Tag: rating

  • În atenţia celor speriaţi de noua candidatură la preşedinţie a lui Vladimir Putin

    “Toată lumea ştie că am intrat într-o campanie electorală, că aceasta e un test dificil pentru sistemul guvernamental şi pentru fiecare om în parte. Cred că asta afectează nervii”, a spus preşedintele Dmitri Medvedev, în discursul din 26 septembrie cu care l-a somat pe ministrul de finanţe Aleksei Kudrin să se supună disciplinei guvernamentale sau, dacă nu, să-şi dea demisia (ceea ce acesta din urmă a şi făcut).

    Chestiunea cu nervii pare comică, atât fiindcă Medvedev a legat-o de campania electorală, cât şi pentru că, în incidentul cu Kudrin, Medvedev chiar părea să aibă dreptate: după cum au atras atenţia comentatorii, vina cea mare a lui Kudrin, pentru care a fost adus la ordine, nu era atât că a declarat public că el nu va colabora cu un viitor guvern condus de Medvedev ca prim-ministru al viitorului preşedinte Putin, ci pentru că s-a apucat să vorbească de la Washington, în mod cu totul ciudat, expunând astfel în faţa întregii lumi nişte rufe care ar fi trebuit să fie spălate în familie sau despre care să nu se vorbească deloc.

    Reacţia lui Kudrin “la nervi” a fost aşadar interpretată drept având un subtext, posibil chiar cel al unei viitoare candidaturi pe care ex-ministrul de finanţe ar urma să şi-o promoveze pentru funcţia de prim-ministru, concurând astfel cu Medvedev. În fond, de ce nu? şi-au zis comentatorii care au susţinut teoria respectivă; doar Kudrin se înţelege bine cu Putin, iar o ieşire din scenă atât de spectaculoasă, cu scandal, ar fi o rampă bună de lansare, mai ales ţinând cont de statutul privilegiat al lui Kudrin în ochii Vestului, graţie atitudinii sale cunoscute de fan al austerităţii bugetare, în special al reducerii cheltuielilor militare, capitol la care, vorba lui Medvedev, ex-ministrul de finanţe are “divergenţe serioase cu preşedintele în funcţie”.

    Interpretarea pare însă mai curând o dovadă de “wishful thinking” din partea unor analişti care studiază tot ce se întâmplă şi ce se spune la Moscova exact cum procedau sovietologii şi kremlinologii de pe vremuri, încercând inclusiv să tragă concluzii optimiste din evenimente neplăcute sau să vadă planuri minuţioase acolo unde nu era decât rodul hazardului. Zile întregi, presa financiară occidentală a dezbătut, într-adevăr, incidentul, deplângând înlocuirea lui Kudrin, după 12 ani în funcţie (care reprezenta Rusia şi în dialogul cu instituţiile financiare internaţionale) cu Anton Siluanov, un funcţionar de carieră şi economist prea puţin cunoscut în Vest. The Wall Street Journal a relatat cum oficialii ruşi au încercat să-i liniştească pe investitorii occidentali, pe diverse căi, în săptămâna care a urmat retragerii din funcţie a lui Kudrin.

    Şeful băncii centrale, Serghei Ignatiev, a convocat o conferinţă în care a vorbit despre perspectivele de apreciere ale rublei, în ciuda faptului că banca tocmai cheltuise atunci, într-o singură zi, 2,36 miliarde de dolari ca să-i susţină cursul, cea mai mare sumă din 2009 încoace, şi în ciuda faptului că în presă a reînceput să plouă cu articole despre “exodul de capital” din Rusia, iniţiat de această dată nu numai de tradiţionalii oligarhi, dar şi de cetăţeni din clasa mijlocie temători de evoluţia politică post-electorală a Rusiei, mai ales în perspectiva revenirii lui Vladimir Putin la preşedinţie.

    Tot The Wall Street Journal a reamintit un raport recent al FMI care avertiza că escaladarea cheltuielilor, în special a celor militare şi sociale, “va afecta inevitabil toată economia rusească”, pentru că o lasă vulnerabilă la orice scădere a preţurilor principalului său produs de export, petrolul. FMI afirma că deficitul bugetar, excluzând veniturile din petrol, a ajuns deja dublu faţă de ţinta fixată de însuşi guvernul şi peste nivelul văzut ca sustenabil de către FMI. Plus: FMI estimează o creştere economică de 4,3% în acest an (faţă de estimarea din iunie de 4,8%) şi de 4,1% la anul (faţă de 4,5%), din cauza conjuncturii internaţionale proaste, în care mai toate estimările pentru ţările dezvoltate şi cele emergente au fost revizuite în jos.

    Or, Kudrin vrusese încă din februarie să-şi dea demisia din funcţie, tocmai fiindcă nu era de acord cu direcţia politicilor bugetare. “În ultimele luni, în ciuda numeroaselor mele obiecţii, unele făcute publice, s-au luat decizii de politică fiscală care neîndoielnic au crescut riscurile de ordin bugetar”, avea să spună ministrul, în prima declaraţie de după demisie. Nici n-avea cum să fie altfel, având în vedere apropierea de alegerile parlamentare din decembrie şi de cele prezidenţiale din martie 2012; foarte recent, preşedintele Medvedev spunea, într-o vizită la o bază militară din Urali, că nu are de gând să renunţe la planul de a creşte cheltuielile militare cu 618 miliarde de dolari, pentru că Rusia “trebuie să cheltuiască suficient pentru o ţară cu ambiţii globale, nu ca o republică bananieră”.

    Ţinând cont de toate acestea, deşi anunţul privind decizia lui Vladimir Putin de a candida pentru un nou mandat prezidenţial (în tandem cu Medvedev ca viitor premier) era aşteptat, practic, de trei ani încoace, el a părut eclipsat de plecarea lui Kudrin, până acolo încât unii comentatori au spus că investitorii ar trebui să fie mai puţin îngrijoraţi de reîntoarcerea lui Putin în funcţie (presupusă a readuce cu ea linia dură a anilor dinainte de Medvedev, care a părut prin comparaţie un reformist liberal, prieten al Vestului), ci de înlăturarea acestui obstacol în faţa largheţii bugetare, tocmai acum când ţara are nevoie mai mult ca oricând de politici economice sănătoase şi prudente.

    Agenţia de rating Standard&Poor’s a difuzat chiar o notă referitoare la “evenimentele politice din Rusia ultimelor zile”, în care tratează laolaltă anunţul candidaturii lui Putin şi plecarea lui Kudrin, spre a conchide că ele “nu vor avea impact imediat asupra ratingului suveran – BBB cu perspectivă stabilă pentru datoria pe termen lung în valută şi BBB+ cu perspectivă stabilă pentru datoria pe termen lung în ruble”.

    Kai Stukenbrock şi Trevor Cullinan, autorii notei, susţin că nu se aşteaptă la nicio deviere semnificativă de la politicile economice şi fiscale curente şi se aşteaptă ca “legăturile dintre politică şi business şi capitalismul rusesc de stat să rămână neschimate”, cu toate că îşi arată temerea ca “schimbarea de roluri şi de personal să facă mai dificil pentru Rusia să abordeze probleme legate de potenţialul pe termen lung, ca îmbunătăţirea climatului de afaceri, a competiţiei şi a infrastructurii productive”. Cei doi mai notează că dependenţa economiei şi a finanţelor publice de preţurile materiilor prime, în special ale petrolului, şi riscul unei recăderi în recesiune a economiei globale complică situaţia; de partea ei, Rusia are însă atuuri ca deficitul moderat de cont curent şi poziţia externă de creditor net a ţării, astfel încât concluzia e că ratingurile s-ar modifica doar în ipoteza unei prăbuşiri a preţului petrolului (ceea ce însă, la ora actuală, e exclus din toate previziunile serioase) cuplată cu o escaladare a deficitului bugetar, partea nelegată de comerţul cu petrol.

    Dacă în concluziile despre mersul economiei, cei doi analişti sunt de acord cu mulţi alţii care judecă scenariile posibile de evoluţie post-electorală din Rusia (vezi concluziile Citigroup în caseta alăturată), punctul de plecare – un anunţ de candidatură şi o schimbare de ministru – apare ca insolit. În fond, oare se aştepta cineva nicio ciocnire în aparatul actualului guvern? Sau se aştepta cineva ca Vladimir Putin să renunţe la şansa unui al doilea mandat? Mai ales că nu se îndoieşte nimeni că îl va câştiga, graţie uriaşei sale popularităţi – reale – datorate diferenţei enorme de nivel de trai (dar şi de prestigiu extern) din Rusia prezentului faţă de Rusia săracă şi dezorientată din 2000, când a venit la putere Putin.

    Publicaţia rusească Slon.ru a făcut, de pildă, un inventar al perioadei în câteva diagrame, care compară diverşi indicatori precum procentul săracilor (29% din populaţie în 2000, 13,1% în 2010), venitul pe cap de locuitor (care a evoluat de la 81 la 614,2 dolari), numărul de cazuri de crimă sau tentativă de omor (de la 31.829 la 15.563), numărul mediu de metri pătraţi ai unei locuinţe (de la 19,2 la 22,6 metri pătraţi) sau ponderea ruşilor satisfăcuţi de viaţa lor (de la 21% la 43%). Faţă de toate acestea, mai contează pentru electorat sau pentru investitori că revenirea lui Putin va însemna o nouă ascensiune economică şi politică a “gărzii vechi” de oligarhi ai birocraţiei de partid, cunoscuţi sub denumirea colectivă de “siloviki” (forţoşii) şi al căror reprezentant în actualul guvern e vicepremierul Igor Secin, fost şef al consiliului de administraşie de la Rosneft?

    Bloggerii cunoscători ai poveştilor din jurul Kremlinului s-au amuzat să răspundă afirmativ în special la întrebarea dacă se aştepta cineva ca Putin să nu mai candideze; spre surprinderea multora, au inventariat un şir destul de lung de politologi respectabili din Rusia şi din afară care au crezut până în ultimul moment că Medvedev va rămâne preşedinte pentru un al doilea mandat. Unii şi-au pierdut speranţa când au văzut că în plin mandat Medvedev, fostul magnat Hodorkovski (dacă vă mai amintiţi de compania Iukos) capătă pedeapsa maximă cu ocazia celui de-al doilea proces, interpretând evenimentul drept o dovadă că Medvedev, considerat garant al democraţiei, a pierdut teren în mod decisiv.

    Alţii au sperat până în ultima clipă, măcar şi din dorinţa instinctivă de a vedea în sfârşit şi feţe noi la conducerea ţării (iar Medvedev a promovat într-adevăr multe feţe noi şi tinere, mai ales în sistemul autorităţilor regionale), în locul unei rotaţii de cadre. Desigur, nu e timpul pierdut nici pentru ei; deja interpretarea de mai sus dată demisiei lui Kudrin dovedeşte că speranţa nu moare niciodată şi anunţă că speculaţiile “sovietologice” vor reîncepe după tipicul cunoscut, ca şi plictiseala investitorilor de a comenta în aceiaşi termeni despre economia Rusiei care trebuie să se liberalizeze şi despre vechile figuri din administraşie. Dar, cel puţin pentru aceştia din urmă, în Rusia e de multe ori mai avantajos aşa, după vechiul principiu cu “the devil you know”.

  • Standard & Poor’s reduce ratingurile a şapte bănci italiene. Care sunt băncile afectate

    “Perspectiva negativă de rating pentru datoria pe termen lung a celor 15 bănci reflectă posibilitatea unei noi retrogradări, dacă va avea loc o nouă reducere a ratingului pentru Italia”, au precizat Renato Panichi şi Taos Fudji, principalii autori ai comunicatului agenţiei privind decizia de modificare a ratingurilor.

    Cele şapte bănci ale căror ratinguri pentru datoria pe termen lung au fost reduse de la A+ la A şi pentru care perspectiva de rating a fost modificată de la “stabil” la “negativ” sunt următoarele:

    – Intesa Sanpaolo SpA şi principalele ei subsidiare – Banca IMI SpA şi Banca Infrastrutture Innovazione e Sviluppo SpA

    – Mediobanca SpA

    – Findomestic Banca SpA

    – Banca Nazionale del Lavoro SpA

    – Cassa di Risparmio in Bologna SpA (Carisbo).

    Cele opt bănci a căror perspectivă de rating a fost modificată de la “stabil” la “negativ” sunt:

    – Istituto per il Credito Sportivo (ICS)

    – Banca Fideuram

    – Agos-Ducato SpA

    – UniCredit SpA şi principalele ei subsidiare – UniCredit Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, UniCredit Leasing SpA

    – Cassa di Risparmio di Parma e Piacenza SpA (Cariparma).

    Standard & Poor’s a redus marţi ratingul Italiei, a treia economie din zona euro, de la A+ la A, motivele invocate ţinând de prezumţia că “reducerea ritmului activităţii economice de până în prezent va face dificil de atins ţintele fiscale revizuite ale guvernului”. Reducerea ratingului reflectă “slăbirea perspectivelor economice” şi temerea că “fragila” coaliţie de guvernământ nu va fi în stare să aplice măsurile necesare pentru însănătoşirea finanţelor publice.

    Standard & Poor’s anticipează o creştere economică medie anuală de 0,7% pentru Italia în perioada 2011-2014, în scădere faţă de prognoza anterioară de 1,3%. Ponderea în PIB a datoriei Italiei este a doua ca mărime în zona euro, respectiv 120% – cea mai mare între statele notate de Standard & Poor’s cu rating A.

    În paralel, agenţia Moody’s a anunţat şi ea că este în curs de revizuire a ratingului Italiei, urmând să-şi prezinte concluziile înainte de 15 octombrie. Moody’s a retrogradat ultima oară Italia în 1993, la Aa2.

    Două asociaţii italiene ale consumatorilor au anunţat că vor da în judecată Standard & Poor’s, pe motiv că agenţia “nu face decât să ofere muniţie pentru băncile de investiţii şi speculatori”. Potrivit Bloomberg, asociaţiile Adusbef şi Federconsumatori consideră că nici Standard & Poor’s, nici Moody’s nu au dreptul să evalueze ratingul Italiei, pe motiv că nu au licenţă din partea Autorităţii Europene pentru Operaţiuni Bursiere.

    De asemenea, procurorii din oraşul Trani, din sudul Italiei, investighează declaraţiile celor două agenţii americane de rating care au avut impact nefavorabil pentru Italia pe pieţele financiare.

  • Fitch a confirmat ratingul “AAA” al Germaniei, dar a avertizat în privinţa riscurilor

    Pentru asigurarea stabilităţii economiei germane este necesară o soluţie a crizei datoriilor suverane care a obligat ţări puternic îndatorate din zona euro, Grecia, Irlanda şi Portugalia, să ceară sprijin internaţional. “Riscurile efectelor negative ale crizei datoriilor suverane în Germania rămân ridicate”, a declarat Maria Malas Mroueh, analist al Fitch. Ea a făcut referire la orientarea către exporturi a economiei germane şi la expunerile sectorului bancar la statele îndatorate de la periferia zonei euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Italiei atacă S&P. Retrogradarea s-a făcut pe baza unor considerente politice

    “Evaluările făcute de Standard&Poor’s par să asculte mai mult de articolele din ziare decât de realitate şi par să fie influenţate negativ de elemente de ordin politic”, a spus premierul italian.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursele europene au deschis în scădere, după retrogradarea Italiei de către S&P

    Declinul a fost însă limitat, deoarece scăderile puternice din sesiunea de luni au adus acţiunile la preţuri atractive pentru jucători. Indicele european de referinţă FTSEurofirst 300 a coborât cu 0,2% până la ora 7:15 GMT, după ce a pierdut luni 2,3%. Băncile franceze au scăzut puternic, după apariţia unor informaţii, pe surse, că o bancă importantă din China a întrerupt anumite tipuri de tranzacţii cu mai multe grupuri financiare europene, inclusiv cele mai mari trei bănci din Franţa, din cauza crizei datoriilor de stat. Acţiunile Societe Generale au deschis în scădere cu 2,7%, iar BNP Paribas a coborât cu 3% la debut. Bursa de Valori Bucureşti a deschis în scădere cu 0,21%, în linie cu marile burse europene, pe o piaţă în care au fost realizate operaţiuni cu acţiuni în valoare de puţin peste un milion de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Standard & Poor’s a tăiat şi ratingul Italiei. Moody’s mai aşteaptă puţin

    Motivele invocate de agenţia americană ţin de prezumţia că “reducerea ritmului activităţii economice de până în prezent va face dificil de atins ţintele fiscale revizuite ale guvernului”, iar reducerea ratingului reflectă “slăbirea perspectivelor economice” şi temerea că “fragila” coaliţie de guvernământ nu va fi în stare să aplice măsurile necesare pentru însănătoşirea finanţelor publice.

    Guvernul de la Roma a aprobat recent un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 54 de miliarde de euro, spre a convinge Banca Centrală să cumpere obligaţiuni italiene. Planul are în vedere ca în 2013 să se ajungă la un buget echilibrat.

    Standard & Poor’s anticipează o creştere economică medie anuală de 0,7% pentru Italia în perioada 2011-2014, în scădere faţă de prognoza anterioară de 1,3%.

    Ponderea în PIB a datoriei Italiei este a doua ca mărime în zona euro, respectiv 120% – cea mai mare între statele notate de Standard & Poor’s cu rating A.

    “Reducerea ratingului e destul de neaşteptată şi cred că e o porcărie”, a declarat Luca Silipo, economist-şef pentru Asia-Pacific la biroul din Hong Kong al băncii Natixis, citat de Bloomberg, explicând că Italia a adoptat restricţii bugetare în parte tocmai din cauza presiunii agenţiilor de rating, pentru ca acum să fie penalizată de agenţii exact pentru faptul că măsurile de austeritate respective îi reduc perspectiva de creştere economică.

    Este prima retrogradare de rating suveran a Italiei din octombrie 2006 încoace. Perspectiva de rating atribuită Italiei este negativă, ceea ce înseamnă, ca şi în cazul Greciei sau al Irlandei, că Standard & Poor’s va proceda la o nouă retrogradare în următoarele luni.

    Agenţia Moody’s a anunţat că amână cu o lună verdictul în procesul de revizuire a ratingului Italiei, însă este cel mai probabil ca rezultatul să fie tot o retrogradare.

    În Asia, euro deja scădea puternic faţă de dolar şi yen în primele tranzacţii de marţi.

  • Fitch: Spania este în pericol de a fi retrogradată, din cauza încetinirii economiei

    “Evoluţia deficitului autorităţilor regionale creşte presiunea asupra autorităţilor centrale pentru a face reducerile necesare”, a spus Renwick într-un interviu telefonic. Fitch atribuie Spaniei rating “AA+” cu perspectivă “negativă”, iar evoluţia mai slabă a economiei, eşecul de a respecta ţintele de deficit, sau utilizarea mai amplă decât se anticipa a fondurilor publice pentru salvarea de bănci ar putea fi “elemente cheie” pentru o decizie asupra ratingului. Agenţia a retrogradat, miercuri, cinci regiuni spaniole, inclusiv Catalonia şi Andaluzia, invocând majorarea datoriei şi perspectivele economice slabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P consideră că retrogradarea ratingului SUA nu este motivul pentru care au scăzut bursele

    S&P a redus pe 5 august ratingul SUA, în timp ce bursele erau deja în scădere din cauza crizei datoriilor de stat din Europa şi temerilor privind posibilitatea unei noi runde de recesiune în Statele Unite. “Din punctul nostru de vedere, este o suprasimplificare să spui că s-a întâmplat din cauza retrogradării decise de S&P”, a declarat şeful diviziei de ratinguri de ţară a S&P, David Beers, principalul oficial al companiei din spatele deciziei de a reduce ratingul SUA. Beers se referă la criticile dure aduse S&P, potrivit cărora decizia agenţiei a cauzat căderea burselor. Indicele MSCI al burselor din întreaga lume a căzut cu peste 17% de la maximul atins în luna mai, după ce investitorii şi-au pierdut încrederea în capacitatea politicienilor din ţările dezvoltate de a rezolva problema munţilor de datorii acumulate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moody’s a redus ratingul Japoniei cu o treaptă, la “Aa3”, cu perspectivă stabilă

    Japonia se pregăteşte să aleagă un nou premier pentru a şasea oară în cinci ani. Actualul prim-ministru, Naoto Kan, este criticat pentru modul în care autorităţile au reacţionat în urma cutremurului devastator din luna martie, care a cauzat un val tsunami pe coasta de est a ţării şi o criză atomică severă la o centrală nucleară deteriorată de dezastrele naturale.

    Retrogradarea ratingului Japoniei nu vine “din senin”, dar subliniază încă odată datoriile publice uriaşe acumulate de multe state dezvoltate, în timp ce politicienii încearcă să se pună de acord asupra modalităţilor de stimulare a unei creşteri economice anemice. Agenţia Standard & Poor’s a redus la începutul lunii august pentru prima dată ratingul Statelor Unite de la nivelul maxim “AAA”, la “AA+”, acuzând de asemenea impactul divergenţelor de pe scena politică asupra politicii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful S&P se retrage de la conducerea agenţiei

    Conform surselor apropiate companiei, plecarea lui Sharma nu are nicio legătură cu retrogadarea ratingului SUA de la AAA la AA+ şi nici cu ancheta iniţiată de autorităţile americane cu privire la ratingurile acordate de agenţie obligaţiunilor ipotecare operaţiunilor în anii care s-au încheiat cu criza financiară, informează Ziarul Financiar. Sharma va continua să fie consilier pentru proprietarul S&P, McGraw-Hill, timp de patru luni, urmând să părăsească compania la sfârşitul anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro