Tag: publicitate

  • Google, venituri de 16,8 miliarde dolari şi profit de 3,4 miliarde de dolari în trimestrul patru

     Vânzările companiei au depăşit estimările analiştilor datorită afacerilor din zona publicităţii online, potrivit datelor Bloomberg.

    Google a anunţat joi vânzarea diviziei producătoare de telefoane mobile Motorola Mobility către grupul chinez Lenovo, într-o tranzacţie de 2,91 miliarde de dolari. Motorola Mobility a înregistrat o pierdere operaţională de 384 milioane de dolari în trimestrul al patrulea, la venituri de 1,24 miliarde de dolari, mai mici cu 18% faţă de nivelul din trimestrul al patrulea al anului 2012.

    Grupul american a preluat Motorola în 2012, pentru 12,4 miliarde de dolari, vizând în principal portofoliul bogat de brevete şi patente al producătorului de telefoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • Veniturile Facebook au urcat cu 63% în ultimul trimestru, peste aşteptări, la 2,59 miliarde de dolari

     Analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipau venituri de 2,35 de miliarde de dolari.

    Profitul net a avansat de peste opt ori, la 523 de milioane de dolari, de la 64 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului 2012.

    Directorul general Mark Zuckerberg, care a înfiinţat Facebook acum 10 ani, a creat anul trecut noi soluţii prin care furnizorii de publicitate să ajungă la utilizatori.

    Veniturile generate de publicitatea prin intermediul dispozitivelor mobile au atins în trimestrul patru 1,25 miliarde de dolari, reprezentând 53% din total, faţă de 49% în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook, venituri mai mari din reclamele afişate pe smartphone-uri şi tablete

    Facebook a avut venituri totale de 2,6 miliarde dolari în trimestrul patru din 2013, în creştere faţă de perioada similară a anului 2012 când a raportat venituri de 1,6 miliarde dolari. Veniturile generate de publicitate au crescut cu 76% faţă de anul precedent, relatează Nyt.com.

    Numărul spaţiilor publicitare vândute a scăzut cu 8%, însă preţul pentru fiecare spaţiu a fost aproape dublu, astfel încât reprezentanţii companiei s-au arătat încântaţi de rezultatele financiare obţinute.

    Facebook continuă să îşi mărească baza de utilizatori, având peste 1,2 miliarde de membri care accesează reţeaua de socializare cel puţin o dată pe lună.

  • Simona Halep a urcat pe locul 10 în clasamentul WTA

    Halep a ajuns, săptămâna trecută, până în sferturile de finală la Australian Open, fiind eliminată în această fază de jucătoarea slovacă Dominika Cibulkova, informează site-ul wtatennis.com.

    Simona Halep este a treia jucătoare din România care intră în Top 10 WTA, după Irina Spîrlea (cea mai bună clasare – locul 7, în 1997) şi Virginia Ruzici (locul 8, în 1979)

    Sportiva Sorana Cîrstea a coborât două poziţii şi se află pe locul 23, cu 2.020 de puncte, în timp ce Monica Niculescu a urcat de pe 64 pe 54, cu 1.080 de puncte.

    Alexandra Cadanţu a coborât trei poziţii şi se află pe locul 63, cu 972 de puncte, iar Irina-Camelia Begu a coborât de pe locul 127 pe 147, cu 438 de puncte.

    Jucătoarea Alexandra Dulgheru a urcat şase locuri şi se află pe poziţia 157, cu 412 puncte, în timp ce Cristina-Andreea Mitu a coborât o poziţie şi se află pe locul 179, cu 336 de puncte.

    La dublu, Monica Niculescu se menţine pe locul 51, cu 1.635 de puncte, Ioana-Raluca Olaru a urcat de pe 76 pe 67, cu 1.278 de puncte, iar Irina-Camelia Begu a coborât de pe poziţia 71 pe 87, cu 999 de puncte.

    Câştigătoarea Australian Open, chinezoaica Na Li a urcat o poziţie şi se află pe locul trei, în timp ce finalista Dominika Cibulkova (Slovacia) a înregistrat o urcare de 11 poziţii şi se află pe locul 13.

    Primele zece locuri în ierarhia de simplu dată publicităţii, luni, de WTA, sunt ocupate de următoarele jucătoare:

    1. Serena Williams (SUA) 13.000

    2. Victoria Azarenka (Belarus) 6.581

    3. Na Li (China) 6.570

    4. Agnieszka Radwanska (Polonia) 5.750

    5. Maria Şarapova (Rusia) 5.416

    6. Petra Kvitova (Cehia) 4.745

    7. Sara Errani (Italia) 4.440

    8. Jelena Jankovici (Serbia) 4.310

    9. Angelique Kerber (Germania) 4.030

    10. Simona Halep (România) 3.760.

  • STUDIU: Piaţa de publicitate online a fost de 45,5 milioane de lei în primul semestru al anului

     Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, industria telecom îşi menţine supremaţia în ceea ce priveşte sumele investite în publicitatea online autohtonă în prima jumătate a anului 2013, contribuind cu 7,3 milioane de lei la o piaţă de 45,5 milioane de lei, valoarea totală raportată de participanţii la cel mai recent studiu ROADS.

    Conform celei mai recente ediţii a studiului ROADS, valoarea pieţei de publicitate online pe primul semestru al anului în curs a fost de 45,5 milioane de lei, cu 2% mai puţin comparativ cu primul semestru al anului 2012.

    Topul celor mai mari industrii investitoare este completat la distanţă de sectorul bancar (4,4 milioane lei) şi auto (4,2 milioane lei).

    În privinţa formatelor, cele embedded rămân de departe cele mai utilizate în publicitatea online în primul semestru al anului 2013, urmate la o distanţă considerabilă de interruptive formats.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia de Cadastru: Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 16% la zece luni

     Astfel, numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu peste 92.000 în primele zece luni faţă de intervalul corespunzător din 2012, potrivit ANCPI.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare până la finele lunii octombrie au fost înregistrate în Bucureşti – 48.343, Timiş – 40.620 şi Arad – 34.854, iar cele mai puţine în Teleorman – 4.143, Bistriţa-Năsăud – 5.286 şi Covasna – 6.847.

    La nivel naţional, în luna octombrie au fost înregistrate 74.783 tranzacţii imobiliare, cu 6.363 mai multe faţă de luna precedentă şi cu 5.838 mai multe comparativ cu luna octombrie 2012.

    În luna octombrie, cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 5.412, Timiş – 4.316 şi Ilfov – 3.919. Cele mai puţine tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în judeţele Teleorman – 511, Bistriţa-Năsăud – 572 şi Covasna – 738.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 29 de ani care l-a descoperit pe Ghiţă Ciobanul, omul care are jumătate de milion de fani pe Facebook

    “LA NOI S-A ACTIVAT ÎN ULTIMUL TIMP O MÂNDRIE NAŢIONALĂ: dacă acum zece ani  voiam să fim mai mult ca alţii şi luam exemple de afară, acum ne regăsim identitatea din ce în ce mai mult şi am început să apărăm ce avem în ţară„, descrie Cătălin Dobre, executive creative director în cadrul agenţiei de publicitate McCann Erickson, unul dintre fenomenele care se repetă în peisajul advertisingului recent. Absolvent al Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, Dobre lucrează de nouă ani în publicitate şi a devenit un abonat al premiilor din industria de profil: are în palmares doisprezece Lei Cannes şi un Leu de Titan pentru campania desfăşurată pentru ciocolata Rom, unul dintre cele mai vândute branduri de dulciuri din România. Este director executiv şi coordonează împreună cu Alexandru Dumitrescu o echipă formată din 50 de oameni. Compania McCann Erickson a avut în 2012, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, o cifră de circa 220 de milioane de lei.

    Regăsirea identităţii naţionale este unul dintre motivele care l-au condus spre una dintre cele mai cunoscute campanii de publicitate din a doua jumătate a anului, proiectul „ciobanului Ghiţă„ din cadrul campaniei „Români cu iniţiativă„ realizate de Vodafone. La scurt timp după lansare, Ghiţă a devenit a treia personalitate românească de pe Facebook ca popularitate, cu aproximativ 400.000 de like-uri înregistrate: „În primele trei zile creştea cu un ritm de 50.000 like-uri pe zi, iar după prima expunere la TV, oamenii intrau pe reţeaua socială să verifice autenticitatea proiectului”.

    Gheorghe Dănuleţiu, alias Ghiţă, are 29 de ani şi a fost ales de Cătălin Dobre după o preselecţie la care au participat circa zece candidaţi. Baciul din reclamă a terminat opt clase la şcoala din sat şi este cioban de la 14 ani. Este singurul băiat dintr-o familie cu încă cinci fete şi duce prin oierit o tradiţie începută de strămoşii familiei. Alături de ceilalţi ciobani din Jina (Sibiu), practică transhumanţa mergând aproape 300 de kilometri până la Zalău, unde rămâne din octombrie şi până în aprilie.

    Ghiţă a câştigat în defavoarea celorlalţi datorită caracterului sociabil: „Este exact genul acela de personaj care te întâmpină şi care nu te lasă să pleci până nu îţi pune ceva de mâncare în faţă„. Ideea a venit ca soluţie pentru promovarea atipică a creşterii zonei de acoperire cu servicii de date a reţelei, primul punct din cadrul proiectului. „Trebuia să găsim un personaj pentru care reţeaua şi viteza de date pot să schimbe total modul de viaţă, nu ca la oraş, unde interconectarea este o normalitate şi a fost folosită deja în mai multe campanii publicitare.”

    ÎNTÂLNIREA CU GHIŢĂ A FOST FACILITATĂ DE FOTOGRAFUL DRAGOŞ LUMPAN, care a realizat o expoziţie pe tema transhumanţei şi care i-a pus pe reprezentanţii agenţiei în legătură cu tinerii păstori. Planificarea campaniei a durat câteva luni, dar implementarea proiectului Ghiţă a fost făcută în circa trei săptămâni, perioadă în care Ghiţă şi familia lui au primit dese vizite de la echipele de creaţie, producător, reprezentanţi ai clientului, dar şi de la echipa de filmare condusă de regizorul Radu Munteanu. „Am încercat să nu îi modificăm viaţa normală, ce prinde la el este autenticitatea, iar, dacă stricăm asta, ne tăiem singuri craca”, argumentează Dobre vizitele din Jina, unde i-a cunoscut pe tatăl, mama, soţia, copilul şi cele cinci surori (dintre care trei sunt prezentate în clipul publicitar). Proiectul nu a creat probleme, iar „singurele nopţi nedormite au fost din cauza ţuicii primite de la Ghiţă”, glumeşte Dobre.

    CHIAR DACĂ OAMENII NU SE REGĂSESC ÎN CIOBAN, atracţia consumatorilor se justifică prin conţinutul inedit: Ghiţă se trezeşte, mănâncă, nu îi place ziua de luni, dar toate acestea vin din partea unui personaj care stă pe un munte izolat şi este expus la un mod de viaţă atipic. „Majoritatea oamenilor sunt fascinaţi că astfel de personaje încă există şi că nu toată lumea are programul zilnic tras la indigo; o masă «supertare» nu este un restaurant din oraş, ci mămăliga cu brânză preparată de el, dimineaţa nu înseamnă urcat în maşină şi stat în trafic, ci alergat după oi şi admirat priveliştea.„
    Cu ce îl ajută pe cioban promovarea recentă? Dobre spune că Ghiţă era oricum o persoană sociabilă, dar situaţia lui îl punea la kilometri distanţă de un oraş unde ar fi putut să îşi facă prieteni.

    De aceea, ideea paginii de Facebook a venit chiar din partea lui, potrivit lui Dobre, iar agenţia îi oferă sfaturile despre cum să creeze conţinut şi despre cum să răspundă cerinţelor oamenilor: „Nu a devenit milionar peste noapte, iar remuneraţia este aceeaşi cu a personajelor folosite în proiectele anterioare. Publicitatea îl ajută pe Ghiţă ca om: tehnologia îl ajută să îşi mărească universul. Asta s-ar putea să îi deschidă oportunităţi, fie că vorbim despre o posibilă afacere de turism sau despre creşterea cantităţilor de brânză  vândute„. Sau despre deschiderea unei afaceri care să monetizeze popularitatea obţinută în campania din care a făcut parte: Adrian Boţan, creative partner în cadrul McCann, spunea săptămâna trecută în cadrul ZF Live că „Ghiţă este astăzi (20 noiembrie – n.r.) în Bucureşti, pentru că vrea să-şi deschidă un magazin, pentru a vinde produse marca Ghiţă. Noi o să-i facem campania”.

  • Al Jazeera publică jurnalul intim al sauditului Abu Zubeida, deţinut la Guantanamo

     Cele şase caiete, scrise de fostul şef de operaţiuni al Al-Qaida înainte de a fi capturat în 2002, citează nume din sfere înalte ale organizaţiei teroriste, în care acesta se învârtea.

    Ele constituie elemente pentru ca administraţia americană să justifice încarcerea sa, fără inculpare sau proces, la Guantanamo, scrie postul de televiziune de limbă arabă.

    Al Jazeera publică 112 pagini de documente “autentice”, pe care susţine că le-a procurat în engleză de la un fost oficial american care a lucrat cu CIA şi FBI.

    La capturarea sa, în martie 2002, în timpul unui raid împotriva ascunzătorii sale în Pakistan, Zubeida a fost descris de purtătorul de cuvânt al Casei Albe de atunci, Ari Fleischer, drept un “recrutor terorist cheie, un planificator de operaţiuni şi un membru al cercului restrâns al lui Osama ben Laden”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul fără „cookies“. Schimbarea majoră făcută de Microsoft, Google şi Facebook

    Microsoft, Google Şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul informaţiei pe internet, care înlocuiesc „cookies“ şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colectarea informaţiilor despre utilizatori. „Cookies“ sunt micile secvenţe de cod instalate în browserele web care permit companiilor de publicitate să urmărească activitatea şi interesele uti-lizatorilor de internet, cu scopul de a transmite mesaje promoţionale la ţintă. Informaţia adunată cu ajutorul cookies este vândută la pachet către marketeri şi reprezintă un nou tip de materie primă, fiind tranzacţionată liber pe o piaţă nereglementată.

    Google, Facebook şi celelalte companii americane care domină internetul, ale căror servicii online sunt utilizate de un sfert din populaţia planetei, au fost criticate în repetate rânduri, în ul-timii ani, pentru probleme legate de încălcarea dreptului la viaţa (virtuală) privată, de la chestiuni care vizează direct modul cum sunt gestionate datele utilizatorilor şi până la scandalurile legate de interceptările Agenţiei pentru Securitate Naţională din SUA (NSA).

    Cu argumentul „dacă nu ai nimic de ascuns nu ai de ce să te temi“, protecţia datelor cu caracter personal pe internet şi în alte medii electronice, precum telefonia mobilă, a devenit o iluzie: gu-vernele pot accesa orice informaţie, indiferent de numărul de parole în spatele cărora se as-cunde, iar companiile care controlează fluviul de date le vând la pachet către agenţiile de publici-tate, interesate de cât mai multe detalii despre interesele şi obiceiurile utilizatorului.

    Apărarea datelor personale de colosalele baze de date acumulate de miile de companii care se ocupă cu traficul de informaţie cade în sarcina utilizatorului. Majoritatea browserelor web oferă utilizatorului opţiunea de a le bloca atunci când este necesar, spre exemplu când efectuează o tranzacţie bancară online. Bifarea opţiunii „Do Not Track“ în browser creşte de asemenea nivelul de protecţie, dar nu este respectată de toate platformele. Totodată, cookies pot fi şterse periodic, pentru a întrerupe acumularea continuă de informaţie.

    Cookies au început deja să fie înlocuite cu metode noi, dezvoltate de companii pentru a elimina intermediarii şi pentru a creşte eficienţa colectării de informaţie. În plus, noile sisteme de monitorizare a activităţii utilizatorilor pe internet vor fi mai greu de evitat în condiţii de confort şi utilizare accesibilă a computerului sau smartphone-ului.

    Microsoft, Google şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul infor-maţiei pe internet, care înlocuiesc cookies şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colec-tarea informaţiilor despre utilizatori. Cei trei giganţi din Silicon Valley au anunţat recent proiecte prin care vor ocoli miile de companii specializate în plasarea de cookies pe site-uri, în prezent in-termediari între platformele online, agenţiile de publicitate şi publicul-ţintă.

    Mutarea anunţă un transfer masiv de putere în industria globală a publicităţii digitale, estimată la 120 miliarde de dolari pe an.