BusinessMagazin

Tag: revolutie

  • FT: De la Revoluţia comunistă la criza financiară globală, marile MINCIUNI ale secolului

    “Cele două aniversări marcate anul acesta – centenarul Revoluţiei ruse şi un deceniu de la începerea crizei financiare globale – au în comun mai multe lucruri decât ar părea. Ambele evenimente au importanţă autoevidentă. Revoluţia bolşevică a instaurat o dictatură care s-a remarcat de-a lungul secolului 20 concurând pentru hegemonie cu fascismul (în prima etapă), iar ulterior cu liberalismul bazat pe economia de piaţă. La rândul său, criza financiară a clătinat modelul apărut victorios după Războiul Rece”, scrie editorialistul FT Martin Sandbu într-un articol intitulat “De la Lenin la Lehman – marile minciuni. Cei care vor salvarea capitalismului trebuie să observe efectele Revoluţiei ruse”.

    “Comunismul absurd dezvoltat în Blocul sovietic până în anii 1980 s-a prăbuşit sub greutatea propriilor contradicţii economice şi politice. Criza politică din ultimul an demonstrează că trebuie să urmărim dacă economiile de piaţă vor avea aceeaşi soartă. Însă similarităţile sunt mai profunde decât amploarea istorică a celor două evenimente. Conţinutul actualelor riscuri asupra liberalismului economiei de piaţă este acelaşi care a doborât rivalul acestui sistem. Comunismul a eşuat pentru că a comis două tipuri de minciuni.

    Primul tip a constat în trădarea visului care a atras iniţial milioane de oameni: o societate a egalităţii, solidarităţii şi realizării de sine prin scopuri colective. Credinţa în acest vis a rezistat mult mai mult decât s-ar putea justifica până şi în spaţiul central al comunismului, chiar şi în Occident. Până la urmă, a fost ştearsă de realitate. A doua minciună a fost un sistem economic fondat pe minciună şi autoiluzie. Acum aproape că s-a uitat, dar o mare parte a secolului 20 au fost dezbateri dacă planificarea centralizată sau pieţele descentralizate ar asigura cea mai eficientă alocare a resurselor.

    Argumentul în favoarea controlului statului asupra mijloacelor de producţie era că doar planificarea centralizată putea depăşi risipa de resurse generată de şomajul masiv capitalist şi de recurentele deficienţe de cerere care generează recesiune. La nivel practic, planificarea centralizată era deplorabilă la capitolul producerii şi alocării resurselor de care aveau nevoie cetăţenii. Dar, în loc de a se corecta, economia planificată a generat o mare minciună la care trebuia să se alinieze încrederea publică a tuturor, chiar dacă fiecare ştia bine adevărul. «Vă faceţi că ne plătiţi, iar noi ne facem că muncim», era o glumă care circula de la Rostock la Vladivostok, dar şi o constatare asupra realităţii”, explică Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Revoluţia energiei curate se întâmplă deja în Europa, însă nu suficient de rapid” – Diego Pavia, CEO InnoEnergy

    The Business Booster (TBB), va avea loc anul acesta la RAI Amsterdam, în 25 şi 26 octombrie . Găzduit de InnoEnergy, TBB aduce laolaltă toate părţile interesate pentru a crea astăzi viitorul energiei sustenabile. Evenimentul adună peste 160 de start-up-uri şi IMM-uri inovatoare, companii  care caută produse noi, o serie de investitori şi oficialităţi din sectorul public. Evenimentul din acest an se axează pe accelerarea tranziţiei către energie curată.

    TBB oferă jucătorilor din acest segment industrial, investitorilor şi instituţiilor din sectorul public acces direct la tehnologii de ultimă oră şi noi modele de afaceri. În cadrul evenimentului se încheie tranzacţii şi parteneriate, astfel încât inovaţiile energetice iau avânt, pentru a avea un impact real în cel mai scurt timp posibil. Participanţii la TBB au acces la toate conferinţele şi sesiunile, la expoziţia principală şi beneficiază de oportunităţi excelente de networking.

     „Când am solicitat feedback participanţilor de anul trecut, am fost încântaţi să aflăm că 98% ar recomanda TBB contactelor lor. Dar avem încredere că valoarea acestui eveniment îi depăşeşte anvergura”, adaugă Elena Bou, Director de Inovaţie la InnoEnergy.

    La ediţia din 2016 care a avut loc la Barcelona, 690 de participanţi şi 149 de expozanţi din 32 de ţări s-au angajat în 720 de minute de networking şi 420 de minute de pitching. Anul acesta evenimentul va include o zonă de demonstraţii în care participanţii vor putea vedea inovaţiile live.

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CAR EALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CAR EALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • Bomba a EXPLODAT la Fisc. ANAF schimbă foaia: Se întâmplă pentru prima oară în ultimii 27 de ani

    Mirela Călugăreanu este de ieri noua preşedintă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), iar mandatul ei este unul extrem de complicat: trebuie să aducă la buget, în cea a mai rămas din an, cel puţin 20 de miliarde de lei peste încasările de anul trecut întrucât bugetul este constuit pe un plus de venituri de 31 de miliarde de lei, iar la cinci luni veniturile în plus erau de doar 7 miliarde de lei.

    Mirela Călugăreanu a fost, până la numirea în fruntea ANAF, director executiv Colectare în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Fi­nan­ţelor Publice Bucureşti.

    Cele şase miliarde de lei „lipsă” din bugetul consolidat i-au fost fatale şefului Fiscului numit în funcţie în ianuarie. Premierul l-a demis ieri pe Bogdan Stan, preşedintele ANAF – considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea, şeful PSD – , fără să mai aştepte luna de răgaz pe care i-o promisese cu ceva zile în urmă, înainte de a-şi demonstra eficienţa.

    „Premierul a aşteptat două săptămâni mă­suri concrete în do­me­niul disciplinei finan­ciare, reor­gani­zarea ANAF, precum şi un imbold în domeniul vamal. Nu au venit“, au explicat pentru Mediafax surse guvernamen­tale.

    În ciuda atmosferei destinse şi a marşului triumfal al economiei spre o nesperată, în urmă cu câţiva ani, ţintă de creştere de peste 5%, bugetul consolidat este foarte tensionat. Veniturile au crescut în primele cinci luni din an cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, o creştere solidă în aparenţă. Doar în aparenţă, pentru că bugetul este construit pe o creştere de venituri de 14% comparativ cu 2016, ceea ce înseamnă că, faţă de veniturile de anul trecut (223,7 mld. lei), bugetul pe anul acesta ar trebui să colecteze cu 31 de miliarde de lei mai mult.

    La cinci luni (ianuarie – mai) bugetul a colectat mai mult cu doar 7 miliarde de lei şi, în acest ritm, este clar că ţinta de venituri, oricum foarte generoasă, este ratată, cu consecinţe severe: fie deficitul bugetar sare de 3% din PIB, fie sunt tăiate masiv cheltuielile – cel mai probabil cheltuielile cu investiţile care, la cinci luni, înregistrează deja un minus de 54% faţă de primele cinci luni din 2016.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • REVOLUŢIA fiscală: ”Impozitul pe cifra de afaceri ar trimite o treime din firme în insolvenţă”

    A. Programul de Guvernare 2017-2020: Masuri noi
     
    Programul de Guvernare 2017 – 2020 prezentat de catre noul guvern propune  o serie de modificari de ordin fiscal, social si investitional. Din perspectiva impactului fiscal asupra mediului de afaceri, cea mai importanta modificare vizeaza impozitarea veniturilor pentru toate companiile din Romania, (impozit pe cifra de afaceri) incepand cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va inlocui impozitul pe profit si va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. In acest moment impozitul pe profit este de 16%, in timp ce microinreprinderile cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an platesc impozit pe venit, de 3% pe cifra de afaceri daca nu au angajati sau de 1% daca au cel putin un angajat. Conform ultimelor declaratii disponibile la acest moment ale ministrul desemnat, Ionut Misa, treptele de impozitare pentru toate firmele vor fi de 1%, 2% şi 3% pe cifra de afaceri.

    B. Contextul General al Mediului de Afaceri

    Conform reprezentantilor coalitiei aflate la guvernare, inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabila este o masura menita sa combata practica multinationalelor de optimizare fiscale si diminuare a impozitelor platite, in conditiile in care acestea inregistreaza un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, desi nivelul cifrei de afaceri este similar. Declaratiile sunt facute in contextul in care veniturile colectate din impozite si taxe ca si procent din PIB in Romania sunt de 25,4%, nivelul minim din Uniunea Europeana dupa Irlanda si mult inferior mediei de 40,1% inregistrata in Uniunea Europeana (conform calculelor Consiliului Fiscal).

    Avand in vedere treptele de impozitare indicate in cazul in care se implementeaza aceasta masura fiscala incepand cu anul urmator, companiile se vor regasi intr-una din urmatoarele situatii:

    ·         la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;

    ·         la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;

    ·         la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.

    Toate companiile care inregistreaza pierderi, sau o marja bruta de profit sub aceste praguri, vor plati un impozit mai mare comparativ cu cel platit pana in prezent. O situatie speciala o reprezinta microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 EUR), care platesc deja impozit pe venit (3% daca nu au nici un angajat, sau 1% daca au cel putin un angajat).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea româncei care a fost sclavă într-un harem otoman apoi a ajuns Lady în societatea britanică şi exploratoare de succes

    Florica Maria Sas, fost o exploratoare de origine transilvăneană, este cunoscută azi ca şi Lady Florence Baker. Naţionalitatea lui Sas este disputată şi de maghiari şi de austriaci. 
     
    Florica s-a născut în 1841 la Aiud, pe atunci aflat sub ocupaţia Imperiului Austriac.  Ea a ramas orfana la varsta de sapte ani, dupa moartea parintilor sai, in timpul Revolutiei de la 1848. Ulterior este vândută unui harem din Imperiul Otoman, al cărui stăpân o vinde în piaţa  din Vidin în 1859. Samuel White Baker, un aventurier englez de 37 de ani, s-a îndrăgostit de ea şi a cumpărat-o înaintea Paşei din Vidin, apoi fuge cu ea la Bucureşti. Samuel Baker era inginer de cai ferate britanic care a proiectat si construit cai ferate, poduri si alte structuri metalice din regiunea Dobrogea.
     
    La 18 ani, Florica vorbea patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca. Mai târziu avea să ştie şi engleza, araba şi kiswahili.
     
    În 1861 cei doi au început să organizeze împreună expediţii pe teritoriul continentului african. După 3 ani de călătorii dificile şi periculoase, în 1864, Samuel Baker, însoţit de Florica, descoperă Lacul Albert, numit astfel de exploratorul britanic în memoria Prinţului Consort Albert, soţul Reginei Victoria. Cei doi se întorc in Anglia, unde se căsătoresc în anul 1865, iar Florica devine Lady. Samuel Baker primeşte medalia de aur, din partea Societaţii Regale de Geografie, ca recunoştere a realizărilor sale din timpul expediţiei din Africa. În plus, ei au participat la una dintre cele mai mari descoperire geografice ale vremii: zona de izvorâre a râului Nil.
     
    Tânăra din Aiud, cumpărată dintr-o piaţă de sclavi, a reuşit sa spargă tiparele societăţii britanice de la sfârşitul secolului XIX, extrem de conservatoare şi a rămas în istorie.
     
    Florica Maria Sas a murit la data de 11 martie 1916.
     
    .

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CAR EALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro