Tag: public

  • Recenzie Justice League: E greu să copiezi modelul de succes al celor de la Marvel – VIDEO

    Mi-e greu să pricep ce au vrut să facă producătorii cu Justice League: să pregătească noi poveşti de origine, să creeze un sentiment de anticipare faţă de următorul Justice League sau să testeze cum ar reacţiona fanii lor la adunarea supereroilor. Poate o combinaţie din toate, dar, aşa cum se întâmplă de obicei, când vrei să împuşti mai mulţi iepuri rămâi fără gloanţe.

    Ultima oară când a fost cap de afiş într-un film (Batman vs. Superman: Dawn of Justice), Superman părea să aibă o soartă pe care nimeni nu a luat-o în serios. Desigur că Superman nu a murit şi a revenit în prim-plan, dar nici măcar asta nu a salvat prea mult din film.

    Primul care sesizează pericolul e Batman, aşa că îşi asumă rolul de a strânge o echipă de supereroi. Ca să fie mai simplu de înţeles, imaginaţi-vă grupul Avengers cu o serie de schimbări: Batman în locul lui Iron Man, Superman în locul lui Thor, Aquaman în locul lui Hulk şi aşa mai departe. Comparaţia e uşor exagerată, dar şi filmul e la fel.

    Justice League aduce câteva modificări poveştii clasice, aşa cum ar fi introducerea unui Flash mai tânăr decât cei cu care eram obişnuiţi. Un lucru cel puţin ciudat, pe care l-a ”reperat“ un coleg, este modul în care Batman – deşi este evident că toată lumea îi ştie adevărata identitate – continuă să vorbească cu o voce modificată când îşi pune masca.

    Am spus-o săptămâna trecută şi simt nevoia să mă repet: filmele de acest gen nu mai aduc nimic nou. Chiar dacă nu sunt neapărat un fan al universului extins DC (numele oficial al francizei deţinute de Warner Bros.), am apreciat producţiile de calitate atunci când a fost cazul. Luaţi ca exemplu Wonder Woman, un film de o calitate mult superioară celorlalte încercări ale Warner Bros. Chiar dacă au trecut 57 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu Justice League, creatorii nu par să fi găsit formula corectă pentru marele ecran.

    Regizorul Zack Snyder rămâne adeptul unei atmosfere întunecate, aşa cum a fost cazul în Dawn of Justice; desfăşurarea haotică a filmului şi scenele de luptă care nu au, regretabil, prea multă imaginaţie transformă Justice League într-o producţie cel mult mediocră.

    Viitorul francizei e pus în pericol şi de rezultatele financiare de până acum: în weekendul de lansare, Justice League a obţinut din bilete doar 93 de milioane de dolari, în condiţiile în care bugetul consolidat (ce include costurile cu marketingul şi lansarea pe DVD) trece uşor de 500 de milioane de dolari.

    E Justice League un film pentru fanii universului DC? Sigur. E Justice League un film bun? Nici pe departe.

    Nota: 6/10

  • Cum s-ar putea debloca Bucureştiul? Soluţia unuia dintre cei mai buni arhitecţi din România

    Dincolo de acest lucru, capitala României nu are nici în acest moment cadastrul finalizat, iar fără a avea o evidenţă exactă a tuturor imobilelor, reformarea oraşului este aproape imposibilă.

    Situaţia în care se află Bucureştiul azi oglindeşte de fapt întreaga ţară, pu­ţine oraşe ale României fiind con­stru­ite pentru a răspunde unei logici a traiului în comun.
     
    „România ca ţară nu prea a avut planuri pentru dezvoltarea marilor oraşe, decât cu anumite excepţii. Zona Ardealului are ceva mai multă consistenţă în ceea ce priveşte organizarea oraşelor. Bucureştiul însă nu are nici în acest moment cadastru. Oraşele din Ardeal aveau acest lucru din vremea imperiului austriac. PUG-ul (planul urbanistic general) Bucureştiului nu se poate finaliza pentru că oraşului îi lipseşte cadastrul. De aici vine şi marea problemă de construcţie a Bucureştiului”, spune Dorin Ştefan, cel care deţine biroul de arhitectură cu acelaşi nume.
     
    Principala problemă
     
    Dorin Ştefan este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, de semnătura sa fiind legate proiecte aproape emblematice ale Bucureştiului, ultimul fiind chiar Aviatorilor 8. Proiectul de lângă clădirea guvernului, finalizat anul acesta, a redat oraşului una dintre cele mai remarcabile construcţii executate în stil neoromânesc, vila Oromolu, şi a adus în inima Capitalei o clădire de birouri cu o „fluiditate“ cu totul aparte. 
     
    De altfel, mai tot ce s-a construit în Bucureşti sunt iniţiative private, rezultatul nefiind însă cumva integrat într-o logică de dezvoltare a oraşului programată de autorităţi. De aici au rezultat şi marile probleme de aglomeraţie din ultimii ani. „Tot ce s-a întâmplat în Bucureşti în ultimii 20 de ani reflectă dezvoltarea iniţiativei private. Problema este că oraşul nu are o infrastructură publică pe care să crească iniţiativa privată, care să se dezvolte acolo unde managerii oraşului o planificaseră din vreme.”
     
    De ce s-a întâmplat acest lucru?
     
    „Problema dintotdeauna a Bucureştiului este că tot teritoriul oraşului este privat. Nu sunt spaţii care să aparţină oraşului şi care să deservească interesul colectiv. Acelea pe care le are fie au fost preluate în urma unor donaţii, acte rar întâlnite în istoria Bucureştiului, sau prin exproprieri. Această mentalitate este şi în prezent. Privatul deţine pământul, iar după Revoluţie această mentalitate a devenit şi mai importantă. Mai mult, după Revoluţie a devenit foarte greu să mai afli istoria unor proprietăţi. Legile proprietăţii private sunt în dezechilibru în raport cu legile urbanismului, în defavoarea urbanismului, a interesului colectiv. Bucureştiul nu are spaţii în proprietatea administraţiei prin care aceasta să poată realiza o gândire publică.”
     
    Arhitectul spune că doar în perioada comunistă, în care tot pământul era al ţării s-a făcut o sistematizare a întregului oraş, dar şi aceasta a fost făcută cu prea puţină atenţie faţă de istoria oraşului.
     
    „Astfel, în loc de a aduce unitate, acest proces a segregat oraşul.”
  • Jan Garbarek concertează la Bucharest Jazz Festival 2018

    Festivalul, care aduce în fiecare vară la Bucureşti legende ale jazzului internaţional în concerte şi ateliere cu acces liber pentru public, îi va avea ca invitaţi anul acesta, printre alţii, pe Jan Garbarek, Trilok Gurtu, Lars Danielsson Quartet, Teodora Enache and The Prophet Band şi Bucharest Jazz Orchestra feat. Bluie Noise.

    Artistul nominalizat la Grammy Jan Garbarek va concerta pe scena din Piaţa George Enescu alături de percuţionistul Trilok Gurtu, unul dintre capetele de afiş ale ediţiei din 2016. Jan Garbarek Group va cânta la Bucureşti pe 7 iulie, în cadrul unui turneu european.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PRIMA reacţie politică, după ce preşedintele a cerut DEMISIA premierului. Tăriceanu: Singurul în măsură să dea în verdict este Parlamentul/ Ce spune despre lipsa mandatului pentru vizita în Israel

    “Singurul în măsură să dea în verdict, după cum ştim, este Parlamentul. Parlamentul asigură controlul asupra Executivului, Parlamentul dă votul de încredere şi numai el poate să îl retragă. Preşedintele nu are nimic de a face cu această problemă. Preşedintele poate să ceară demisia premierului aşa cum orice cetăţean nemulţumit poate să ceară. Are aceeaşi valoarea, nici mai mare, nici mai mică. (…) Eu am văzut la nivelul guvernului o activitate foarte serioasă, am văzut în premierul Dăncilă un premier foarte implicat, foarte responsabil. Un om care stă, cântăreşte şi decide. Mie mi se pare că alegerea pe care am făcut-o desemnând-o pe doamna Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru a fost o decizie foarte inspirată”, a spus Tăriceanu, la Antena 3.

    Călin Popescu Tăriceanu a făcut referire şi la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, cu privire la faptul că premierul Viorica Dăncilă nu a avut mandat pentru vizita oficială efectuată în Israel.

    “Ieri am auzit o afirmaţie cu totul şi cu totul nesusţinută de nimic. Vreau să îi atrag atenţia preşedintelui că un prim-ministru niciodată nu are nevoie de mandat pentru a face o vizită externă. Viorica Dăncilă, prim-ministru, vorbeşte în numele Guverneului şi în numele României. Nu este preşedintele singura voce care vorbeşte în numele României”, a mai spus Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Pătraru îşi anunţă plecarea de la TVR şi ameninţă cu dezvăluiri

    Mai mult, Dragoş Pătraru a avertizat conducerea că va face publice rezultatele unei anchete ample privind TVR în care va arăta subordonarea politică a postului, amestecul brutal al conducerii în politica editorială, cât şi cheltuirea fără discernământ şi cu rea voinţă a banului public.
     
    “Date fiind componenţa noului CA, din care fac parte persoane care au exercitat în trecut presiuni editoriale la adresa noastră, comportamentul noului PDG Doina Gradea faţă de angajaţi, măsurile editoriale luate împotriva interesului public, în privinţa mai multor producţii de la TVR, încercările de intimidare la adresa acestei emisiuni, noi, cei de la Starea Naţiei, nu vom mai accepta să producem această emisiune aici, dupa încheierea prezentului sezon, dacă lucrurile nu se vor schimba. 
     
    Nu facem muncă patriotică, departe de noi treaba asta, dar, spre deosebire de conducerea asta numită politic, noi am venit cu bani de acasă aici la TVR. Am investit aici aproape 50.000 de euro împreună cu prieteni şi fani ai emisiunii, în birouri, decoruri, amenajări, tehnică. Facem emisiunea zilnică cu cea mai mare audienţă la postul public şi nu mai putem gira prin prezenţa noastră aici o echipă de conducere care nu dă doi bani pe interesul public, scrie B1.ro
  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formaţia Pink Martini concertează la Bucureşti pe 1 decembrie

    Mica orchestră de 12 artişti, ce cântă în nu mai puţin de 25 de limbi străine, deschide sezonul de concerte din iarnă de la Bucureşti.

    O aventură muzicală în jurul lumii, ce îşi trage inspiraţia din musicalurile hollywoodiene ale anilor ’40 şi ’50 şi îmbină o varietate de genuri într-o compoziţie modernă şi eclectică – Pink Martini aduce, pe orice scenă pe care performează, un repertoriu multilingv şi un sound ce nu poate fi clasificat, dar care garantat va ridica publicul în picioare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail
  • PRIMA LOVITURĂ pentru Cioloş, la câteva zile după lansarea partidului. „Anunţ public că MĂ RETRAG din echipă”

    „Dragi prieteni şi foşti colegi, sunt unul dintre iniţiatorii Platformei Romania 100, însă după ultimele evoluţii anunţ public că mă retrag din echipa Romania 100. Încă de la începutul acestei iniţiative am susţinut că foştii colegi de guvernare care doresc să continue proiectele începute trebuie să intre în politică alaturi de Partidul Naţional Liberal”, a scris pe Facebook purtătorul de cuvânt al PNL.

    Ionel Dancă a argumentat că PNL a arătat că este partidul care poate face opoziţie şi poate învinge PSD, luptându-se cu măsurile controversate pe care coaliţia de guvernare a încercat să le ia, dar şi că formaţiunea a pus punct blaturilor cu PSD, la orice nivel, şi urmează o politică fermă, în sprijinul statului de drept şi al mediului de afaceri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info