoarece se bazează pe Rusia pentru două treimi din aprovizionarea cu gaz. Oficialii germani consideră că au luat deja act împotriva Rusiei prin suspendarea certificării conductei Nord Stream 2, construită pentru a transporta gaze din Rusia în Germania.

    Autorităţile din SUA, Europa şi Marea Britanie par să fi convenit asupra unei modalităţi de a minimiza aceste vulnerabilităţi prin excluderea băncilor cel mai puţin implicate în tranzacţiile cu energie sau prin găsirea unei modalităţi de filtrare a tranzacţiilor care să permită plăţile pentru energie şi alimente.

    Detaliile despre modul în care vor face acest lucru nu au fost dezvăluite.

    Deşi măsura ar provoca mari daune Rusiei, există un sistem alternativ numit SPFS – sau System for Transfer of Financial Messages – pe care Rusia l-a instituit după Crimeea în 2014.

    China are, de asemenea, un sistem secundar numit Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere sau CIPS.

    Mulţi consideră că excluderea Rusiei va duce la o apropiere de China, fapt care ar putea facilita dorinţa administraţiei Xi de a submina dominaţia arhitecturii financiare globale bazate pe dolarul american. 

    Cu toate acestea, oficialii susţin că Beijingul nu ar dori în acest moment să ajute Rusia, având în vedere că relaţia sa de import-export cu restul lumii este enormă – spre deosebire de Rusia.

    Poate că şi mai dăunătoare Rusiei decât excluderea acesteia din Swift este o mişcare de izolare a băncii centrale a Rusiei. Împiedicarea acesteia de a folosi rezervele internaţionale de 630 de miliarde de dolari pentru susţinerea rublei ar putea duce la prăbuşirea valorii băncii cu consecinţe grave pentru economia rusă.

    Ceea ce pare clar este severitatea cu care Regatul Unit începe să trateze interesele financiare ruseşti.

    Guvernul a respins recent o cerere de construire a unei conducte de energie electrică între nordul Franţei şi Regatul Unit, pe baza că alte alternative nu au fost pe deplin explorate, dar surse apropiate procesului au declarat pentru BBC că situaţia în creştere din Ucraina a avut o influenţă asupra deciziei, dat fiind că proiectul a fost susţinut de un un investitor ucrainean şi unul rus.

     

    Decizia lui Roman Abramovici de a transfera „administraţia” Chelsea FC către o fundaţie caritabilă este mai mult simbolică decât semnificativă din punct de vedere legal, dar arată că înţelege în ce direcţie bate vântul acum în Marea Britanie.