Tag: retail

  • Lemet investeşte peste 1 milion de lei într-un magazin în Piatra Neamţ

    Noul showroom are o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.  “Reţeaua de magazine Lems a fost întotdeauna unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pentru noi. Vom ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ la 70 de magazine Lems în toată ţara. Planurile noastre de extindere continuă, chiar la finalul lunii vom anunţa un nou showroom, fiind pe ultima sută de metri cu pregatirile”, a declarat Alexandru Rizea, director general Lemet.

    Lems, cea mai extinsă reţea de mobilier din România, va ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ, la 70 de magazine amenajate la aceleaşi standarde vizuale şi de calitate Lems, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp. Ca plan de finanţare, Lems oferă clienţilor săi posibilităţi de cumpărare prin creditare. Partenerii Lems în această direcţie sunt BRD.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lems are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lems lucrează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991. Începând cu anul 2005, compania Lemet dezvoltă brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent, Lems este cea mai extinsă reţea de magazine de mobilă din România. Cu peste 70 de showroomuri si o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp, Lems este prezent în toate oraşele mari din ţară.

    În prezent, pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua Lems lucrează peste 1600 de angajaţi, iar halele de producţie şi depozitare ale fabricii Lemet din Brebu, Câmpina, acoperă o suprafaţă totală de 41.000 mp. De pe porţile fabricii Lemet ies, anual, aprox. 150.000 kituri de mobilier. Liniile de producţie sunt complet automatizate şi bazate pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial. 

  • Secom îşi consolidează prezenţa în vestul ţării

    Investiţia în magazinul Secom din Arad a fost de 40,000 de euro şi face parte din strategia de extindere naţională a companiei. Liderul de autoritate în soluţii de medicină integrativă are planuri importante de dezvoltare în 2018, când îşi propune lansarea a patru noi magazine proprii.  În prezent, reţeaua de retail Secom numără 13 magazine în Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Timişoara şi Arad.

    Noul spaţiu comercial Secom are o suprafaţă de 60 mp, este situat în Piaţa Avram Iancu nr.15, în spatele teatrului din Arad şi este deschis de luni pînă vineri, de la ora 8.00 la ora 20.00 şi sâmbăta de la 9.00 la 14.00.

    Suplimentele alimentare Secom disponibile în magazinul din Arad acoperă toate ariile terapeutice incluzând vitamine si minerale, extracte standardizate din plante, fructe si legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice si prebiotice, şi o gamă specială de produse pentru copii.

    În prezent, portofoliul Secom include 300 de suplimente alimentare şi 100 de produse cosmetice naturale. Produsele Secom sunt disponibile în peste 8000 de farmacii şi magazine cu profil naturist la nivel naţional, precum şi în cele 13 magazine Secom din ţară.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • Moment ISTORIC: BNR anunţă SFÂRŞITUL. Românii îşi pot lua adio la ceva ce făceau de ani de zile. Avertisment fără precedent de la guvernatorul Isărescu

    Populaţia se împrumută la bănci mai scump pentru că modelul operaţional utilizat de băncile locale se bazează pe ideea unor marje mai mari pe segmentul de retail pentru a a compensa marjele ceva mai mici pe segmentul companiilor, explică Florian Neagu, director adjunct al direcţiei de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale. Un astfel de model este în avantajul firmelor cu capital autohton, respectiv se ţinteşte menţinerea competitivităţii acestora în raport cu multinaţionalele care se împrumută ieftin din străinătate fie de la bănci fie de la companiile-mamă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un nou scandal în retail-ul românesc

    În cadrul investigaţiei, în perioada 6-22 martie, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicaţi şi la asociaţia din care acestia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL, Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • C&W Echinox: În ţară, livrările de spaţii comerciale vor accelera în 2018 spre 200.000 mp

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.

    La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).

    În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.

    În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.

    În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.

     

  • Cum a ajuns un LANŢ GIGANT DE MAGAZINE să ceară intrarea în FALIMENT

    La scurt timp după ce compania Toys R Us a completat documentele pentru faliment, un nou retailer se confruntă cu această situaţie. 

    Având de plătit o dobândă de 60 de milioane de dolari, Claire’s Accessories, o companie din SUA care vinde accesorii pentru preadolescente, a cedat controlul creditorilor, şi este gata să declare faliment.  

    Decizia de a ceda controlul companiei creditorilor vine ca o încercare de a acoperi o parte din datoria de două miliarde de dolari, datorie de zece ori mai mare decât veniturile sale anuale.

    Controlul companiei a fost deţinut de Apollo Global Managed, sub conducerea căreia s-au deschis între 2010-2013, peste 350 de magazine noi în SUA, şi în jur de 2.700 la nivel global.

    Magazinul are locaţii de tip outlet şi în UK, însă nu se ştie încă ce se va întâmpla cu acestea.

  • Clatette, primul brand românesc de clătite ready made îşi face intrarea pe piaţa românească de retail

    Investiţia pentru intrarea pe piaţă a brandului Clatette se ridică la peste 130.000 de euro, sumă obţinută în urma a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei şi a propriului capital. Banii au fost investiţi în amenajarea spaţiului, utilaje de producţie şi ambalare, maşină de transport, softuri de gestiune, echipamente de lucru, analize şi certificări pentru standarde food safety, branding şi marketing.

    Începând cu luna martie, produsele brandului Clatette pot fi găsite în trei sortimente pe rafturile magazinelor Auchan din Bucureşti. Produsul finit, care se regăseşte pe rafturile magazinelor, constă în împachetarea a 12 foi de clătite proaspete, produse din ingrediente naturale, ambalate în vid. Pe piaţă au fost distribuite şapte din cele zece reţete din portofoliul brandului, cinci ca baze pentru pentru deserturi şi două reţete fără zahăr. Clătitele se distribuie şi pe canale HoReCa, cu precădere în cantinele şcolilor şi grădiniţelor publice şi private.

    Produsele se adresează consumatorului tânar, modern, din mediul urban. „Am gandit acest produs avand in minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi. Uitându-ne la trendul crescător de consum al produselor ready meal şi fresh food din ultimii doi ani, coroborat cu atenţia sporită a românilor pentru produse autohtone şi clean label, sunt optimistă în reuşita proiectului nostru şi în dezvoltarea următoarelor sortimente pe care le avem în lucru, cu adresabilitate şi mai mare, incluzând consumatorul în mişcare, ce preferă gustări ready to go”, spune Georgiana Gheorghe, fondatoare Clatette.

  • Cum au transformat două surori un business de retail într-un butic cu afaceri de 2 milioane de euro

    Surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea au găsit modalitatea prin care să transforme un business de retail de mici decoraţiuni interioare şi mobilier cu stocuri de marfă şi numeroşi angajaţi într-un butic de amenajări interioare profitabil. Au păstrat doar numele afacerii iniţiale şi l-au transformat într-un sinonim al căminului ideal pentru oamenii fără timp de investit în amenajarea casei. Veniturile anuale ale afacerii se apropie de 2 milioane de euro.

    Un spaţiu amplu, cu ferestre înalte, o masă lungă, din lemn masiv, aşezată lângă o bibliotecă ce umple peretele, o altă masă, din piele, sticle de şampanie, obiecte de iluminat cu decoraţiuni atipice – sunt câteva dintre micile detalii reprezentative pentru biroul Lemon Interior Design, în care s-au mutat recent surorile-antreprenoare Cristina Căpitanu şi Elena Oancea.

    Biroul se află la baza unuia dintre proiectele de amenajare pe care s-au concentrat în ultimul an şi jumătate – complexul rezidenţial One Herăstrău Park din Bucureşti; unul dintre criteriile alegerii acestuia a fost proximitatea de clienţii aflaţi în clădire. ”Vedeam genul acesta de birouri plimbându-mă pe străzi, în marile oraşe. Se vedea că este un spaţiu pentru arhitecţi, designeri – mi-am spus că dacă vreodată ne luăm un spaţiu mai mare, genul acesta de loc trebuie să fie, în care să îţi doreşti să vii să munceşti, iar clientul să se simtă bine“, descrie Cristina Căpitanu locul în care ne aflăm.

    Acesta este reprezentativ pentru afacerea condusă de cele două surori: Lemon Interior Design este un butic de amenajări interioare destinat mai ales persoanelor fizice; au lucrat însă la cerere şi pentru amenajarea unor spitale, spaţii de birouri şi restaurante. În prezent, alături de ele lucrează alţi doi angajaţi, iar veniturile firmei se îndreaptă anul acesta spre 2 milioane de euro. Modelul lor de business presupune că designul este un serviciu pe care nu îl taxează; clienţii plătesc doar mobilierul, selectat prin intermediul celor aproximativ 30 de furnizori cu care lucrează buticul de design. Printre proiectele la care au lucrat se află circa 60-70% din cele aflate în complexul rezidenţial One Herăstrău Park, unde există aproximativ 100 de apartamente. 

    Pentru această clădire, s-au ocupat şi de alegerea finisajelor, de realizarea băilor personalizate ale tuturor clienţilor, precum şi de designul pentru spaţiile comune din cadrul clădirii. În prezent, au în lucru şi proiectele One Charles de Gaulle şi One Herăstrău Plaza, ale aceluiaşi dezvoltator (One United Properties). în afara acestor proiecte, a unor case în ţară, precum şi a unor apartamente timp penthouse în Bucureşti, în ultimele două luni nu au mai preluat alte proiecte, fiindcă, spune Cristina Căpitanu, nu au capacitatea să se ocupa de ele.

    Cristina Căpitanu descrie intrarea în afacerea designului de interior drept o întâmplare pentru ea şi asociata sa, Elena Oancea, care este, de altfel şi sora ei. Niciuna dintre cele două surori nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu: Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. ”Noi suntem complementare, cred că de aceea a şi funcţionat să lucrăm astfel; fiind de mici împreună, ne cunoaştem şi ne completăm. înainte să terminăm sau să facem un concept, analizăm amândouă proiectul respectiv.“

    În timpul facultăţii şi după facultate, Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM; dar şi-a dorit o schimbare. în căutarea a ceva care să le placă, au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior, dar în retail, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se comercializau astfel de produse (Lemon Interior Design). Când au preluat afacerea, aceasta era formată din trei magazine, iar ulterior au mai deschis două. Cristina Căpitanu povesteşte însă că la momentul preluării acestea aveau stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată.

    Au funcţionat aşa, în retail, până în 2013 – deschizând şi închizând magazine, până când au început să se reorienteze spre produsele de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţii care le cereau sfaturi. Au înţeles astfel că de fapt, în loc să aibă cinci magazine cu stocuri şi angajaţi, le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, astfel a venit ideea afacerii de amenajare. ”Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. în timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe partea amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design.“

    Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, cel mai recent închis fiind în centrul comercial Băneasa. Şi-au propus să continue cu vânzarea produselor de mobilier, dar nu printr-un showroom, la fel ca al unor branduri mari de pe piaţă, prin care să vândă din stocuri şi să se ocupe de toate aspectele pe care le presupun această activitate. Buticul de design oferă un concept de design şi o amenajare completă, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. ”Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor.

    Ea spune că sunt deopotrivă persoane cu bugete mici, cât şi unii cu foarte bugete mari – ”poţi să ai un apartament superb mobilat cu un buget foarte mic – şi pot să îl ai urât realizat, cu un buget foarte mare. Nu ţine de buget, ci de ce îşi doreşte omul respectiv să aibă la el în casă“. Oferă ca exemplu de la clienţii care, cu 15.000 de euro, şi-au amenajat un apartament, format dintr-un dormitor şi un living, până la cei care au dedicat câteva sute de mii de euro amenajării unei case. ”Contează foarte mult momentul în care ei vin să îşi facă locuinţa. Una este când vin să îşi facă prima casă şi altfel când sunt la a treia; contează foarte mult momentul în care sunt ei şi ce îşi doresc, poate nu ştiu exact ce piesă vor într-un anumit loc“, descrie Căpitanu filosofia pe care se axează în amenajare, care nu încurajează trendurile noi, ci preferinţele clienţilor.

    Iar un stil care va rămâne atemporal este, potrivit ei, cel modern elegant. Din rândul preferinţelor mai puţin obişnuite, oferă exemplul unui client care şi-a dorit să-şi amenajeze casa cu verde şi oranj şi povesteşte că au reuşit să ducă proiectul la capăt, în pofida combinaţiei atipice de culori. Durata amenajării unei locuinţe poate varia, pentru apartamentele mai mici, care nu presupun şi pereţi şi finisaje băi, de la minimum 4-5 săptămâni şi până la opt luni – în cazul proiectelor mari, unde realizează totul.

    În ceea ce priveşte provocările pe piaţa pe care activează, Cristina Căpitanu menţionează munca cu echipele care realizează proiectele: ”Noi cerem un anumit nivel de finisaje, de montaj, suntem foarte atente la detalii şi este foarte greu să explici acest lucru oamenilor care fac operaţiuni simple, să monteze un tapet, de exemplu, fiind atenţi la detalii de fineţe. Ştiu că este mai uşor să faci o amenajare standard, dar ştiu că se poate şi altfel fiindcă alţii, în afară, au făcut. Dacă alţii au putut şi se poate, trebuie să putem şi noi.“

  • Clatette, primul brand românesc de clătite ready made îşi face intrarea pe piaţa românească de retail

    Investiţia pentru intrarea pe piaţă a brandului Clatette se ridică la peste 130.000 de euro, sumă obţinută în urma a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei şi a propriului capital. Banii au fost investiţi în amenajarea spaţiului, utilaje de producţie şi ambalare, maşină de transport, softuri de gestiune, echipamente de lucru, analize şi certificări pentru standarde food safety, branding şi marketing.

    Începând cu luna martie, produsele brandului Clatette pot fi găsite în trei sortimente pe rafturile magazinelor Auchan din Bucureşti. Produsul finit, care se regăseşte pe rafturile magazinelor, constă în împachetarea a 12 foi de clătite proaspete, produse din ingrediente naturale, ambalate în vid. Pe piaţă au fost distribuite şapte din cele zece reţete din portofoliul brandului, cinci ca baze pentru pentru deserturi şi două reţete fără zahăr. Clătitele se distribuie şi pe canale HoReCa, cu precădere în cantinele şcolilor şi grădiniţelor publice şi private.

    Produsele se adresează consumatorului tânar, modern, din mediul urban. „Am gandit acest produs avand in minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi. Uitându-ne la trendul crescător de consum al produselor ready meal şi fresh food din ultimii doi ani, coroborat cu atenţia sporită a românilor pentru produse autohtone şi clean label, sunt optimistă în reuşita proiectului nostru şi în dezvoltarea următoarelor sortimente pe care le avem în lucru, cu adresabilitate şi mai mare, incluzând consumatorul în mişcare, ce preferă gustări ready to go”, spune Georgiana Gheorghe, fondatoare Clatette.