BusinessMagazin

Tag: rapid

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut în primele şase luni cu 9,5%, de patru ori mai rapid ca piaţa

     Cota de piaţă a Dacia în Germania se situează la 1,7% în perioada ianuarie-iunie, potrivit biroului de înmatriculări auto german.

    Dintre cele 33 de mărci analizate, 18 au consemnat creştere a vânzărilor, iar restul scădere.

    Jeep, cu un avans de 33%, la 4.041 maşini, a avut cea mai bună evoluţie, în timp ce Chevrolet, cu o scădere de 62,6%, la 4.999 maşini, a înregistrat cel mai mare declin.

    Vânzările mărcii Volkswagen, liderul pieţei germane, au scăzut cu 0,5%, la 323.474 unităţi, iar cele ale Renault, parte a grupului francez cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au avansat tot cu 9,5%, la 53.574 maşini.

    În luna iunie, vânzările Dacia au crescut cu 8,7%, la 5.088 autoturisme, pe o piaţă în scădere cu 1,9%, la 277.614 maşini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care în loc să importe utilaje preferă să le facă el

    CONTEXTUL: În 1999, producătorul de pavele, borduri şi rigole Symmetrica a inaugurat o fabrică la Vereşti, în judeţul Suceava, pentru care a importat o linie de producţie din Danemarca. Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu.

    DECIZIA: Întrucât pe lângă costurile de achiziţie a liniei de producţie s-au dovedit a fi importante şi cheltuielile de service, „ne-am gândit că singura soluţie pentru a scădea costurile este să asigurăm service-ul intern„, declară Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica. Pornind de la această idee a fost înfiinţat un atelier pentru producţia de componente, iar ulterior compania a putut să realizeze integral liniile de producţie.

    EFECTELE: „Producerea internă a liniilor de fabricaţie ne-a permis să ne dezvoltăm mai rapid şi cu costuri mai mici„, spune Bobu. Concret, investiţia iniţială într-o fabrică este mai mică cu 30%, la care se adaugă şi reducerea de costuri pentru transport şi service. Or din 2010 compania s-a dezvoltat rapid, inaugurând încă patru fabrici, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de 24% şi 235 de angajaţi. Symmetrica a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 15,4 milioane de euro, faţă de 14 milioane de euro în 2013.

    VESTUL ŢĂRII ŞI SUDUL MOLDOVEI SUNT LOCURILE ÎN CARE SYMMETRICA PLĂNUIEŞTE SĂ-ŞI DESCHIDĂ ALTE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE, ESTIMÂND CĂ ACOPERĂ, PRIN CELE CINCI FABRICI PE CARE LE ARE ÎN PREZENT, 80% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. Mai mult, „studiem posibilitatea măririi capacităţii în zonele în care există potenţial„, spune Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, companie care deţine 24% din piaţa de profil. Reprezentantul companiei adăugă că în condiţiile unei pieţe „încă incerte este foarte dificil să facem estimări cu privire la evoluţia businessului din acest an„.

    Compania şi-a bugetat o cifră de afaceri similară rezultatelor de anul trecut – 15,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2012 (14 milioane de euro) şi de peste două ori mai mult decât în 2010, când a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro. „Planurile Symmetrica pentru anul în curs vizează, în primul rând, menţinerea cotei de piaţă cel puţin la nivelul actual – 24%, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie în vederea creşterii prezenţei la nivel teritorial„, declară reprezentantul companiei.

    Una peste alta, creşterea vânzărilor se leagă strâns de dezvoltarea capacităţilor de producţie. Compania, înfiinţată în 1994, a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar din 2010 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa). Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate din 2010 încoace a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte liniile de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import.

    În 1999, când a fost inaugurată prima unitate de producţie, la Vereşti (Suceava), Symmetrica a importat o linie de producţie din Danemarca. „Ne-am dat însă seama că pe lângă achiziţia în sine există costuri destul de ridicate cu service-ul aferent„, explică Bobu. Pornind de la această idee, a fost înfiinţat un atelier intern unde a început producţia de componente pentru maşinile importate. „Aşa a luat naştere businessul cu liniile tehnologice. În timp am înţeles că putem chiar să construim o linie de producţie integral şi în acest fel să ne diminuăm investiţiile în unităţile de producţie„, spune reprezentantul Symmetrica.

  • Românii pot alege să primească paşapoartele la domiciliu

    Românii pot solicita transmiterea paşapoartelor simple electronice la domiciliu/reşedinţă, de luni, contra unei taxe suplimentare de 8,68 de lei. Direcţia Generală de Paşapoarte transmite paşapoartele simple electronice la domiciliul solicitantului, prin curierat rapid, relatează ştirileprotv.ro.

    Prin această masură se elimină obligaţia persoanelor de a se prezenta la ghişeu pentru a ridica paşaportul. Rămâne însă necesară prezenţa la momentul depunerii documentelor pentru eliberarea documentului de călătorie.

    Curierul va livra paşaportul sub semnătură de primire doar titularului, unuia dintre păriţi (în cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani) sau unei persoane împuternicite (prin procură specială autentificată).

    Destinatarul primeşte automat un sms în care este informat cu privire la ziua în care va fi efectuată livrarea, adresa la care va sosi curierul şi numărul de document de transport ce va însoţi plicul cu paşaportul.
     

  • Zamfir a cedat gratuit pachetul majoritar de acţiuni al FC Rapid către un grup de patru suporteri

    “Nu îi cunosc pe cei patru suporteri care au devenit acţionari majoritari ai clubului, însă sunt sigur că asta era cea mai bună soluţie. Actele s-au semnat. De acum înainte orice persoană care vrea să investească la Rapid o poate face”, a spus Nicolae Manea.

    Conform procedurilor insolvenţei, cei patru noi acţionari ai FC Rapid trebuie să o notifice în scris pe Cristina Andronache, administratorul judiciar al clubului, care la rândul său va efectua modificările în Registrul Comerţului. Abia după această înregistrare cei patru suporteri rapidişti vor deveni oficial acţionari ai grupării giuleştene.

    Tranzacţia a fost confirmată şi de site-ul oficial al FC Rapid: “Aşa cum se întâmplă la alte mari grupări de pe mapamond şi la noi s-a implementat ideea ca fanii să nu fie doar susţinători, ci şi acţionari. Astfel, cea mai populară echipă din istoria fotbalului românesc, Rapid, aparţine exclusiv suporterilor!”.

    Acţionarul majoritar al FC Rapid, Adrian Zamfir, a demisionat la 19 mai din funcţia de administrator special şi din cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al clubului, la solicitarea conducerii tehnice şi a jucătorilor.

    Demisia lui Zamfir a venit după ce, la 17 mai, Comisia de Apel a Sistemului Naţional de licenţiere din cadrul Federaţiei Române de Fotbal a respins dosarul FC Rapid privind acordarea licenţei pentru ediţia 2014-2015 a Ligii I.

    Adrian Zamfir, care a preluat gratis gruparea FC Rapid la 8 iulie 2013 de la George Copos, a avut în ultimele şase luni mai multe tentative de a ceda pachetul de acţiuni al clubului giuleştean, însă toate au eşuat.

    Clubul giuleştean, care activează în prezent în Liga a II-a, se află în procedura de insolvenţă din 7 decembrie 2012. Planul de reorganizare al FC Rapid, care se întinde pe o durată de trei ani, a fost confirmat de Tribunalul Bucureşti. Următorul termen în dosarul de insolvenţă este 26 septembrie.

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • Mazăre: După validarea Guvernului, acţiuni ale Portului Constanţa vor trece foarte rapid la primărie

     Mazăre a declarat, miercuri, la finalul şedinţei Consiliului Local, că a discutat această chestiune din nou cu premierul Victor Ponta, dar şi cu ministrul Dan Şova, care şi-a luat angajamentul să facă acest lucru.

    “Am vorbit şi cu Şova, şi cu Ponta. Ponta întotdeauna a spus că susţine acest demers de a trece acţiunile în varianta pe care am discutat-o noi. Sigur că aş fi vrut mai mult, dar e ok şi aşa, iar ministrul Şova şi-a luat angajamentul să facă acest lucru”, a spus Mazăre.

    Când a fost întrebat ce se va întâmpla dacă nu-şi vor ţine promisiunea, primarul a răspuns: “Dacă nu, nu votează lumea! O să vedem dacă nu, dar deocamdată şi-au luat angajamentul şi nu văd de ce nu ar face-o”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american pregăteşte măsuri de ajutor economic pentru Ucraina

     Secretarul de Stat american, John Kerry, a anunţat deja săptămâna trecută că Washingtonul pregăteşte un plan pentru garantarea unui eventual împrumut internaţional care se ridică la aceeaşi sumă. Însă Congresul dispune de mai multă putere decât Executivul american pentru a autoriza cheltuieli sau pentru a adopta sancţiuni împotriva unei ţări terţe.

    Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a anunţat luni, în Senatul american, că un proiect de lege privind acordarea unui ajutor Ucrainei este în curs de elaborare. Obiectivul proiectului de lege este de a “contracara actele Rusiei vizând anexarea teritoriului ucrainean prin forţă”.

    “Această lege va autoriza credite pentru acordarea unor garanţii de împrumuturi de cel puţin un miliard de dolari”, a anunţat democratul Robert Menendez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina promite adoptarea rapidă a noii legi privind limbile regionale

     Preşedintele interimar de la Kiev a asigurat că noua lege privind limbile regionale va reprezenta interesele tuturor minorităţilor din Ucraina şi a subliniat că aceasta trebuie să fie definitivată rapid, pentru a pune capăt “speculaţiilor intense” pe această temă, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    “Noua lege va fi pe deplin echilibrată şi va reprezenta interesele tuturor grupurilor etnice şi ale minorităţilor naţionale”, a declarat Oleksandr Turcinov, citat de Ria Novosti.

    Parlamentul de la Kiev a abrogat săptămâna trecută legea care permitea folosirea oficială a limbilor regionale în administraţia locală, în cazul în care 10 la sută din totalul populaţiei dintr-o regiune vorbeşte o limbă minoritară.

    Abrogarea legii îi afectează şi pe români, care, potrivit Ministerului român de Externe, ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi moldoveni (258.600 persoane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut în ianuarie de peste trei ori mai rapid decât piaţa

     Doar cinci din cele 33 de mărci analizate au consemnat creşteri mai rapide decât Dacia, arată date publicate joi de Autoritatea Federală Germană pentru Transport Auto (KBA).

    Astfel, înmatriculările Jaguar s-au dublat faţă de ianuarie anul trecut, la 381 unităţi, Honda a înregistrat o creştere de 53%, la 1.651 autovehicule, Mazda a avansat cu 49,4%, la 4.331 unităţi, Ford a urcat cu 42,2%, la 14.604 maşini, iar Chevrolet a consemnat o creştere de 26,1%, la 1.803 unităţi.

    Dintre mărcile analizate, 17 au înregistrat o evoluţie pozitivă, KIA a atagnat, iar restul au scăzut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Franţei: România are nevoie de infrastructură conectată cu Occidentul. Întârzierile la export costă

     “E foarte important pentru România să aibă foarte rapid infrastructură de autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, aeroportuară care să fie conectată cu restul Europei, cu Europa Occidentală, pentru că firmele care activează aici sunt adesea companii exportatoare. Să luăm ca exemplu Renault, cu 3% (contribuţie) la PIB-ul României, 10% din exporturile României. Maşinile sunt făcute la Piteşti pentru alte ţări europene, dar şi pentru piaţa mondială. Şi maşinile trebuie duse foarte rapid, cu tiruri, trenuri şi fiecare zi de întârziere, fiecare oră de întârziere are o influenţă asupra costului maşinii şi asupra competitivităţii Renault-Dacia.

    Bineînţeles că infrastructura e importantă pentru România, pentru dumneavoastră, pentru mine, pentru cei care călătoresc, pentru a ajunge mai uşor dintr-o localitate în alta, dar e la fel de importantă pentru investitori ca să fie legaţi de restul Europei”, a declarat Philippe Gustin.

    Diplomatul francez a spus că Renault s-a plâns de mai multe ori de această problemă, precizând că ar fi bună o autostradă care să lege Piteştiul de Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro