Tag: retragere

  • Cum a ajuns un inginer chimist să strângă o avere de 47 de miliarde de dolari

    David Koch, al 13-lea în lista celor mai bogaţi oameni din lume şi coproprietarul Koch Industries, a doua cea mai mare companie privată din Statele Unite, şi-a anunţat în iunie retragerea din business şi din viaţa politică după ce sănătatea i s-a deteriorat grav. Astfel, unul dintre cei mai mari industriaşi americani a părăsit scena de business.

    Alături de fratele său, Charles Koch, a devenit legendar pentru compania creată: cu o istorie de 48 de ani de business, Koch Industries este a doua companie privată din Statele Unite, ca mărime după transportatorul Cargill, având subsidiare în aproape toate sectorele economice, printre care producţie, rafinare şi distribuţie de petrol, industrie chimică, energie, fibre şi polimeri, fertilizatori, hârtie, echipament pentru industria chimică, finanţe, trading cu mărfuri şi investiţii. Compania a înregistrat în 2017 venituri de aproximativ 100.000 de dolari şi peste 100.000 de angajaţi.

    David Koch s-a născut în Wichita, Kansas, şi a crescut alături de alţi trei fraţi, potrivit The Economist. După ce a absolvit Deerfield Academy în 1959, a urmat cursurile  Massachusetts Institute of Technology (MIT), de unde a plecat inginer chimist.

    În 1970, David Koch a început să se implice în activităţile companiei fondate de familia sa, Koch Industries, lucrând sub coordonarea fratelui său, Charles, drept manager de servicii tehnice. Nouă ani mai târziu, după dobândirea de experienţă în business, a devenit preşedinte al propriei divizii din companie, Koch Engineering, redenumită apoi Chemical Technology Group.

    Primele ameninţări de care David şi Charles a trebuit să apere afacerea au venit chiar din familie, în 1985. Atunci, Koch Industries a fost dată pentru prima oară în judecată de Bill Koch şi Frederick R. Koch – ceilalţi doi fraţi ai lor – în ceea ce urma să fie o serie lungă de procese cu privire la dreptul de proprietate, care a durat până în 2001.

    Începând cu anul 2010, David Koch deţine 42% din Koch Industries, la fel şi fratele său, Charles. Industriaşul a fost implicat şi în susţinerea şi sponsorizarea partidului Republican din Statele Unite încă din 1984. Înclinaţiile politice ale lui David Koch nu au fost întotdeauna către Partidul Republican. În 1980, el a fost candidatul Partidului Libertarian pentru poziţia de vicepreşedinte, unde a candidat alături de Ed Clark.
    Potrivit The New Yorker, campania Clark-Koch a fost una extrem de controversată pentru că promitea să elimine ajutoarele sociale, consiliul de administraţie al FED, legile cu privire la salariul minim, taxele corporate, toate subvenţiile pentru agricultură şi mediul de business, precum şi o serie de agenţii federale precum SEC, FBI şi CIA.

    Ei nu au reuşit să câştige, iar Koch s-a despărţit de libertarieni atunci când aceştia au propus eliminarea tuturor taxelor. Astfel, din 1984, David H. Koch este republican şi se recomandă drept social-liberal, potrivit ABC News. De atunci, Koch susţine drepturile femeilor, drepturile homosexualilor, căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi cercetarea pe celule stem. În acelaşi timp, se opune războiului împotriva drogurilor, potrivit Forbes, şi susţine politici care promovează libertatea individuală şi principiile pieţei libere. Koch s-a opus vehement unor conflicte precum războiul din Irak, susţinând că acesta aduce „costuri mult prea mari şi ia foarte multe vieţi americane”.

    David Koch a fost un critic vehement al fostului preşedinte american Barack Obama. În cadrul unui interviu pentru Weekly Standard, fraţii Koch au susţinut că Obama este „cel mai radical preşedinte pe care l-a avut vreodată naţiunea… şi a făcut mai mult rău sistemului de piaţă liberă şi prosperităţii decât orice alt preşedinte american”.

    Reţeaua de sponsori politici pe care au dezvoltat-o a plecat de la 12 oameni în 2003 şi a ajuns până la 550 anul acesta. Fiecare participant la o conferinţă din Palm Springs, Calif, de anul acesta, a donatorilor pentru republicani, dă cel puţin 100.000 de dolari pe an. Banii sunt utilizaţi pentru burse şcolare, investiţii în start-up-uri, în instituţii şi în grupuri politice, potrivit Wall Street Journal.

    Deşi el şi fratele său au fost susţinători convinşi ai Partidului Republican, acesta fiind partidul care a câştigat alegerile prezidenţiale şi l-a dus pe Donald Trump la cârma Statelor Unite, fraţii Koch au anunţat în ultimele luni că se opun vehement politicilor comerciale desfăşurate de preşedintele american şi că vor investi până la 100 de milioane de dolari în eforturi publicitare de a se împotrivi campaniei comerciale desfăşurate de preşedinte.

    Pe 5 iunie 2018, David Koch şi-a anunţat retragerea din companie din cauza problemelor de sănătate. Fratele său, Charles Koch, a scris într-o notă către angajaţi că este „profund îndurerat” de retragerea fratelui său. „David a fost întotdeauna un luptător şi se confruntă cu această provocare cu aceeaşi atitudine”, scria el.

    David Koch a fost diagnosticat cu cancer de prostată în urmă cu două decenii. Începând din 1998, când a aflat că suferă de cancer, a investit peste 400 de milioane de dolari în cercetare medicală. Koch a condus consiliul director al Fundaţiei pentru Cancer de Prostată şi a contribuit cu peste 50 de milioane de dolari în această fundaţie, dintre care 5 milioane de dolari s-au îndreptat spre terenul nanotehnologiei.

    În 2007, Koch a contribuit cu 100 de emilioane de dolari la construcţia noului centru de cercetare al MIT, unde a fost deschis Institutul de Cercetare pentru Cancer din cadrul instituţiei. În total, Koch a donat 185 de milioane de dolari către MIT, 15 milioane de dolari către centrul medical Weill Cornell şi 30 de milioane de dolari către Centrul pentru Cancer Sloan-Kettering, potrivit Wall Street Journal.

    Koch s-a retras în luna iunie nu doar din business şi mediul politic, ci şi din organizaţiile şi asociaţiile pe care le conducea sau din conducerea cărora făcea şi el parte, precum Americans for Prosperity, fundaţie pe care o finanţa cu aproximativ un milion de dolari în fiecare an. Începând din 2006, publicaţia Chronicle of Philanthropy l-a considerat pe Koch unul dintre cei mai mari 50 de filantropi ai lumii. 

  • Ce spune Liviu Dragnea despre posibila excludere a Ecaterinei Andronescu la finalul lunii

    „Eu nu le dau importanţă. Sincer. Haide, dăm prea multă importanţă unor chestiuni. Noi avem lucruri grele de făcut. Vom aproba un set măsuri şi acţiuni cu măsuri guvernamentale şi parlamentare în această toamna”, a declarat Liviu Dragnea, întrebat de scrisoarea lui Niculae Bădălău.

     
    Chestionat legat de o posibilă excludere a Ecaterinei Andronescu, Dragnea a declarat: „Nici vorbă (…) Nu ştiu. Înainte de începutul fiecărei sesiuni parlamentari grupurile se reunesc. Asta se face înainte de fiecare sesiune. Simplu”.
     
    Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a cerut, la începutul săptămânii trecute, într-o scrisoare deschisă adresată membrilor PSD, ca liderul social-democrat Liviu Dragnea să se retragă din fruntea partidului, altfel PSD va pierde guvernarea, precum şi pregătirea unui guvern PSD de „super profesionişti”. Andronescu afirmă că PSD trebuie să salveze atât ţara cât şi partidul „de la un dezastru major” spre care se îndreaptă „vertiginos”. În scrisoare, aceasta mai afirmă că Guvernul Dăncilă nu reprezintă PSD.
     
  • Vine vremea schimbărilor pentru pieţele financiare odată cu sfârşitul banilor ieftini

    Cele patru mari bănci centrale ale lumii – Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Ja­po­niei şi Banca An­gliei – au pom­pat în eco­nomia mondială aproxi­mativ 13 bi­lioa­ne de dolari începând cu anul de criză 2009, extinzându-şi puternic propriile bilanţuri de active financiare, scrie Reuters. În timp ce pieţele au ajuns, propulsate de aceşti bani ieftini, la înălţimi ameţitoare, mareea riscă să se retragă până la sfârşitul anului. Pentru prima dată din 2011 încoace, este de aşteptat ca în 2019 băncile centrale să absoarbă de pe pieţe mai mulţi bani decât pompează.

    BCE va opri achiziţiile supli­men­tare de obligaţiuni la sfârşitul acestui an, iar, în timp ce îşi reduce bilanţul de aproape un an, banca centrală ame­ri­cană va accelera ritmul din octombrie, extrăgând 50 de miliarde de dolari pe lună de pe pieţe. Obligaţiunile în valoare de 470 de miliarde de dolari vor ieşi din bilanţ anul viitor.

    După aproape un deceniu de tipărire de bani şi de rate de dobândă zero, schimbările de pe pieţe vor fi remarcabile.

    Steve Donze, stra­teg la Pictet Asset Mana­ge­ment, estimează că anul viitor vor fi eli­minate 100 miliarde de dolari din lichiditatea globală.

    Băncile centrale vor trece de la a genera 500 de miliarde de dolari pe an „la zero până la sfârşitul anului 2018, apoi anul viitor va fi negativ … un punct de cotitură clar“, a explicat el. „Asta face ca 2019 să fie un an periculos pentru activele financiare.“

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fernando Alonso se retrage din Formula 1

    “Tu nu mă ştiai şi eu nu eram sigur că vreau să te cunosc. Avem amintiri frumoase, unele chiar de neuitat. Am concurat împreună împotriva unor rivali incredibili. Mi-ai oferit şansa de a concura, iar eu am învăţat foarte multe datorită ţie. Am văzut cum te-ai schimbat. Uneori în bine, alteori în rău. De fiecare dată când mi-am puscasca, am simţit căldura ta, energia care nu poate fi comparată cu nimic altceva. Dar acum sunt gata de noi provocări pe care tu nu mi le poţi oferi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de pizzerii din România şi-a închis porţile

    El s-a retras de la conducerea companiei la începutul acestui an şi nu a oferit alte informaţii privind decizia grupului de a face exit din România.

    Momentan polonezii îşi concentrează atenţia asupra pieţei-mamă, unde mai au 70 de localuri, potrivit datelor de pe site-ul propriu.

    Treptat, grupul s-a retras şi de pe alte pieţe unde îşi încercase norocul, precum Irlanda sau Belarus, conform datelor ZF. Pe piaţa locală a pizzeriilor, Pizza Dominium se lupta atât cu grupuri străine precum Pizza Hut sau Domino’s, cât şi cu branduri locale ca Jerry’s sau Presto şi localuri de cartier.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • “Mai bine desfiinţăm clubul, decât să-l dăm PSD-ului! Nu ne băgăm slugi la ei!” SSC Farul, la un pas să se retragă din Liga 2. Încolţită, echipa suporterilor n-are unde să joace. Delegatul lui Burleanu n-a omologat stadionul din Constanţa

    Conflictul cu liderii politici din Constanţa le este fatal actualilor proprietari, care spun că preferă să desfiinţeze clubul decât să-l dea pe mâna PSD. „Ni s-a spus clar că echipa nu va juca în Liga 2 decât dacă le-o cedăm lor. N-avem de gând să facem asta. Mai bine murim în picioare, decât să ne băgăm slugi la PSD“, afirmă unul din membrii fondatori ai SSC Farul.
     
    În acest moment, soarta clubului atârnă de un fir de păr. SSC Farul nu are contract de închiriere pentru stadion după ce Adrian Pitu, fostul preşedinte, l-a reziliat exact înainte să îşi dea demisia. DJTS Constanţa, forul care încă mai are în proprietate arena, refuză să mai semneze un nou contract de închiriere, chiar dacă ar fi vorba doar de un singur meci.
    ProSport a discutat cu surse din anturajul echipei şi a aflat că s-a căutat soluţie alternativă, dar conducătorilor li s-a transmis, din mai multe localităţi, că e ordin de sus să nu fie primiţi.
     
    Adrian Pitu (centru, zâmbind) este acuzat de suporterii Farului că le-a cerut să trimită 100 de oameni la mitingul PSD organizat în iunie în Piaţa Victoriei. Pitu a negat, afirmând pentru ProSport că este “apolitic”. Ulterior, au apărut poze cu el conducând delegaţia partidului la manifestaţie. În calitate de preşedinte la Farul, Pitu a reziliat contractul pentru stadion, apoi şi-a dat demisia. Anularea contractului de închiriere a pus acum clubul în situaţia de a nu avea unde să joace
     
    Un delegat de la FRF a descins luni la stadionul Farul, ca să-l verifice în vederea omologării. Arena n-a primit avizul federaţiei, iar martori oculari au povestit, pentru ProSport, că în faţa lui Doru Dincă, şeful AJF Călăraşi şi membru al Comisiei FRF de omologare, a izbucnit o ceartă între conducătorii clubului şi reprezentanţii DJTS Constanţa.
     
    Mai mult decât atât, firma de pază angajată de DJTS Constanţa i-a interzis delegatului FRF să viziteze şi anexele arenei! Acesta a inspectat, totuşi, o parte a stadionului şi a fost nemulţumit că la tribuna a II-a exista încă vegetaţie, că o sală de la tribuna oficială era insalubră şi că instalaţia de sonorizare nu funcţiona. Una peste alta, problemele constatate ar fi „mărunte, dar multe“. În plus, rămâne aspectul juridic, care este esenţial: fără contract de închiriere cu proprietarul DJTS Constanţa, pe Farul nu se poate juca.
     
  • Care este cea mai greu de obţinut maşină? Nici măcar cei mai bogaţi oameni din lume nu o pot cumpăra, iar răspunsul este unul surprinzător – FOTO

    Oricâţi bani ai avea de cheltuit pe o dubă pentru curierat, UPS nu îţi va vinde niciuna dintre maşinile din flota proprie. O politică internă a companiei interzice vânzarea lor, întrucât acestea sunt strâns legate de brandul companiei, devenind un adevărat simbol pe străzile Statelor Unite. Astfel, dacă aceste maşini ar ajunge pe mâinile oricui din afara companiei, comportamentul în trafic al şoferilor care le conduc ar putea să afecteze negativ imaginea UPS.
     
    În consecinţă, maşinile vechi sau cu probleme sunt retrase de pe şosea, acestea putând avea mai multe utilizări după aceea. Fie sunt păstrate pentru piesele încă bune, putând astfel repara maşinile care sunt încă în funcţiune, fie sunt la rândul lor reparate, vopsite în alb şi folosite pentru transport intern de bunuri sau personal. Acestea din urmă sunt numite popular drept maşini UPS „albinoase” şi sunt rareori văzute în public, potrivit go4it.
     
    În cele din urmă, maşinile care nu mai pot fi folosite sau reparate ajung la cimitirul de maşini pentru a fi distruse, unde o comisie oficială UPS supraveghează fiecare distrugere în parte, pentru a elimina posibilitatea ca maşina să rămână în funcţiune şi să ajungă pe străzi.

    Astfel, nu contează cine eşti sau câţi bani ai, dar nu ai cum să cumperi o dubă UPS. Singura opţiune ar putea fi cumpărarea întregii companii. Cu o valoare estimată la 99,7 miliarde de dolari, nici măcar cei mai bogaţi oameni din lume, Bill Gates, Jeff Bezos şi Mark Zuckerberg nu îşi permit să cumpere compania cu banii jos.

     

  • NATO susţine suveranitatea Republicii Moldova şi solicită retragerea trupelor ruse din Transnistria

    “Reiterăm susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional. În conformitate cu angajamentele internaţionale, cerem Rusiei să retragă forţele staţionate în cele trei ţări fără acordul lor. Condamnăm puternic anexarea ilegală şi nelegitimă a regiunii Crimeea, pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte”, se arată în Declaraţia oficială a summitului NATO de la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ARPIM: Taxa clawback a crescut cu 60% în ultimii doi ani

    „Nivelul suprataxării, unic în Europa, corelat cu preţul medicamentelor stabilit la nivelul minim european, a dus la retragerea de pe piaţă a sute de produse. Riscul ca multe alte medicamente să dispară de pe piaţă este major în condiţiile în care estimările Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente (ARPIM) arată că în primul trimestru al anului 2019 taxa clawback poate atinge pragul de 27%, un maxim istoric, dacă luăm în considerare şi revizuirea preţurilor care va fi finalizată în octombrie”, se arată într-un comunicat de presă remis, joi, de ARPIM.

    ARPIM propune ca să fie plafonată taxa clawback, însă susţine că este o soluţie care poate fi benefică sistemului de sănătate doar în condiţiile creşterii bugetului alocat medicamentelor cu 17% faţă de nivelul actual. Totodată, ARPIM anunţă că a înaintat autorităţilor o serie de soluţii alternative de finanţare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cei mai importanţi lideri PSD şi-a anunţat demisia din fruntea organizaţiei pe care o conduce

    Preşedintele PSD Olt, vicepremierul Paul Stănescu, a declarat, sâmbătă, că va renunţa la conducerea organizaţiei judeţene.

    Stănescu a afirmat că organizaţia va fi preluată de preşedintele executiv, şeful CJ Olt, Marius Oprescu.

    ”Astăzi fac public un lucru: nu că mă bate gândul, sigur mă voi retrage de la preşedinţia organizaţiei Olt şi am să-l propun colegilor mei pe Marius Oprescu să preia frâiele organizaţiei PSD Olt. Vine o vreme, dacă eşti conştient şi normal la cap, când trebuie să te dai la o parte pentru că fizic lucrurile vin de la sine”, a declarat Paul Stănescu.