BusinessMagazin

Tag: proiect

  • ANAF nu mai iartă pe nimeni! Încep controalele la persoanele fizice din România

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică.

    Echivalentul în lei aal celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.
    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.
    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.
    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.
    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.
     

  • Veşti bune pentru toţi salariaţii: Angajaţii vor beneficia de zile libere în 6 şi 7 ianuarie. Câte zile libere vor fi în total

    În această săptămână, preşedintele României a promulgat proiectul de lege care prevede suplimentarea zilelor libere legale din România cu zilele de 6 ianuarie, în care se sărbătoreşte Boboteaza, şi 7 ianuarie când se sărbătoreşte Sfântul Ioan.

    „Ţinând cont de importanţa sărbătorilor creştine pentru ţara noastră consider că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale. Această zi are o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească. Epifania sau Botezul Domnului reprezintă un praznic deosebit ce încheie sărbătorile închinate Naşterii lui Hristos.”, scrie în expunerea de motive a propunerii.

    „La nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar 9 se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut. In acest sens. România prezintă foarte puţine sărbători legale faţă de celelalte state europene, fiind depăşită de ţări precum Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound”, mai scrie în expunerea de motive.

    După ce această propunere legislativă va intra în vigoare, numărul zilelor libere legale dintr-un an va creşte de la 15 la 17.

    Pentru a intra în vigoare şi a se aplica, proiectul mai trebuie publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Creştere puternică pentru acţiunile Oil Terminal la Bursa de Valori după proiectul mamut de 815 mil. euro prin care Iulian Dascălu va construi apartamente pe 38 de hectare în Constanţa pe un teren al companiei

    De la o creştere de 13% în jurul prânzului, acţiunile operatorului portuar Oil Terminal (OIL) se apreciază la ora redactării acestei ştiri cu 8%, în contextul în care cu o şedinţă în urmă compania de stat a primit acordul Ministerul Energiei pentru a începe negocierile cu omul de afaceri Iulian Dascălu în vederea unui parteneriat într-un proiect de 815 milioane de euro.

    Parteneriatul vizează construirea unui proiect de regenerare urbană pe un teren de 38 de hectare în Constanţa, teren care aparţine companiei petroliere, aceasta urmând să fie una dintre cele mai mari investiţii din Constanţa în ultimii ani şi cea mai mare asociere într-o o companie de stat şi un antreprenor.

    Astfel la ora redactării acestei ştiri acţiunile OIL se tranzacţionează la 0,156 lei pe unitate, adică o evaluare bursieră de 91 mil. lei. Spre comparaţie joi acţiunile OIL au închis la 0,145 lei, adică 84,5 mil. lei.

    ZF a scris joi despre asocierea dintre Oil Terminal şi Iulian Dascălu.  Informaţiile sunt publicate în scrisoarea de intenţie cu privire la începerea acestui proiect, care a primit pe 2 martie aprobarea acţionarilor Oil Terminal. Potrivit scrisorii, terenul este proprietatea Oil Terminal, iar dezvoltatorul este Iulius Real Estate, care va asigura dezvoltarea din surse proprii şi atrase pentru dezvoltarea acestui proiect.

    „Valoarea estimată a profitului ce urmează a fi obţinut în primii 15 ani de funcţionarea va fi detaliată ulterior”, reiese din scrisoare.

    Astfel, potrivit unui note a Oil Terminal din 27 ianuarie, publicată pe site-ul companiei, pe terenul de 38 de hectare ar urma să se construiască „hoteluri, spaţii de birouri pentru sectoarele privat şi public, spaţii de retail şi logistică, sisteme de soluţii integrate de imobile compuse din spaţii de birouri, comerciale şi locuinţe de tip condominiu, săli de conferinţe, săli de practicarea sporturilor de performanţă şi de masă, spaţii recreaţionale, spaţii verzi, parcări”.

    În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, proiectul vizează „construirea de ansambluri de locuinţe, inclusiv locuinţe prin integrarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei verzi din resurse regenerabile (energia solară)”.

    La capitolul „investiţii în sectorul producţiei de energie electrică din surse regenerabile”, se iau în vizor construirea unui parc fotovoltaic, respectiv soluţii de integrare de tehnologii inovatoare de producere a energiei verzi din energie solară.

    În ultimele 12 luni acţiunile OIL au plus 32% pe o bursă în creştere prin BET cu 3,2%.

     ​

  • Proiectul noilor Legi ale Educaţiei: Salarizarea profesorilor va fi progresivă şi va avea la bază salariul mediu brut pe economie. Profesorii care ies la pensie vor primi o primă de două salarii de bază, iar cei care vor preda în mediul rural vor primi o primă de cinci salarii minime brute

    Ministrul educaţiei, Ligia Deca, a prezentat astăzi proiectul noilor Legi ale educaţie, proiect care vine cu o serie de modificări şi în modul în care vor fi plătite cadrele didactice. Astfel, proiectul spune că salarizarea profesorilor va fi progresivă şi că va avea la bază salariul mediu brut pe economie.
     
    „În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic”, scrie proiectul noilor Legi ale educaţiei. 
     
    Ligia Deca a spus că are sprijinul coaliţiei pentru a pune în practică această prevedere privind salarizarea cadrelor didactice. 
     
    “Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Această prevedere este inclusă în legile educaţiei şi avem sprijinul politic al coaliţiei pentru o pune în practică. Norma didactică va fi redusă pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani, asta pentru a păstra atractivitatea profesiei şi pentru a da timp acelor profesori cu experienţă să se poată implica fie în management şcolar, fie în activităţi de mentorat”, a spus Deca.
     
    Profesorii care ies la pensie vor primi o primă de două salarii de bază, iar cei care vor preda în mediul rural vor primi o primă de cinci salarii minime brute. Astfel, cadrele didactice din mediul rural primesc o primă de instalare neimpozabilă de cinci salarii minime brute, adică 15.000 de lei. Condiţia este să rămână timp de cinci ani în acel loc de muncă.
     
     

  • Ajunge din nou la vot în Senat legea PNL – PSD care blochează ONG-urile să conteste în justiţie abuzurile pe care le observă, transmite USR. Cătălin Drulă spune că legea „protejează mafia, în loc să protejeze oamenii cinstiţi”

    „Vor să introducă în lege nişte condiţii ticăloase, prin care să se asigure că nicio asociaţie nu va mai putea ţine piept rechinilor imobiliari, mafiei lemnului, poluatorilor sau autorităţilor care fac ticăloşii. Sub coaliţia lui Ciucă şi Ciolacu, nu oamenii cinstiţi trebuie apăraţi, ci mafia. Mafia trebuie pusă la adăpost şi nu cumva să fie deranjată de cetăţeni”, spune preşedintele USR, Cătălin Drulă.

    Cătălin Drulă aminteşte că nu este prima lege votată de PSD şi PNL care „atacă ONG-urile”.

    „Noua lege vizează toate ONG-urile. E clar că e un plan bine pus la punct ca să aibă linişte la furat. USR se va opune şi de această dată şi va apăra drepturile societăţii civile”, încheie Cătălin Drulă.

  • Proiect: Fiecare primărie trebuie să înfiinţeze centre sportive comunitare pentru copii

    „La nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, respectiv la nivelul fiecărui sector al Municipiului Bucureşti se constituie, prin hotărâre a consiliului local, respectiv ale consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, cel puţin un centru sportiv comunitar, prin raportare la numărul de locuitori, ca structură sportivă de drept public. Centrele sportive comunitare asigură minorilor înscrişi la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar drepturi egale de acces la activităţi fizice. Activitatea centrelor sportive comunitare este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar”, se arată în proiectyul de lege.

    Iniţiatorii arată că una dintre bolile cu repercusiunile cele mai grave asupra sănătăţii organismului, dar şi asupra aspectului fizic al unei persoane, o constituite obezitatea.

    „Obezitatea nu este o problemă care ţine doar de regimul alimentar, ci de un stil de viaţă sănătos şi armonios în ansamblul său, inclusiv din punct de vedere al educaţiei şi al activităţii fizice. Nu (puţinele) ore de edueaţie fizică vor ţine obezitatea copiilor sub control, ci activitatea fizică practicată ca hobby, ca pasiune, ca disciplină cultivată. În România, statisticile arată că aproximativ 30% dintre copiii cu vârste euprinse între 7 şi 9 ani sunt supraponderali, iar între 15 şi 20% dintre aceştia sunt obezi, precum şi faptul că o mare parte dintre aceştia provine din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomie, din familii care nu îşi permit să susţină financiar practicarea de activităţi sportive de către cei mici fără a afecta bunăstarea familiei”, potrivi expunerii de motive.

    Iniţiativa prevede obligaţia consiliilor locale ca, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, să înfiinţeze centrele sportive comunitare, care vor funcţiona în temeiul propriilor regulamente de organizare şi funcţionare, respectiv de a asigura baza materială sportivă necesară .

  • Care este oraşul din România care investeşte aproape 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea învăţământului creând condiţii mai bune pentru elevi

    Consiliul Judeţean Bihor în parteneriat cu primăria Oradea, cu cinci unităţi de învăţământ şi nouă companii private şi asociaţii vor să implementeze un proiect de aproape 146,6 mil. lei (aproximativ 29 mil. euro) ce prevede creşterea calităţii formării elevilor/studenţilor în raport cu cerinţele pieţei muncii. Oportunitatea de finanţare pentru acest proiect este Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Contribuţia proprie a CJ Bihor la valoarea eligibilă a proiectului este de peste 20,7 mil. lei, fără TVA, reprezentând 20% din valoarea cheltuielilor eligibile.

    ’În baza consultărilor pe care le-am avut cu mediul economic din Oradea, în principal, pentru că aici este deficitul mare de forţă de muncă, am luat decizia să susţinem acest campus pe anumite specializări, în special pe domeniile tehnice, pe partea de industrie, unde avem un deficit important. Dacă reuşim să facem acest proiect, va fi un punct important de conectare între şcoala noastră, atât şcoala tehnică duală cât şi învăţământul superior, şi marile companii membre în acest consorţiu’’, a spus Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Consorţiul pentru implementarea acestui proiect este format din 18 membri, respectiv două autorităţi publice (CJ Bihor – lider de proiect şi primăria Municipiului Oradea), cinci unităţi de învăţământ (Colegiul Tehnic ’’Traian Vuia’’ Oradea, Colegiul Tehnic ’’Mihai Viteazu” Oradea, Liceul Tehnologic ’’Constantin Brâncuşi’’ Oradea, Colegiul Tehnic ’’Alexandru Roman’’ Aleşd şi Liceul Tehnologic ’’Unirea’’ Ştei, la care se adaugă Universitatea Oradea şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor) şi nouă companii private şi asociaţii (Faist Mekatronic, Connectronics România, Vernicolor, Celestica, Purem Oradea, Nidec, Plexus Services RO, Asociaţia Bihor West Professional şi Asociaţia Firmelor Bihorene).

    ’’Cea mai mare parte din valoare, adică aproximativ 80%, ar urma să se investească în finalizarea campusului de pe strada Ceyrat, unde lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 60%. Acolo trebuie să facem partea de digitalizare, să consolidăm partea de eficienţă energetică şi să dotăm atelierele. Diferenţa de sumă se va duce către parteneri, pentru cheltuieli de proiect, pentru bursele elevilor, suportarea unor cheltuieli de transport şi aşa mai departe’’, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

    Campusul şcolar pentru învăţământ dual, aflat în construcţie, este în imediata vecinătate a Universităţii Oradea şi a viitorului Parc Ştiinţific şi Tehnologic, un proiect realizat din fonduri europene de către Consiliul Judeţean Bihor.

     

     

     

  • Proiect PNL pentru sprijijnirea copiilor cu părinţi la muncă în străinătate

    Instituţiile publice, şcolile, spitalele, ONG-urilor şi cultele religioase vor avea dreptul să atragă finanţări europene şi să deruleze programe speciale pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, potrivit unui proiect de lege iniţiat de PNL:„Sunt disponibile 150 de milioane de euro”.

    „Depunem o nouă iniţiativă legislativă de sprijinire a copiilor cu părinţi la muncă în străinătate, mai exact propunem un plan naţional de sprijin pentru copiii care au părinţi la muncă în străinătate”, spune Raluca Turcan.

    Fostul ministru al Muncii afirmă că în România sunt aproximativ 160.000 de copii cu părinţi la muncă în străinătate.

    „Prin acest proiect, dorim să dăm dreptul instituţiilor publice, şcolilor, spitalelor, ONG-urilor, cultelor religioase, să atragă finanţări europene şi să deruleze programe speciale pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Sunt disponibile aproximativ 150 de milioane de euro, prin programele operaţionale 2021-2017”, adaugă Turcan.

    Ea apreciază că minimum de 20.000 de copii vor fi sprijiniţi prin acest plan naţional de ajutorare a copiilor care au părinţii plecaţi la muncă.

    „Nu se ştie numărul exact al acestor copii care au părinţii plecaţi la muncă, sunt copii care scapă de pe radarul autorităţilor şi care au nevoie de măsuri integrate de sprijin, de un plan naţional şi nu de un program pilot care să funcţioneze într-o parte a ţării”, încheie Turcan.

  • Proiect PNL pentru eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time

    Liberalii au depus un proiect de lege care prevede eliminarea suprataxării contractelor  cu timp parţial: „Când ceva nu merge trebuie să avem inteligenţa şi flexibilitatea să admitem şi să corectăm. PNL consideră că munca trebuie încurajată şi nu suprataxată”.

    „Sute de mii de oameni sunt afectaţi de prevederile actualei legi. Prin această iniţiativă situaţia lor se poate îndrepta. Multe contracte de nuncă vor fi scoase din economia subterană şi încasările la bugetul consolidat vor creşte. PNL consideră că munca trebuie încurajată şi nu suprataxată. Este foarte important să susţinem mai mult România care munceşte. Atunci când ceva nu merge trebuie să avem inteligenţa şi flexibilitatea să admitem şi să corectăm. Modul în care sunt taxate în prezent contractele cu timp parţial este o inechitate şi este o măsură profund injustă”, spune Raluca Turcan.

    Ea spune că e „nedrept” ca un angajat să fie suprataxat, deşi munceşte câteva ore pe zi.

    „Ministerul de Finanţe şi-a propus colectarea mai multor bani la buget, însă rezultatul este contrar. Munca la negru creşte şi oamenii care muncesc pe bani puţini sunt cei mai afectaţi”, adaugă fostul ministru al Muncii.

    Turcan precizează că proiectul PNL prevede ca baza de calcul să nu mai fie calculată la nivelul salariului minim brut pe economie, ci să fie calculată la venitul efectiv realizat.

     

  • Alexandru Oprea, Rehau: Tendinţa de creştere a numărului de angajaţi rămâne şi pentru 2023, având în vedere proiectul nostru de la Sibiu

    ♦ Cea mai importantă investiţie pe care Rehau o face anul acesta este continuarea lucrărilor de construcţii la un nou hub în Sibiu, care va ajuta la îmbunătăţirea livrărilor şi la extinderea către pieţele regionale. Investiţia este de 10 milioane de euro.

    Producătorul german de soluţii pentru ferestre, instalaţii şi mobilă Rehau preconizează o continuare a creşterii pieţei de materialele de construcţii şi în 2023.

    „Dacă analizăm prognozele esti­mate pentru piaţa materialelor de con­strucţii, putem spune că ne aşteptăm ca aceasta să continue să crească uşor şi în 2023. Cu toate acestea, evoluţiile economice vor fi influenţate consi­de­rabil de tot ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, iar războiul din Ucraina va continua să fie astfel unul dintre factorii care vor dicta în continuare unele trenduri la nivel macro­economic“, spune Alexandru Oprea, country manager la Rehau România.

    Una dintre problemele companiei în acest moment este lipsa unei vizi­bi­li­tăţi clare asupra anului 2023, la fel cum, de altfel, s-a întâmplat şi anul trecut, când piaţa materiilor prime şi flu­xurile de livrare au suferit mo­di­ficări. „Probabil cea mai dificilă pro­vocare cu care ne-am confruntat anul tre­cut a fost ţinerea sub control a acestei creşteri accelerate a pre­ţu­rilor.“

    Totuşi, anul trecut Rehau a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, însă managerul nu a precizat la cât s-au ridicat vânzările. „Am încheiat anul 2022 cu 96 de angajaţi activi, faţă de 89 la 31 decembrie 2021. Tendinţa de creştere a numărului de angajaţi rămâne şi pentru 2023, având în vedere proiectul nostru de la Sibiu.“

    Cea mai importantă investiţie pe care Rehau o face anul acesta este continuarea lucrărilor de construcţii la un nou hub în Sibiu, care va ajuta la îmbunătăţirea livrărilor şi la extinderea către pieţele regionale.

    Investiţia este de 10 milioane de euro, iar de construcţie se ocupă firma germană Geiger. Hubul va asigura facilităţi de depozitare pentru toate cele trei divizii ale Rehau Industries prezente în România – Window Solutions, Building Solutions şi Furniture Solutions.

    „Hubul regional de 52.900 de metri pătraţi va avea un depozit modern şi o linie de înfoliere, ceea ce va pune România pe harta fabricilor Rehau Window Solutions la nivel internaţional. Pentru început, produsele Rehau vor pleca din hubul de la Sibiu către ţările est-europene din proximitatea României – Republica Moldova, Bulgaria sau Grecia. În acest moment, construcţia hubului decurge conform planului iniţial, iar inaugurarea este programată pentru prima jumătate a anului 2023.“

    Odată cu punerea în funcţiune a hubului, vor fi create peste 60 de noi locuri de muncă. După finalizarea construcţiei noului hub regional din Sibiu, Rehau va renunţa la spaţiile actuale din Tunari (judeţul Ilfov) şi Apahida (judeţul Cluj), unde are birouri de vânzări, şi le va muta în Bucureşti şi Cluj-Napoca. În sediul din Bucureşti în care vor fi mutate birourile va fi deschis şi un showroom. Acest hub plus planurile de dezvoltare a portofoliului de produse reprezintă principalele investiţii ale Rehau în 2023.

    „Din punctul nostru de vedere, anul 2023 va fi o perioadă de tranziţie, întrucât mediul de business va căuta să restabilească un echilibru la nivel global, iar acest lucru se va reflecta prin fluctuaţii în ceea ce priveşte raportul cerere-ofertă. Cu toate acestea, suntem convinşi că vor exista oportunităţi de creştere în ceea ce priveşte afacerea noastră, întrucât volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o creştere de 7,4% în 2022, evoluţia urmând a continua şi în 2023, cu un plus de 6,4%, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză“, mai spune Alexandru Oprea.

    Rehau România a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, în creştere cu 23% faţă de anul precedent. Profitul a urcat cu 35%, la 8,8 milioane de lei.

    La nivel de grup, vânzările anuale Rehau ajung la aproximativ 3,5 miliarde de euro. Rehau produce soluţii pentru ferestre, instalaţii, mobilă şi automotive. În primăvara anului 2021, Rehau l-a adus la conducerea subsidiarei din România pe Alexandru Oprea, care a preluat funcţia de country manager de la Alessandro Hillebrand.