BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia vrea schimbarea ordinii de securitate din Europa, avertizează serviciile de informaţii estoniene: Încheierea războiului din Ucraina i-ar oferi lui Putin şansa de a-şi reface puterile. „Putin consideră că o soluţionare a acestui conflict este posibilă doar printr-un acord în stilul conferinţei de la Ialta, adică prin împărţirea Europei în sfere de influenţă”

    Preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la obiectivul său de a redesena echilibrul de putere în Europa, la trei ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, a avertizat serviciul de informaţii externe al Estoniei într-un raport anual, citat de Bloomberg.

    Un armistiţiu temporar în Ucraina riscă să îi ofere lui Putin şansa de a „trage aer în piept” înainte de a-şi relua războiul împotriva Ucrainei pentru atingerea acestui obiectiv, se arată în raportul publicat miercuri. Cererea Rusiei ca NATO să se retragă din Estul Europei, formulată înainte de începerea războiului din Ucraina, este încă de actualitate, subliniază raportul.

    Naţiunea baltică, aflată pe flancul estic al NATO, este un susţinător ferm al Ucrainei. Estonia, care se învecinează cu Rusia, a acuzat serviciile de informaţii de la Moscova pentru o serie de acte de sabotaj din ultimii ani şi şi-a intensificat cheltuielile pentru apărare. 

    „Putin consideră că o soluţionare a acestui conflict este posibilă doar printr-un acord în stilul conferinţei de la Ialta, adică prin împărţirea Europei în sfere de influenţă”, se arată în raport, făcând referire la întâlnirea dintre liderii SUA, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice, care a reorganizat graniţele şi arhitectura de securitate a Europei după Al Doilea Război Mondial. 

    Pentru a descuraja sprijinul militar acordat Ucrainei, Rusia va alimenta în acest an „temerile legate de iarna nucleară” în societăţile occidentale, a avertizat agenţia de informaţii. De asemenea, a precizat că Moscova este „extrem de puţin probabil” să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei.

  • Raport sumbru al serviciilor de informaţii daneze: Rusia ar putea declanşa un război major în Europa în următorii cinci ani, dacă ţările din NATO sunt slăbite. „Deşi nu a fost luată o decizie de a iniţia un astfel de război, Rusia îşi dezvoltă această capacitate”

    Rusia ar putea găsi o oportunitate de a declanşa un război de mare amploare în Europa în următorii cinci ani, dacă Moscova „percepe NATO ca fiind slăbită din punct de vedere militar sau divizată politic”, avertizează o evaluare de Serviciului de Informaţii al Apărării din Danemarca (DDIS), scrie The Kyiv Independent.

    „Rusia se percepe pe sine ca fiind în conflict cu Occidentul şi se pregăteşte pentru un război împotriva NATO. Deşi nu a fost luată o decizie de a iniţia un astfel de război, Rusia îşi dezvoltă această capacitate”, avertizează raportul publicat pe 9 februarie. 

    Această ultimă evaluare a serviciilor de informaţii vine în contextul unor avertismente tot mai grave din partea liderilor occidentali şi a oficialilor din domeniul apărării cu privire la ameninţarea reprezentată de Rusia şi la lipsa de pregătire a Europei. 

    DDIS a remarcat în raportul său că o fracturare a unităţii între membrii alianţei ar putea oferi Moscovei o oportunitate de care să profite, în special dacă Statele Unite nu sunt dispuse să îşi protejeze aliaţii europeni. 

    De la preluarea mandatului, Trump a provocat nemulţumirea aliaţilor din NATO prin faptul că nu a exclus utilizarea forţei militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, o regiune autonomă a Danemarcei, precum şi prin utilizarea presiunii economice pentru a forţa Canada să devină un stat al SUA. 

    Raportul a mai arătat că Rusia ar putea ataca o ţară vecină în şase luni dacă reuşeşte să realoce resursele militare din Ucraina, în cazul încheierii războiului sau ajungerii la un conflict îngheţat.

    Totodată, ţările baltice ar putea fi atace în doi ani, iar un război major în Europa ar putea avea loc în următorii cinci ani.

    Totuşi, planurile Rusiei depind de evoluţia războiului din Ucraina, „Este puţin probabil ca Rusia să poată susţine ritmul războiului din Ucraina concomitent cu un conflict mai mare în Europa”.

  • Scandal exploziv la graniţele UE: Ancheta care dezvăluie legăturile secrete dintre Rusia şi sistemul de securitate european

    Procurorii europeni investighează rolul biroului din Moscova al unui contractor IT în dezvoltarea noului sistem electronic de frontieră al UE, care va deveni cea mai mare bază de date cu informaţii personale din blocul comunitar, raportează Financial Times.

    Potrivit documentelor analizate de FT, compania franceză de IT Atos a utilizat personal din Rusia pentru achiziţionarea de software în 2021 pentru acest proiect sensibil, destinat colectării şi stocării datelor biometrice ale tuturor vizitatorilor din afara UE.

    Dezvăluirea implicării Rusiei a ridicat preocupări majore privind securitatea acestui proiect ambiţios de modernizare a infrastructurii de frontieră a UE. Lansarea sa a fost amânată de mai multe ori din cauza unor probleme tehnice.

    Documentele divulgate indică faptul că filiala Atos din Moscova opera sub o licenţă care ar fi putut permite serviciului rus de securitate FSB să acceseze activitatea sa în Rusia. Patru surse informate au declarat că personalul din Moscova a participat direct la achiziţionarea de software pentru sistemul de frontieră, un proces care ar fi necesitat, în mod normal, o autorizaţie de securitate din partea UE.

    Parchetul European (EPPO) investighează implicarea Atos Rusia în proiectul de frontieră, conform a două surse apropiate anchetei.

    EPPO are rolul de a investiga şi urmări penal infracţiunile ce afectează interesele financiare ale UE. Instituţia nu face comentarii publice despre cazurile în desfăşurare şi nu confirmă existenţa investigaţiilor. Până în prezent, nu au fost formulate acuzaţii.

    Sistemul de intrare/ieşire (EES) al UE va monitoriza deplasările fiecărui călător străin care intră sau iese din blocul comunitar, colectând date biometrice şi informaţii personale, inclusiv detalii despre vize. În 2019, contractul EES, în valoare de 212 milioane EUR, a fost câştigat de Atos Belgia, în colaborare cu IBM Belgia şi Leonardo din Italia.

    Olaf, organismul de supraveghere antifraudă al UE, a investigat anul trecut acuzaţiile privind implicarea Atos Rusia, o anchetă care nu fusese dezvăluită anterior. Potrivit unei surse informate, ancheta a conchis faptul că măsurile interne luate de EU-Lisa, agenţia responsabilă de implementarea EES, pentru remedierea „problemelor de securitate”, au fost insuficiente.

    Deşi nu au fost găsite dovezi suficiente pentru deschiderea unei anchete în cadrul mandatului antifraudă al Olaf, au fost emise recomandări către EU-Lisa pentru îmbunătăţirea măsurilor de securitate. Olaf a refuzat să comenteze.

     

  • Atac masiv al dronelor ucrainene asupra infrastructurii energetice şi petroliere din Rusia

    O centrală nucleară şi mai multe instalaţii petroliere din Rusia au fost vizate de un atac masiv cu drone ucrainene, au raportat oficiali ruşi şi mass-media de stat, citată de Reuters, care a menţionat că nu a putut verifica informaţiile din surse independente.

    104 drone au fost lansate împotriva mai multor regiuni din vestul Rusiei, iar apărarea antiaeriană rusă a reuşit să doboare o parte dintre acestea, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

    Printre obiectivele vizate s-a numărat şi Centrala Nucleară Smolensk, cea mai mare unitate de producţie de energie electrică din nord-vestul Rusiei. Guvernatorul regiunii Vasily Anokhin a declarat că o dronă ucraineană a fost distrusă înainte să poată lovi instalaţia, iar centrala funcţionează normal, conform agenţiei ruse de stat RIA.

    În total, apărarea aeriană rusă a distrus drone în nouă regiuni, aproape jumătate dintre acestea fiind doborâte deasupra regiunii Kursk, unde forţele ruse încearcă să recâştige controlul asupra unor sate ocupate de trupele ucrainene.

    Atacul a provocat pagube şi în industria petrolieră. Gigantul petrochimic rus Sibur a fost nevoit să suspende temporar activitatea rafinăriei sale din Kstovo (regiunea Nizhny Novgorod) după ce o dronă ucraineană a declanşat un incendiu.

    Compania a confirmat incidentul şi a precizat că nu au existat victime, iar echipele de intervenţie au acţionat rapid pentru stingerea flăcărilor.

    În regiunea Belgorod, situată la graniţa cu Ucraina, o persoană a fost rănită şi spitalizată în urma unui atac cu dronă, potrivit guvernatorului local.

    Ca urmare a atacurilor, autoritatea rusă pentru aviaţie, Rosaviatsia, a suspendat temporar zborurile pe aeroporturile Kazan (Republica Tatarstan) şi Pulkovo (Sankt Petersburg). Traficul aerian a fost reluat ulterior.

    Atacurile vin în contextul războiului declanşat de Rusia în februarie 2022, iar ambele părţi neagă că ar viza civili. Ucraina a declarat anterior că atacurile asupra infrastructurii ruse au scopul de a slăbi capacitatea Moscovei de a continua războiul.

  • Antonescu: Cu sau fără ştirea sa, Călin Georgescu este candidatul Rusiei pentru preşedinţia României

    Crin Antonescu a fost întrebat, vineri seara, la Digi24, dacă Georgescu este „omul Rusiei”. Candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR a răspuns că nu poate dovedi şi nici nu poate şti exact „dacă există o înţelegere directă, concretă, între Călin Georgescu şi autorităţile din Rusia”.

    Cu toate acestea, Antonescu a spus că pentru el „este simplu şi limpede” că „domnul Călin Georgescu are un discurs politic care favorizează interesele Rusiei şi că o victorie al lui Călin Georgescu în campania prezidenţială din România, un Călin Georgescu preşedinte al României, ar scoate România de pe direcţia sa firească şi din postura sa firească din acest moment, în favoarea Rusiei, care este evident într-o ofensivă, nu doar militară, ci mai ales mediatică şi propagandistică”.

    Antonescu a mai spus că toată lumea vrea să ştie dacă alegerile prezidenţiale au fost anulate pentru că „Rusia şi-a băgat coada”.

    „Sigur că vrem să ştim, nu pot eu răspunde la aceste întrebări. (…) Există şi alte instituţii în statul român care sper că lucrează pentru a da un răspuns într-un fel sau altul preocupării publice. Dar dincolo de cercetările acestea şi de rezultatul lor, pentru mine este clar: cu sau fără ştirea sa, cu sau fără o înţelegere concretă, Călin Georgescu este candidatul Rusiei pentru preşedinţia României”, a spus Crin Antonescu.

    Întrebat dacă va merge la dezbatere cu Călin Georgescu dacă va candida, Crin Antonescu a răspuns: „Bineînţeles, ori de câte ori şi am propus acest lucru, am solicitat acest lucru. Mi se pare absolut normal că am încercat aceasta să avem o serie de dezbateri, nu doar una, în perspectiva alegerilor prezidenţiale”.

  • Antonescu: Cu sau fără ştirea sa, Călin Georgescu este candidatul Rusiei pentru preşedinţia României

    Crin Antonescu a fost întrebat, vineri seara, la Digi24, dacă Georgescu este „omul Rusiei”. Candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR a răspuns că nu poate dovedi şi nici nu poate şti exact „dacă există o înţelegere directă, concretă, între Călin Georgescu şi autorităţile din Rusia”.

    Cu toate acestea, Antonescu a spus că pentru el „este simplu şi limpede” că „domnul Călin Georgescu are un discurs politic care favorizează interesele Rusiei şi că o victorie al lui Călin Georgescu în campania prezidenţială din România, un Călin Georgescu preşedinte al României, ar scoate România de pe direcţia sa firească şi din postura sa firească din acest moment, în favoarea Rusiei, care este evident într-o ofensivă, nu doar militară, ci mai ales mediatică şi propagandistică”.

    Antonescu a mai spus că toată lumea vrea să ştie dacă alegerile prezidenţiale au fost anulate pentru că „Rusia şi-a băgat coada”.

    „Sigur că vrem să ştim, nu pot eu răspunde la aceste întrebări. (…) Există şi alte instituţii în statul român care sper că lucrează pentru a da un răspuns într-un fel sau altul preocupării publice. Dar dincolo de cercetările acestea şi de rezultatul lor, pentru mine este clar: cu sau fără ştirea sa, cu sau fără o înţelegere concretă, Călin Georgescu este candidatul Rusiei pentru preşedinţia României”, a spus Crin Antonescu.

    Întrebat dacă va merge la dezbatere cu Călin Georgescu dacă va candida, Crin Antonescu a răspuns: „Bineînţeles, ori de câte ori şi am propus acest lucru, am solicitat acest lucru. Mi se pare absolut normal că am încercat aceasta să avem o serie de dezbateri, nu doar una, în perspectiva alegerilor prezidenţiale”.

  • Cine este Bidzina Ivanişvili, oligarhul care împinge din umbră Georgia spre Rusia

    Despre preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se spune că este creaţia unui om de afaceri bogat ucrainean. Nu ar fi ajuns să conducă ţara fără ajutorul acestuia. Zelenski a devenit, între timp, simbolul re-zistenţei antiruseŞTI. Tot un om de afaceri extrem de bogat este creditat cu împingerea, din umbră, a Georgiei în afara drumului european şi spre orbita Rusiei, prin creaţia sa, partidul Visul Georgian. Totul sub o aură de mister, scrie The Guardian.

    Din palatul său de cleştar de pe vârful dealului, Bidzina Ivanişvili poate vedea tot ce mişcă pe străzile întortocheate ale vechiului Tbilisi. Unii compară clădirea cu bârlogul unui răufăcător din filmele cu James Bond. De acolo, Bidzina Ivanişvili, cea mai bogată şi mai influentă figură a Georgiei, a condus deplasarea politică a ţării de la vest spre est, timp de mai bine de un deceniu. Odată cu cea mai recentă victorie a partidului său la alegerile parlamentare, Rusia pare să fie direcţia drumului din anii următori, ceea ce a adus avertismente din partea opoziţiei că Ivanişvili in-tenţionează să demonteze fragilul experiment de trei decenii al Georgiei cu democraţia, blocând, în acelaşi timp, orice cale viabilă către integrarea în UE.

    De la scurtul său mandat ca prim-ministru, din 2012 până în 2013, oligarhul secretos, a cărui avere este estimată la 7,5 miliarde de dolari, într-o ţară al cărei PIB este de 30 de miliarde de dola-ri, şi-a exercitat în mare măsură influenţa din culise şi este descris de mulţi georgieni drept „păpuşarul” ţării. Ivanişvili zâmbea larg publicului, la sediul partidului său, în acea sâmbătă de octombrie, în timp ce comisia elec-torală a ţării anunţa că partidul de guvernământ, Visul Georgian, pe care el l-a fondat, a câştigat 54% din voturi, un rezultat care, legal, îi va asigura stăpânirea puterii pentru încă patru ani.

    După discursul său, artificiile au luminat cerul, bubuiturile lor puternice răsunând prin oraş, amplificând disperarea unei opoziţii ale cărei speranţe de a for-ma o coaliţie pro-occidentală tocmai deveniseră ruine. Ivanişvili a petrecut o mare parte din anii 1990 în Rusia, înfi-inţând companii bancare, metalurgice şi de telecomunicaţii şi devenind bogat în haosul care a urmat prăbuşirii Uni-unii Sovietice. Când s-a întors în Georgia şi a intrat în politică, a întreţinut o aură de mister în jurul său. Pasiunile sale excentrice, precum creşterea rechinilor şi a zebrelor sau colecţionarea de copaci rari, au avut parte de o atenţie larg răspândită, poveştile despre activităţile sale fastuoase transformându-se în legende de spus la gura sobei, în toată ţara. După cum a explicat odată, într-unul din rarele sale interviuri: „Aş putea să-ţi spun orice şi nu ai avea cum să verifici”. Ivanişvili a jucat un rol mai vizibil în perioada premergătoare alegerilor din acea sâmbătă, care au fost considerate, în mare măsură, un vot decisiv pentru orientarea geopolitică a ţării, dinspre Europa spre legături mai puternice cu puterea de la Kremlin. Revenirea publică a oligarhului a coincis cu escaladarea bruscă a retoricii antiliberale şi antioccidentale a partidului său. Într-un interviu recent, împodobit cu retorică transfobă şi homofobă, care aminteşte de forumurile online de extremă dreaptă, Ivanişvili a descris Georgia ca fiind blocată într-o luptă cul-turală împotriva Occidentului, pe care l-a acuzat că încearcă să impună naţiunii valori corozive. El a susţinut că, în Europa, părinţii fac presiuni asupra copiilor pentru a se supune unor operaţii de afirmare a genului şi că „laptele bărbaţilor” pentru bebeluşi este considerat „la fel cu cel al femeilor”. Ivanişvili i-a sfătuit pe cei care s-au îndoit de afirmaţiile sale să urmărească filmări de la un eveniment de afirmare a minorităţilor din Barcelona, susţinând că acolo au participat copii mici şi că au fost „tot felul de orgii”. De asemenea, el a centrat campania electorală a par-tidului său în jurul acuzaţiilor că Occidentul, împreună cu opoziţia locală, încearcă să tragă Georgia într-un conflict de tip ucrainean, un mesaj puternic într-o ţară în care mulţi se tem de război cu Rusia, după ce trupele lui Vladimir Putin au invadat, pentru scurt timp, ţara, în 2008. 

    Criticii lui Ivanişvili şi cei care au lucrat cândva cu el avertizează că, în spatele retoricii sale bombastice, se află un pericol real. Ei subliniază angajamentele acestuia de a interzice toate partidele majore de opoziţie şi de a elimina parlamentarii din opoziţie după alegeri, etichetându-i drept „criminali” şi „trădători”. „Este foarte simplu, Ivanişvili chiar face ceea ce spune. El promite să scoată în afara legii şi să-şi închidă oponenţii şi nu există niciun motiv să ne îndoim că nu va încerca să facă asta”, a spus Tina Khidaşeli, care a fost ministru al apărării într-un guvern condus de Visul Georgian, din 2015 până în 2016, şi de atunci a devenit un critic al lui Ivanişvili. Pe măsură ce retorica lui s-a întărit, a crescut şi paranoia sa. Deşi cândva se simţea confortabil înconjurat de mulţimile mari, Ivanişvili călătoreşte acum protejat de un cordon mare de securitate, ţinând discursuri din spatele geamului antiglonţ. „Rămânerea la putere este o chestiune de supravieţuire pentru Ivanişvili”, a spus Corneli Cacacia, directorul Insti-tutului Georgian de Politică. „El crede că, dacă va pierde, oponenţii săi vor veni nu doar după puterea sa politică, ci şi după imperiul său de afaceri.” Indicând originile ruseşti ale bogăţiei sale, partidele de opoziţie l-au acuzat, de mult timp, pe Ivanişvili de loialitate faţă de Moscova. Sub conducerea sa, Georgia a adoptat un proiect de lege contra „agenţilor străini”, care viza ONG-urile finanţate din vest, alături de legislaţie anti-LGBTQĂ, ambele măsuri având asemănări notabile cu legile create la Kremlin, cu ani în urmă. 

    Cu toate acestea, observatorii experimentaţi au avertizat împotriva simplificării excesive a poveştii sale, prin a-l considera doar o marionetă a lui Putin. „El face pe placul Rusiei, dar nu văd niciun motiv să cred că este un agent al Rusiei sau controlat de acolo, şi aceasta este o distincţie importantă”, a spus Thomas de Waal, partener senior la Carnegie Europe şi un expert în Caucaz. În schimb, De Waal spune că tacticile lui Ivanişvili le oglindesc pe cele ale lui Viktor Orbán, liderul dezbinător al Ungariei. Expertul a subliniat că Orbán şi Ivanişvili şi-au centrat campaniile pe valorile „creştine” conservatoare şi cer „pace” în Ucraina fără a condamna Rusia. Grăitor este că Orbán a fost primul lider străin care a felicitat Visul Georgian pentru o „victorie copleşitoare”, cu câteva ore înainte ca rezultatele oficiale să fie anunţate. Deocamdată, viitorul imediat al Georgiei rămâne incert. 

     

    Opoziţia a refuzat să admită înfrângerea, acuzând partidul de guvernământ că a organizat o „lovitură de stat con-stituţională” şi a cerut proteste. Oamenii au ascultat şi au ieşit în stradă. Astfel, se creează terenul pentru o criză politică, într-o ţară în care tulburările sociale nu sunt ceva neobişnuit. Nu există nicio îndoială că Ivanişvili nu şi-a folosit finanţele aparent nelimitate pentru a influenţa alegerile. Sunt acuzaţii de nereguli, inclusiv despre constrân-gerea angajaţilor de stat să voteze şi cazuri de cumpărare de voturi. Totuşi, rezultatul alegerilor sugerează că mesajele lui Ivanişvili rezonează cu un nucleu de alegători georgieni, în special din zonele industriale şi din regiunile conservatoare mai sărace, unde progresul economic a fost lent, iar atracţia gravitaţională a Europei pare îndepărtată şi slabă. „Este tentant pentru opoziţie să respingă faptul că partidul lui Ivanişvili nu are sprijin, că a cumpărat complet alegerile”, a spus un oficial occidental de la Tbilisi. „Dar realitatea este că Ivanişvili pare să fi câştigat această bătălie, pentru moment.” Partidul omului de afaceri a primit 54% din voturi. Opoziţia, doar 38%. Sunt zvonuri că mulţi cetăţeni nici măcar nu ştiu cum arată Ivanişvili. Unele sondaje de opinie arată că 80% dintre georgieni vor ca ţara lor să adere la UE.

  • Rusia ajunge la marginea prăpastiei financiare: Putin se confruntă cu o bombă financiară cu ceas, iar sancţiunile Occidentului îl împing spre o alegere fatală între război şi stabilitate internă

    Cel mai important mesaj pe care preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să-l transmită ţărilor occidentale care susţin Ucraina este că timpul lucrează în favoarea sa, iar singura modalitate de a încheia războiul este să se conformeze cerinţelor sale. În pofida percepţiei că economia rusă ar fi rezistentă, realitatea este că aceasta se află sub o presiune financiară considerabilă, faptul în cauză fiind recunoscut public de unii dintre cei mai importanţi membri ai guvernului rus, precum Serghei Chemezov şi Elvira Nabiullina, potrivit Financial Times.

    Deşi există semne economice pozitive, precum o creştere economică constantă, un şomaj scăzut şi salarii în creştere, aceste date sunt superficiale. Economia rusă se află pe o bază de mobilizare completă, ceea ce înseamnă că nu reflectă o creştere sustenabilă pe termen lung, ci un răspuns la mobilizarea resurselor pentru război.

    Putin se bazează pe trei instrumente principale pentru a finanţa războiul: împrumuturi, inflaţie şi expropriere. În timp ce încearcă să evite instabilitatea financiară, realitatea este că această abordare provoacă dezechilibre economice care devin din ce în ce mai vizibile, fiind confirmate chiar de liderii regimului rus.

    Potrivit unui raport al analistului Craig Kennedy, datoriile companiilor ruseşti au crescut cu 71% începând din 2022, ceea ce depăşeşte datoriile guvernamentale sau ale gospodăriilor. Aceste împrumuturi sunt considerate private, dar în realitate sunt controlate de stat, băncile fiind obligate să acorde credite preferenţiale companiilor desemnate de Kremlin.

    Putin a reuşit să preia controlul asupra sistemului bancar din Rusia, iar băncile sunt obligate să acorde credite subvenţionate, ceea ce contribuie la o tipărire masivă de bani. Estimările indică faptul că acest fenomen a dus la o expansiune economică de aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei în 2023, o sumă considerabilă, comparabilă cu alocările bugetare pentru un război de mari dimensiuni.

    Cu toate acestea, guvernul rus încearcă să evite un deficit bugetar semnificativ, în pofida creşterii cheltuielilor legate de război. Banca Centrală a Rusiei a menţinut rata dobânzii la 21%, ceea ce ajută la menţinerea preţurilor sub control, dar nu este suficient pentru a reduce inflaţia generată de împrumuturile subvenţionate de stat.

    Împrumuturile subvenţionate şi datoriile mari ale companiilor ruseşti contribuie la o criză de credit, cu împrumuturi neperformante care se acumulează. Multe afaceri nu pot face faţă costurilor ridicate ale împrumuturilor, iar guvernul ar putea fi forţat să salveze băncile, dar o panică generalizată ar distruge încrederea în sistemul bancar şi în guvern.

    În această situaţie economică dificilă, Putin trebuie să ia o decizie crucială între continuarea războiului şi menţinerea stabilităţii interne. Alegerea unui război de durată şi gestionarea unei economii în colaps riscă să destabilizeze regimul. În ciuda retoricii sale optimiste, realitatea financiară începe să devină imposibil de ignorat.

    Occidentul a reuşit să blocheze accesul Rusiei la rezervele sale financiare de aproximativ 300 de miliarde de dolari şi a impus sancţiuni asupra comerţului cu petrol, ceea ce a redus semnificativ veniturile externe ale Rusiei. Aceste măsuri au amplificat constrângerile economice interne şi au împiedicat Rusia să îşi utilizeze resursele externe pentru a sprijini efortul de război.

    Singura şansă a Rusiei de a reduce presiunile economice ar fi renunţarea la agresiunea din Ucraina, dar acest lucru nu poate fi realizat fără a face faţă unei crize interne. Putin va încerca să obţină o relaxare a sancţiunilor pentru a accesa mai multe resurse externe, dar Occidentul, potrivit majorităţii oficialilor, trebuie să îi transmită clar că acest lucru nu se va întâmpla. Mulţi analişti susţin că doar prin menţinerea acestor sancţiuni şi prin susţinerea Ucrainei, Occidentul poate forţa Rusia să aleagă între război şi stabilitatea internă.

  • Ambiţia lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda găseşte un sprijin nesperat la Moscova. „Ceea ce face Trump ne aduce mari beneficii. Distruge iluzia că americanii respectă opiniile aliaţilor din NATO”

    Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, continuă să urmărească preluarea Groenlandei, ceea ce a stârnit nemulţumirea Danemarcei, care deţine suveranitatea asupra insulei arctice. Cu toate acestea, ambiţiile sale par să câştige teren într-un loc neaşteptat: Rusia, titrează CNBC.

    Analişti politici apropiaţi de preşedintele rus Vladimir Putin, şi-au exprimat deja sprijinul pentru dorinţa lui Trump de a cumpăra Groenlanda şi de a extinde teritoriul SUA pentru a include această insulă bogată în resurse. Aceştia au comentat că o astfel de mişcare ar valida ambiţiile expansioniste teritoriale ale fiecărei ţări, şi cel mai important, ale Rusiei.

    Trump a declarat pe platforma sa de socializare, Truth Social, în decembrie, că vede „dreptul de proprietate” asupra Groenlandei ca fiind esenţială pentru securitatea economică şi naţională a SUA.

    Trump şi-a reîntărit poziţia marţi, când a spus că nu exclude utilizarea forţei pentru a prelua Groenlanda dar şi Canalul Panama.

    Comentariile lui Trump au fost condamnate în Europa, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, declarând miercuri că Uniunea Europeană nu va tolera atacuri asupra graniţelor.

    Poziţia preşedintelui ales a găsit însă favorabilitate la Moscova, având acoperire pozitivă din partea mass-mediei ruse şi a politicienilor.

    Prezentatorul TV rus şi susţinător al Kremlinului, Vladimir Solovyov a spus că poziţia lui Trump oferă practic Moscovei dreptul de a cere restaurarea fostului său imperiu sovietic, inclusiv asupra ţărilor baltice.

    Alţi invitaţi din emsiune au spus că ambiţiile lui Trump validează decizia Rusiei de a lansa „operaţiunea militară specială” împotriva Ucrainei. „Ceea ce face Trump ne aduce mari beneficii. Distruge iluzia că americanii respectă opiniile aliaţilor din NATO”, a spus Solovyov.

  • Care sunt opţiunile Rusiei după ce Ucraina a închis gazoductul care alimenta Europa, iar Moldova are deja alternative pentru gazul rusesc? Marile puteri din Est, cu China în frunte, sunt soluţia lui Putin

    Vladimir Putin ar putea să fi pierdut o parte din venituri după ce Kievul a închis gazoductul pentru livrările de gaz rusesc, dar Moscova are deja alternative pentru transportul combustibilului, care o protejează de un impact economic semnificativ, potrivit Bloomberg. 

    Rusia plănuieşte să îşi extindă exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) şi să redirecţioneze gazul transportat prin conducte către alţi cumpărători, precum China.

    „Vom continua să ne creştem cota pe pieţele mondiale de GNL”, chiar dacă sancţiunile încearcă să oprească această creştere, a declarat Putin în cadrul conferinţei sale anuale de presă pe 19 decembrie. De asemenea, el şi-a exprimat încrederea că gigantul rus al gazului, Gazprom PJSC, va supravieţui încetării transportului de gaz prin conductele din Ucraina.

    În ciuda apelurilor de a interzice astfel de livrări, Europa cumpără o cantitate record de gaz rusesc lichefiat, în principal de la uzina Yamal LNG, condusă de Novatek PJSC.

    Volumele de GNL au depăşit cantitatea de gaz pe care Rusia o vindea prin Ucraina înainte de 1 ianuarie, când Kievul, refuzând să mai permită tranzitul care finanţează maşina de război a Moscovei, a închis ruta veche de cinci decenii prin teritoriul său.

    Situaţia subliniază cât de dificil este pentru Europa să rupă legăturile cu Rusia, care, în ultimul deceniu, s-a consolidat ca un furnizor cheie de materii prime pentru continent. Totodată, evidenţiază cum invazia Ucrainei din februarie 2022 a forţat Rusia să-şi ajusteze continuu reţeaua comercială. Cu toate acestea, Moscova a arătat că, chiar dacă un drum către pieţe se închide, există adesea altele deschise pentru Rusia.

    Exporturile totale de GNL ale Rusiei au atins un record anul trecut, conform datelor de urmărire a transporturilor.

    Înainte de invazie, Rusia vindea aproximativ 155 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducte către Europa anual. În 2024, ţara a exportat aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz către regiune, mai mult de jumătate din volum fiind transportat prin Ucraina.

    Deoarece cea mai mare parte a gazului transportat prin conducte din Rusia către Europa fusese deja oprită, încetarea liniei din Ucraina nu va afecta prea mult economia, a declarat Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics.

    „Europa va avea în continuare nevoie de gaz, deoarece toate eforturile de a se desprinde de gazul rusesc nu au avut succes”, a spus Orlova. „Probabil va ajunge să cumpere mai mult GNL rusesc pentru a compensa scăderea importurilor de gaz natural din Rusia”, a adăugat ea.

    Gazprom a vândut gaz în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari prin Ucraina în 2024, conform calculelor Bloomberg. Totuşi, majoritatea economiştilor şi cercetătorilor prevăd un efect redus asupra economiei din pierderea acestor vânzări. Rusia va pierde echivalentul a aproximativ 0,2%-0,3% din produsul intern brut, potrivit diferitelor estimări ale analiştilor.

    „Cifrele sunt prea mici pentru a afecta maşina de război a lui Putin”, a declarat economistul David Oxley de la Capital Economics într-o notă săptămâna trecută. Prin comparaţie, Ucraina ar putea pierde aproximativ 0,5% din PIB din cauza încetării taxelor de tranzit pentru gaz.

    Slovacia, puternic dependentă de gazul rusesc şi care câştigă, de asemenea, din taxele de tranzit, este aşteptată să piardă 0,3% din PIB, conform estimărilor lui Oxley.

    Pe lângă vânzările de GNL, Rusia are şi alte opţiuni pentru transportul gazului prin conducte, care vor ajuta la compensarea pierderii rutei prin Ucraina.