Tag: refugiati

  • Eurostat: Peste 1.500 de străini au cerut azil în România, în 2014

    Cifrele Eurostat arată că 1.545 de străini au cerut, în 2014, azil în România, în creştere faţă de 2013, când au fost depuse 1.495 de cereri.

    Cele mai multe cereri au fost depuse de cetăţeni sirieni – 615, afgani – 280 şi irakieni – 210.

    În primă instanţă au fost avizate pozitiv 740 de cereri, dintre care 460 pentu cetăţeni sirieni, 120 pentru irakieni şi 60 pentru afgani.

    La nivelul întregii Uniuni Europene, numărul persoanelor din state terţe care au cerut azil a crescut, anul trecut, cu 44% (191.000) faţă de 2013, ajungând la 626.000.

    Numărul sirienilor care au depus cereri de azil în statele membre UE a crescut de la 50.000 în 2013 la aproape 123.000 în 2014. Pe locul al doilea se află afganii – 41.305, iar pe al treilea, kosovarii – 37.875.

    Cei mai mulţi străini au ales Germania – 202.700 de cereri de azil, adică 32% din total, urmată de Suedia – 81.200 de cereri, Italia – 64.600, Franţa – 62.800 şi Ungaria – 42.800.

    Faţă de 2013, numărul cererilor de azil a crescut, anul trecut, cu 143% în Italia şi cu 126% în Ungaria.

    Din totalul de decizii în primă instanţă pronunţate în justiţie în 27 de state membre UE (Eurostat nu deţine date despre situaţia din Austria), 45% au fost pozitive.

  • Numărul persoanelor refugiate din cauza conflictului din estul Ucrainei a ajuns la 1,6 milioane

    “Ministerul ucrainean pentru Politici Sociale a anunţat că circa 980.000 de oameni şi-au părăsit casele şi s-au mutat în alte regiuni ale Ucrainei”, precizează UNHCR.

    “În plus, alţi aproximativ 600.000 de ucraineni s-au refugiat în state aflate în vecinătate, în principal în Rusia, Belarus, R.Moldova, Polonia, Ungaria şi România”, adaugă agenţia ONU.

    Peste 5.300 de oameni au murit, iar alte 12.000 de persoane au fost rănite de la începutul conflictului separatist din estul Ucrainei, în martie 2014, anunţă Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului.

  • Ţările bogate au primit un număr “derizoriu” de refugiaţi sirieni, denunţă Amnesty International

    Cu câteva zile înainte de conferinţa donatorilor de la Geneva, prevăzută pentru 9 decembrie, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului s-a declarat “şocată” de refuzul ţărilor bogate de a primi mai mulţi refugiaţi sirieni.

    “Aproximativ 3,8 milioane de refugiaţi din Siria au fost primiţi în principal de cinci ţări din regiune: Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt”, subliniază Amnesty International. “Doar 1,7% din acest total a primit azil în alte ţări”, adaugă organizaţia.

    Amnesty a menţionat “numărul derizoriu al locurilor de relocare oferite de comunitatea internaţională” şi a subliniat că statele din Golf, Rusia şi China nu au propus niciun loc pentru relocarea refugiaţilor sirieni.

    Cu excepţia Germaniei, ţările din Uniunea Europeană nu s-au angajat să primească mai mult de 0,17% dintre refugiaţii aflaţi în cele cinci ţări care se învecinează cu Siria.

    “Dezechilibrul (…) este într-adevăr şocant”, a afirmat Sherif Elsayed-Ali, şeful departamentului pentru refugiaţi şi imigranţi din cadrul Amnesty. “Absenţa totală a angajamentului din partea ţărilor din Golf în vederea primirii (refugiaţilor) este ruşinoasă”, a subliniat el. “Legăturile lingvistice şi religioase ar trebui să plaseze ţările din Golf în prima linie a statelor care oferă un adăpost sigur” pentru refugiaţi, adaugă Amnesty.

    Organizaţia şi-a exprimat regretul că primirea unui număr mare de refugiaţi de către ţările vecine Siriei reprezintă o presiune enormă pentru aceste state, care nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona situaţia.

    Amnesty International a adăugat că a cerut relocarea a 5% dintre refugiaţii din Siria până la sfârşitul anului 2015, şi a altor 5% în anul următor. Aceasta ar permite primirea aproape a tuturor celor 380.000 de refugiaţi pe care ONU i-a identificat drept cazuri eligibile pentru relocare, din cauza vulnerabilităţilor speciale, fiind vorba în special de copii orfani şi supravieţuitori ai cazurilor de tortură.

    “Ţările nu se pot limita doar la plata unor sume de bani pentru a avea conştiinţa liniştită şi a se spăla pe mâini de această problemă”, a apreciat Elsayed-Ali. “Cei care au reursele economice trebuie să joace un rol mai important”, a adăugat el.

    Conflictul din Siria a izbucnit în martie 2011, în urma reprimării sângeroase a manifestaţiilor antiguvernamentale care s-au transformat într-un război civil şi au determinat strămutarea a aproximativ jumătate din populaţia ţării.

    Peste trei milioane de persoane au părăsit Siria, devenind refugiaţi, în timp ce peste şapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Siriei.

    Refugiaţii se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate şi tensiuni crescânde cu comunităţile locale, unde trăiesc în tabere improvizate şi în condiţii extrem de dificile.

  • Cel puţin 415.800 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina

    “Potrivit ultimelor estimări, există circa 190.000 de persoane care şi-au părăsit locuinţele dar au rămas în Ucraina”, a declarat Ariane Rummery, purtătorul de cuvânt al UNHCR.

    “Alte 197.400 de persoane au fugit în Rusia, iar, dintre acestea, 78.000 au solicitat statut de refugiaţi. Circa 14.600 de persoane au plecat în Polonia, iar 13.883 în Belarus”, precizează Rummery.

    Confruntările între armata ucraineană şi insurgenţii separatişti proruşi s-au soldat cu peste 2.000 de morţi. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alte 5.000 de persoane au fost rănite în conflict.

     


     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Luni intră în vigoare EUROSUR, noul sistem de supraveghere a frontierelor UE

    Sistemul urmăreşte consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, pentru diminuarea numărului imigranţilor clandestini.

    Sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge pe ţărmurile Europei, oferind statelor membre UE instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale, inclusiv principiul nereturnării. De asemenea, statele UE vor putea lupta mai eficient contra infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane sau traficul de droguri.

    “EUROSUR reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene”, a declarat Cecilia Malmström, comisar UE pentru afaceri interne.

    EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014. Diferitele componente ale EUROSUR vor fi actualizate în permanenţă în anii următori.

    Potrivit reprezentanţei UE în România, structura de bază a EUROSUR este reprezentată de “centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor (de exemplu, poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară). Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi rapoartele analitice şi de informare, prin intermediul “tablourilor situaţionale naţionale”.

    Graţie acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor.

    Agenţia pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex, joacă un rol important în reunirea şi analizarea informaţiilor din “tabloul situaţional european” culese de către statele membre, identificând eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de către reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex şi informaţii privind zona prefrontalieră. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.

    EUROSUR permite statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în “secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un “nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă este nevoie, la nivel european.

    O atenţie deosebită a fost acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. De exemplu, trebuie să se acorde prioritate persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, minorii neînsoţiţi sau persoanele care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Regulamentul privind EUROSUR prevede în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Deoarece schimbul de informaţii în cadrul EUROSUR este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este limitată.
     

  • Bilanţ provizoriu al celui mai puternic taifun din 2013: peste 1.000 de morţi (FOTO, VIDEO)

    Crucea Roşie din Filipine a estimat că 1.000 de oameni au pierit în zona Tacloban şi 200 în provincia Samar – două zone de coastă ale arhipelagului. Estimări mai precise vor sosi duminică, însă numărul exact al victimelor nu va fi cunoscut decât săptămâna viitoare. “Nu avem încă informaţii din zonele mai puţin accesibile, unde comunicaţiile au fost întrerupte”, a declarat pentru CNN Tomoo Hozumi, reprezentantul UNICEF în Filipine.

    Până în prezent au fost evacuate peste 800.000 de persoane din zonele afectate, iar peste 330.000 de oameni sunt cazaţi în cele 1.223 de centre de refugiu organizat de guvern împreună cu ONU.

    În oraşul de coastă Tacloban, aflat la aproape 600 km de capitala Manila, peste 100 de corpuri neînsufleţite au fost recuperate sâmbătă de pe străzi, iar 100 de persoane au fost rănite. Aeroportul local a fost parţial distrus, iar comunicaţiile mobile nu funcţionează. În provincia Capiz, 90% din clădiri au fost distruse.

    Taifunul Haiyan în imagini (GALERIE FOTO)

    Taifunul, cel mai puternic fenomen de acest fel din 2013, a acoperit o zonă de mărimea Germaniei, lovind vineri Filipinele cu o viteză a vântului de până la 275 km/oră şi valuri de apă de 5-6 metri înălţime. Sâmbătă, Haiyan (Yolanda) a fost degradat de la categoria “supertaifun” (furtună de categoria 5) la taifun (categoria 4), cu o viteză a vântului de până la 210 km/oră, şi se îndreaptă spre sudul Chinei şi Vietnam, unde este aşteptat să ajungă duminică.

    Haiyan este al 24-lea taifun care loveşte Filipinele în acest an. În 2012, taifunul Bopha a devastat trei oraşe în provincia Mindanao, ucigând 1.100 de oameni şi producând pagube de peste 1 mld. euro.

     

  • ONU: Încă patru milioane de sirieni vor fugi din calea războiului în 2014

     Din acest număr, estimat la 4,25 de milioane, aproximativ două milioane de persoane ar urma să devină refugiaţi – în comparaţie cu un total prevăzut la sfârşitul lui 2013 să atingă 3,2 milioane de refugiaţi de la începutul conflictului, în martie 2011 -, în timp ce alte 2,25 de milioane se vor deplasa în interiorul ţării – în prezent există deja 4,25 de milioane de persoane deplasate -, potrivit unui document publicat de ONU în cadrul unei reuniuni a unor organizaţii umanitare care a avut loc pe 26 septembrie la Amann.

    Potrivit documentului, Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a anunţat în cadrul reuniunii că “scenariul cel mai probabil” în 2014 este o “escaladare a conflictului, o perturbare a serviciilor esenţiale şi o erodare şi mai mare a mecanismelor de ajutorare”, însoţite de o creştere a ameninţării la adresa lucrătorilor umanitari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul refugiaţilor sirieni depăşeşte două milioane de persoane

     În urmă cu un an, numărul acestor refugiaţi în ţările vecine Siriei era de 230.671, iar 1,8 milioane de noi refugiaţi au ajuns în ultimele 12 luni, subliniază UNHCR.

    “Siria a devenit marea tragedie a acestui secol, o calamitate nedemnă cu suferinţe şi deplasări de populaţie fără echivalent în istoria recentă”, subliniază în acest comunicat Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi Antonio Gutteres.

    “Singura consolare este umanitatea şi fraternitatea de care dau dovadă ţările vecine, primind refugiaţi şi salvându-le viaţa”, a adăugat Guterres.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro