BusinessMagazin

Tag: productie

  • Afaceri de la Zero. David Ciocodeică a făcut din pasiunea sa pentru fashion un business şi a deschis atelierul de costume bărbăteşti la comandă Suits by David C, căruia i-au călcat pragul peste 500 de clienţi

    ♦ Sub brandul Suits by David C sunt făcute pe comandă costume, cămăşi şi pantofi bărbăteşti ♦ Un costum făcut pe comandă pleacă de la 3.500 de lei, o cămaşă de la 750 de lei, iar o pereche de pantofi de la 950 de lei.

    David Ciocodeică a lucrat trei ani în domeniul vestimentar, iar în 2019 a decis să pornească un proiect pe cont propriu cu costume bărbăteşti făcute pe comandă. El a pus bazele brandului Suits by David C, a pornit dintr-un atelier în Târgovişte cu câţiva croitori, iar astăzi are propriul showroom în Bucureşti, pe Calea Dorobanţi.

    „În 2019 am decis, după trei ani în care am lucrat în domeniul costumelor pe comandă, să deschid un proiect pe cont propriu şi să îmi transform pasiunea într-un business.

    Mi-am propus să deschid acest business cu scopul de a face din vestimentaţie o carte de vizită. Am început proiectul la Târgovişte, iar ulterior am crescut şi am deschis un punct de lucru în Bucureşti, pe Calea Dorobanţi. Facem costume, cămăşi şi pantofi pe comandă. Lucrăm doar pe bază de programare şi oferim şi partea de consultanţă vestimentară“, a povestit antreprenorul. El a pornit la drum cu o investiţie de 30.000 de euro, bani care au venit printr-o finanţare nerambursabilă pentru studenţii care voiau să îşi deschidă o afacere. David Ciocodeică era atunci student la ASE, iar astăzi este cadru didactic asociat în cadrul aceleiaşi universităţi şi predă la Facultatea de marketing.

    Producţia costumelor cu eticheta Suits by David C are loc în Italia. Fondatorul a externalizat acest serviciu pentru pentru a putea creşte capacitatea de producţie. „Noi trimitem comanda de costume la fabrica din Italia, iar ei ne livrează produsul. Cămăşile şi pantofii îi facem în România“, a adăugat el.

    Clienţii brandului pornit de David Ciocodeică se împart în două categorii – clienţi de business şi clienţi de ceremonii şi evenimente, unde predomină nunţi sau botezuri. Până astăzi, spune el, atelierului de pe Calea Dorobanţi i-au călcat pragul peste 500 de clienţi.

    Costumele bărbăteşti sunt făcute, după cum spune fondatorul, din lână combinată cu mătase sau cu bumbac.

    Un pachet basic de ceremonie porneşte de la 4.250 de lei şi cuprinde un costum din două piese şi o cămaşă. Separat, un costum pe comandă pleacă de la 3.500 de lei, o cămaşă de la 750 de lei, iar o pereche de pantofi de la 950 de lei.

    „Evenimentele de ceremonie, cum ar fi nunţile, sunt cele care predomină. Nuntaşii îşi doresc să iasă din zona de confort şi să-şi personalizeze ţinutele. În business există o anumită sezonalitate. Într-o lună bună, încasările ajung la circa 100.000 de lei“, a adăugat David Ciocodeică.

    În zona de costume, el spune că este indicat să porţi culoare care te avantajează. La nunţi, foarte mulţi clienţi merg pe costume închise la culoare – negru, verde închis sau vişină putredă. Însă, la nunţile tematice, pe plajă, se poartă costume deschise la culoare, din in sau bumbac.

    Antreprenorul îşi propune să mărească echipa şi să să deschidă un al doilea showroom într-un alt oraş mare din ţară, cum ar fi Cluj-Napoca sau Timişoara. În cinci ani el vrea să ajungă la trei showroom-uri la nivel naţional.

    Antreprenoriatul, afirmă David Ciocodeică, vine cu foarte multe beneficii, dar şi cu provocări pentru că nu întotdeauna este totul roz. Apar multe multe cheltuieli, spune el, astfel că o planificare financiară bine pusă la punct şi pe termen lung este mai mult decât necesară.

    „Deşi toată lumea spune că atunci când eşti antreprenor ai mai mult timp liber, atunci când businessul e la început, acest timp liber dispare şi ajungi să lucrezi mai mult decât la un job full time. Pe mine antreprenoriatul mă scoate din zona de confort şi mă face să fiu mereu în acţiune.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Început-record pentru producţia auto în ianuarie: Dacia a produs maximul ultimilor 5 ani, producţia Ford Otosan a urcat cu 33%

    Producţia de automobile a revenit în ianuarie la valorile de dinainte de pandemie, pentru prima dată în ultmii cinci ani, conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    În ianuarie 2024 producţia uzinelor Ford Otosan şi Dacia a urcat cu 26% faţă de ianuarie 2023 la 48.728 de maşini faţă de ianuarie 2023. Dintre acestea, 32.354 au fost produse la Mioveni, în creştere cu 23%, lar 16.374 de unităţi la Craiova, în creştere cu 34%.

    La Dacia ultima oară când producţia a fost peste acest nivel, era ianuarie 2019, când vo­lumele ajungeau la 32.807 uni­tăţi, în creştere cu 14% faţă de 2018. 2019 era primul an complet pentru Duster II lansat în UK şi produs în România. Generaţia anterioară pentru UK era produsă în India.

    La Craiova Ford Otosan a demarat la finalul anului trecut pro­ducţia noilor Transit şi Tourneo Courier, iar la înce­putul acestei luni a fost pre­zentat noul Puma facelift, iar la Mioveni Dacia se pregăteşte de noul Duster III.

    Cifra de afaceri a sectorului auto în România continuă să creas­că, pe măsură ce în piaţa eu­ro­peană a revenit cererea pentru maşini, iar uzinele auto, dar şi marii producători de com­po­nente nu s-au mai lovit în 2023 la fel de puternic precum în 2022 de lipsa componentelor elec­tronice. „În 2023 ACAROM estimează estimăm o uşoară creştere a cifrei de afaceri a sectorului auto în România. primele date indică un nivel de 32-33 mld. Euro.

    Din total business auto, Dacia şi Ford reprezintă de obicei un sfert din total, adică în jur de 8 mld. euro, iar „grosul“ este reprezentat de marii pro­ducători de com­ponente auto.

    Din primele 20 de fabrici din România, 13 sunt legate de in­dustria auto, de la producţia de autovehicule (Dacia şi Ford) la componente electrice şi elec­tro­nice (Continental, Hella) şi până la fabricarea de anve­lope (Con­tinental, Michelin şi Pirelli).

    Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care are în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar-fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus, anunţate în proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor în data de 13 decembrie 2023, iar primele reacţii au venit pe 14 decembrie.

    ZF a scris încă din 2 februarie 2023 despre intenţia coaliţiei de a introduce taxa de 1% cifră de afaceri, cu aproape 11 luni înainte ca asociaţiile din industria auto să reacţioneze la planurile guvernanţilor.

    Miza propunerii de a introduce o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari este 3,5 miliarde lei de la 260 de companii.

    Adrian Sandu declara înainte de anunţul cu privire la bugetul pe 2024 că România trebuie să rămână o ţară stabilă din punctul de vedere al regimului fiscal tocmai pentru a rămâne atractivă în ochii investiorilor.

    Dincolo de presiunea pe investiţii, a existat şi cea legată de lipsa angajaţilor.

     

     

  • Cel mai mare jucător pe piaţa de low-cost, cere compensaţii de la Boeing după ce le-au întârziat avioanele pe fondul scandalurilor de fabricaţie

    Ryanair cere compensaţii de la Boeing pentru întârzierile tot mai mari la livrarea aeronavelor, care au forţat compania aeriană să îşi reducă previziunile privind numărul de pasageri şi să avertizeze că este pe punctul de a anula unele zboruri în această vară, raportează Financial Times.

    Directorul executiv al Ryanair, Michael O’Leary, a declarat că nu este „cu adevărat sigur” de câte avioane 737 Max va livra Boeing la timp pentru lunile de vârf ale verii, menţionând că firma aerospaţială americană a fost cufundată într-un „scandal cumplit” în materie de producţie după explozia fuselajului unui zbor Alaska Airlines în ianuarie.

    Boeing s-a confruntat cu un control intens din cauza incidentului, iar autoritatea americană de reglementare în domeniul aviaţiei i-a blocat extinderea producţiei de 737 Max, cel mai popular avion al său.

    Alaska Airlines şi Copa Airlines din Panama au cerut Boeing să compenseze pierderile cauzate de accident şi de blocarea ulterioară a avioanelor la sol. Comentariile lui O’Leary arată că Boeing s-ar putea confrunta cu mai multe cereri de despăgubire pentru întârzierile din întregul proces de producţie.

    Ryanair se aştepta să primească 57 de avioane 737 Max-8 până în iunie pentru a le desfăşura în lunile de vârf ale verii, compania revizuindu-şi între timp estimările în jos, în urma problemelor de fabricaţie care au cuprins Boeing.

    „Cred că vom obţine o compensaţie modestă din partea Boeing. Dar obiectivul nostru nu este să obţinem compensaţii din partea producătorului de avioane, ci este să putem primi aeronavele la timp, pentru a ne putea desfăşura corect operaţiunile”, a declarat O’Leary.

    El a precizat că Ryanair va primi probabil între 40 şi 45 de avioane, deşi numărul acestora ar putea scădea sub 40. Programul de vară pentru anul 2024 al companiei aeriene se bazează pe primirea a cel puţin 50 de avioane de la Boeing, O’Leary susţinând că Ryanair va trebui să anunţe „reduceri minore ale programului” până la sfârşitul lunii martie dacă doar 40 de aeronave vor fi livrate până la sfârşitul lunii martie.

    O’Leary a declarat că Ryanair va reduce zborurile de pe rutele cu mai multe frecvenţe zilnice pentru a evita perturbarea clienţilor. „Vom putea oferi clienţilor afectaţi zboruri alternative în aceeaşi zi sau în alte zile”.

    Ryanair se aşteaptă acum să transporte 183,5 milioane de pasageri în actualul exerciţiu financiar care se încheie în martie, în scădere de la 185 milioane de pasageri planificaţi. Cu toate acestea, O’Leary a declarat că problema Boeing va afecta numărul de pasageri în următorul exerciţiu financiar al Ryanair, care va fi „spre 200 de milioane” în loc de 205 milioane, cât era prevăzut.

  • Carlos Tavares, CEO Stellantis (Fiat, Chrysler, Peugeot), a primit o creştere de salariu de 56%, până la 36,5 mil. dolari. Acum 10 ani el conducea proiectul Dacia

    Remuneraţia directorului general al Stellantis, Carlos Tavares, a crescut cu 56%, ajungând la 36,5 milioane de euro în 2023, ceea ce îl face unul dintre cei mai bine plătiţi şefi din industrie, după un an în care negocierile salariale dure cu sindicatele americane au afectat profitabilitatea companiei, raportează Financial Times.

    O mare parte din creşterea salarială a lui Tavares a provenit din bonusuri legate de obiective pe termen lung, iar Stellantis, care deţine mărci precum Peugeot, Fiat şi Jeep, a fost unul dintre cei mai profitabili producători auto din industrie în ultimii ani.

    Dar salariul ridicat al lui Tavares a provocat în trecut ciocniri cu sindicatele franceze şi cu acţionarii, inclusiv în 2022, când investitorii au votat împotriva pachetului său salarial la adunarea anuală a companiei. 

    Pachetul de anul trecut se compară cu salariul total de 23,5 milioane de euro pe care Tavares l-a primit pentru 2022. În 2023, salariul său fix de 2 milioane de euro a rămas neschimbat, iar salariul său variabil de 11,5 milioane de euro, legat de obiective precum fluxul de numerar liber, a fost cu 1,4 milioane de euro mai mic decât în anul precedent.

    Cu toate acestea, Tavares a primit şi un bonus de 10 milioane de euro legat de anumite obiective de transformare la Stellantis, care, la fel ca şi alţi constructori auto, se orientează către creşterea producţie de vehicule electrice.

    Salariul lui Tavares ameninţă să provoace o nouă dispută politică, pe lângă presiunea cu care se confruntă din partea guvernului italian pentru a creşte producţia în ţară.

    Anul trecut, cei mai mari trei constructori auto din SUA – Ford, General Motors şi Stellantis – au suferit greve în timpul negocierilor salariale cu sindicatul United Auto Workers. 

    Nivelul tot mai ridicat al salariilor directorilor executivi de la cele trei companii a reprezentat unul dintre argumentele centrale pe care sindicatul le-a folosit în negocieri, afirmând că salariile muncitorilor nu au reuşit să ţină pasul cu recompensele de la nivelul conducerii.

  • Misiune imposibilă: în ultimul deceniu, România a pierdut peste 20% din capacitatea de producţie, dar vrea să termine anul 2030 cu un salt de 70%. Va reuşi?

    ♦ Bilanţul ultimilor ani în ceea ce priveşte unităţile noi de producere a energiei este nemilos pentru că în perioada 2015-2024 România a închis peste 20% din capacitatea sa instalată, un caz rar la nivel european, şi nu a pus nimic în loc ♦ Practic în ultimii zece ani, România nu a pus nicio unitate în funcţiune, dar a avut grijă să închidă o bună parte din centralele pe cărbuni sau gaze ♦ În următorii şapte ani însă, România visează la o creştere a parcului de producţie de 70%, până la circa 30 GW, focusul fiind energia solară, eoliană şi gazul ♦ Va reuşi? Aflaţi de la ZF Power Summit, 27-29 februarie.

    Dacă în 2015, România avea 5,7 GW montaţi în producţia de energie pe bază de cărbuni, anul acesta doar 2 GW în centralele pe cărbuni mai funcţionau, iar până în 2030 acestea ar trebui să iasă complet din sistemul energetic local, un exit istoric ţinând cont de importantţa pe care cărbunii au avut-o pentru energia României.

    Mai departe, dacă în 2015 România avea 4,5 GW instalaţi în centrale pe gaze, anul acesta capacitatea lor a ajuns la 2,4 GW, pentru ca în 2030 gazul să ajungă din nou la 4,4 GW, arată datele din noul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) revizuit, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. O bună parte din aceste centrale pe gaze ar trebui să fie alimentate chiar de noile cantităţi extrase din Marea Neagră.

    Dar cel mai mare salt ar urma să se înregistreze pe partea de energie verde. Astfel, de la un nivel de 1,5 GW în proiecte solare, România ar trebui să ajungă la 8,3 GW la nivelul anului 2030.

    „România consideră producţia de energie din surse interne drept cel mai important obiectiv pentru asigurarea securităţii energetice naţionale. În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră) prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din SRE (surse regenerabile de energie). Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 30,4 GW, marcând o creştere de 47% faţă de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică“, se arată în varianta revizuită a PNIESC-ului, disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

    Pe partea de energie eoliană, după un blocaj de un deceniu, la finalul anului 2030 România ar trebui să aibă 8,3 GW.

    În zona de energie nucleară statul se arată din nou optimist. În 2027, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă va intra în procesul de retehnologizare, dar în 2030 ar trebui să fie din nou contectată la sistem, an în care este estimată punerea în funcţiune a primului proiect SMR local. Astfel, la nivelul anului 2030, România ar trebui să aibă o capacitate instalată în energia nucleară de 1,9 GW, arată proiectul de PNIESC revizuit. Care este nota de plată? Peste 17 miliarde de euro doar până în 2030, arată noul PNIESC. Suma este uriaşă, mai ales dacă este raportată la investiţiile finalizate în ultimii 30 de ani în producţia de energie pe plan local.

    În perioada 15 februarie-15 martie, Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice privind proiectul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) revizut, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. Schimbările pe care le aduce acest nou PNIESC, felul în care vor fi puse în aplicare, care sunt implicaţiile asupra sistemului energetic local sau provocările legate de finanţare sunt doar câteva dintre temele care vor fi dezbătute alături de autorităţi şi cei mai buni oameni din domeniul energetic în cea de-a 13-a ediţie a ZF Power Summit 2024, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

     

  • Una dintre cele mai mari multinaţionale din România anunţă că disponibilizează 40% din angajaţii fabricii din Prahova

    Grupul chinez Haier, unul dintre cei mai noi şi totodată cei mai mari investitori din producţia românească de electrocasnice, va dispobiliza circa 40% din cei 1.000 de salariaţi de la fabrica de frigidere din Prahova.

    “Contracţia pieţei şi scăderea cererii pe toate categoriile – care persistă, consecinţă a efectului post-pandemic şi a recentei crize în Europa şi la nivel global”, reprezintă motivul invocat de Haier.
    Grupul chinez Haier a dat startul producţiei în prima sa fabrică de frigidere din Uniunea Europeană, aflată în apropiere de Ploieşti, în 2021, investiţia totală în această unitate depăşind 70 milioane euro. Haier Tech România produce frigidere încorporabile şi standard, pentru cele trei mărci ale Haier Europe – Candy, Hoover şi Haier. Capacitatea totală a unităţii este de un milion de produse, potrivit celor mai recente date ZF.

    Fabrica se află în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti, pe o suprafaţă de 63.000 m2.

    Investiţia de peste 70 de milioane de euro, din care o a fost treime ajutor de stat, conform datelor publicate anterior pe site-ul Ministerului de Finanţe, este unul dintre cele mai importante proiecte recente din producţia locală de electrocasnice, o industrie care s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu datorită pariurilor grupurilor existente, dar şi unora noi, cum e şi cazul Haier.

    Firma Haier Tech, care operează fabrica, a avut în 2022, primul an complet de funcţionare, afaceri de 565 mil. lei şi un profit de 580.000 de lei cu 975 de salariaţi.

  • Economia zonei euro a stagnat în trimestrul al patrulea. Creşterile din Spania şi Italia au compensat scăderea producţiei germane şi blocajul înregistrat de economia franceză

    Economia zonei euro a stagnat în ultimele trei luni ale anului trecut, fiind stopată de scăderea producţiei germane şi de o stagnare a economiei franceze, care au compensat o revenire mai puternică decât se aştepta în Spania şi Italia, scrie Financial Times.

    Performanţa celor 20 de economii care folosesc moneda euro a depăşit contracţia de 0,1% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. Aceasta a urmat unui declin de 0,1% în trimestrul precedent, marcând o creştere de 0,5% a zonei euro în 2023, a anunţat marţi biroul de statistică al UE.

    Acest lucru a lăsat blocul în urma SUA, care a fost numită săptâmâna trecută drept economia avansată cu cea mai rapidă creştere din lume în 2023, cu o creştere anuală de 3,1%. Guvernul Chinei a estimat recent că economia sa a crescut cu 5,2% anul trecut.

    „Europa încă se recuperează în urma unui şoc energetic persistent, mai ales în condiţiile în care nu avut parte de acelaşi grad de stimulare fiscală ca economia americană, mai rezistentă, în ultimii ani”, a declarat Nicola Mai, analist de credite suverane la investitorul Pimco.

    Principalul obstacol aş creşterii din zona euro a fost economia germană, care s-a contractat cu 0,3% în această perioadă, a anunţat marţi agenţia de statistică a ţării, confirmând o estimare iniţială de la începutul lunii.

    Economia Italiei, în schimb, a oferit un impuls, după ce a crescut cu 0,2% în această perioadă, datorită unei producţii mai mari în industrie şi servicii care a compensat cererea internă mai slabă. Această creştere a fost mai mare decât cea de 0,1% din trimestrul precedent, depăşind stagnarea prognozată într-un sondaj Reuters.

    De asemenea, economia spaniolă a înregistrat o evoluţie care a depăşit aşteptările economiştilor, cu o creştere trimestrială de 0,6%, cea mai puternică expansiune din acest an, datorită creşterii cererii interne.

    Biroul de statistică al Spaniei a mai spus că preţurile mai mari la electricitate, care reflectă eliminarea treptată a scutirilor de taxe, au provocat o creştere neaşteptată a inflaţiei în ianuarie, de la 3,3% în decembrie la 3,5%. Economiştii se aşteptau la o încetinire la 3,1%.

    Investitorii vor urmări să vadă dacă inflaţia la nivelul blocului comunitar va scădea, aşa cum se aşteaptă, la 2,8% în ianuarie, de la 2,9% în urmă cu o lună. Cifrele vor fi un indicator cheie pentru a determina cât de aproape este Banca Centrală Europeană de a reduce ratele dobânzilor.

    Cifrele publicate marţi au arătat că economia Spaniei a crescut cu 2,5% anul trecut, în timp ce Franţa a crescut cu 0,9%, iar Italia cu 0,7%. Cu toate acestea, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3% pe parcursul anului.

  • Maşini de peste 11 mld. euro s-au produs în 2023 în România: producţia Dacia a crescut cu 2,5% anul trecut. Ford are un minus de 2%

    Cei doi constructori de autovehicule din România Automobile Dacia şi Ford Otosan au produs 513.050 de unităţi în 2023, în creştere uşoară faţă de nivelul din 2022, respectiv de 0,7%, şi cu 22% peste cel din 2021, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    Din volumul total, uzina Dacia a produs 322.086 de autovehicule, în creştere cu 2,5%, iar Ford Otosan Craiova 190.964 de vehicule, în scădere cu 2% faţă de 2022.

    Producţia Dacia poate fi evaluată la peste 6,4 mld. euro anul trecut, în timp ce Ford urcă spre 4,7 mld. euro, potrivit unor calcule ZF care pornesc de la o medie de vânzare de 20.000 de euro pentru o Dacia şi de 25.000 de euro pentru Ford, preţ de vânzare care include TVA.

    În decembrie, în România au fost produse 34.965 de vehicule. Dintre acestea, 22.117 unităţi au fost produse la Mioveni si 12.848 de unităţi la Craiova.

    Ford Otosan Craiova 190.964 de vehicule, în scădere cu 2% faţă de 2022. Producţia Ford poate fi evaluată la 4,7 mld. euro.

    Producţia auto din 2023 este cu 17% peste cea din 2020 (438.107 unităţi) şi cu 4,7% peste cea din 2019 (490.412 unităţi).

    În toamna trecută, Ford Otosan România a demarat oficial producţia noii game Courier la Craiova, la un an şi trei luni de când compania joint-venture între Ford Motor Company şi grupul Koç a preluat oficial uzina din România.

    Conducerea companiei anunta atunci că în 2024 va fi lansată noua Puma electrică, iar Courier de asemenea va avea o versiune electrică.

    În ceea ce priveşte Dacia, compania va lansa în acest an 2 vehicule noi:  noul Duster, care va intra la vânzare din martie 2024, şi noua Dacia Spring 100% electric, care va fi pusă în vânzare în vara anului 2024. De asemenea, marca va introduce Bigster, noul SUV de segment C, la sfârşitul anului 2024.

     

    Două poze: una cu fabrica Dacia , una cu Ford cu explicaţii:

     

     

     


     

     

  • Samsung are probleme cu banii: Compania sud coreeană anunţă o scădere cu 35% a profitului în trimestrul al patrulea. „Samsung se pricepe foarte bine în a face semiconductoare, însă randamentul lor este sub cel al competitorilor direcţi precum TSMC”

    Samsung Electronics a anunţat marţi că se aşteaptă la o scădere cu 35% a profitului operaţional în trimestrul al patrulea din anul 2023, scrie CNBC.

    Analiştii considerau că majoarea preţurilor la semiconductori va scădea semnificativ pierderile companiei.

    Astfel, Samsung arată că pentru T4 profitul operaţional este probabil să fi fost 2,8 trilioane de woni sud coreeni, aproximativ 2,13 miliarde de dolari, în scădere cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când Samsung a raportat un profit de 2,43 trilioane de woni.

    Compania din Coreea de Sud este cel mai mare producător de chipuri de memorie la nivel mondial, componente care se găsesc în telefoane şi calculatoare.

    „Samsung se pricepe foarte bine în a face semiconductoare, însă randamentul lor este sub cel al competitorilor direcţi precum TSMC”, este de părere Cory Johnson, chief market strategist la The Futurum Group.

  • Analiză ZF. Vestea bună a începutului de an vine din industrie. Şapte fabrici cu o valoare cumulată a investiţiilor de 1,2 mld. euro încep producţia în 2024

    ♦ Cele şapte fabrici vor produce anvelope, baterii, materiale de izolaţii, gips-carton şi profile metalice, echipamente de încălzire, medicamente, componente industriale şi pentru electrocasnice sau elemente de zidărie ♦ Toate aceste investiţii mari vor crea, în 2024, peste 1.000 de locuri de muncă în producţie la nivelul întregii ţări.

    Investiţiile în fabrici anunţate în România anul trecut şi în a doua jumătate a anului 2022 urmează să prindă viaţă anul acesta. Şapte unităţi de producţie, precum fabrici de anvelope, medica­mente, elemente de zidărie sau baterii, cu o valoare cumulată a investiţiilor de circa 1,2 mld. euro, încep producţia în 2024.

    Companiile care investesc în producţie în România o fac pentru că văd potenţialul pe care ţara îl are şi pentru că sunt de părere că este o destinaţie bună pentru investiţii.

    „România este atractivă din mai multe puncte de vedere, atât din perspectiva oa­menilor – avem aici oameni de specialitate, care vorbesc limbi străine -, cât şi din perspectivă geopolitică. Antreprenorii şi multinaţionalele au nevoie de sprijin în egală măsură pentru că se creează o competitivitate. Antreprenorii trebuie să fie la nivelul multinaţionalelor care vin în România, iar această concurenţă nu face decât să-i ajute şi pe unii şi pe ceilalţi“, spunea recent într-un interviu ZF Adrian Garofeanu, general manager, Knauf Insulation, companie care are în derulare o investiţie în două unităţi de producţie de materiale de izolaţii, gips-carton şi profile metalice.

    Poziţia geografică a României este un atu al României atunci când vine vorba de investiţii importante în producţie şi, totodată, îmbunătăţirea infrastructurii la nivel naţional şi faptul că există deschidere din partea statului pentru investiţii în producţie cântăresc considerabil în decizia investitorilor.

    „Construcţia sau dezvoltarea unei fabrici în România înseamnă să punem România pe harta producătorilor interna­ţio­nali. Apariţia mai multor fabrici într-o ţară face ca tot mai mulţi producători să se uite către acea ţară“, a punctat şi Mihai Fugarevici, country manager, Stada, în ca­drul summitului ZF Health & Pharma care a avut loc în această toamnă. Compania are în derulare o investiţie de peste 50 mil. euro la Turda într-o fabrică de medicamente, pornită în urmă cu un an, iar în 2024 vor fi produse primele cutii de medicamente în noua unitate.

    Cele şapte fabrici care urmează să îşi înceapă activitatea anul acesta, potrivit calculelor ZF realizate pe baza declaraţiilor făcute de oficialii companiilor care au în derulare aceste investiţii, vor crea în 2024 peste 1.000 de noi locuri de muncă în producţie la nivelul întregii ţări.

     

    Nokian Tyres, 650 mil. euro şi 500 de locuri de muncă la Oradea

    Cea mai mare investiţie în producţie de anul trecut, dar şi din ultimul deceniu, în valoare de 650 mil. euro, a fost anunţată de către Nokian Tyres, unul dintre cei mai importanţi jucători mondiali de pe piaţa producţiei de anvelope.

    Producătorul finlandez de anvelope a început construcţia unei fabrici la Oradea în primăvara acestui an, iar primele anvelope se estimează că vor fi produse în a doua jumătate a anului 2024.

    „După o evaluare atentă a peste 40 de locaţii şi a mai multor factori, precum disponibilitatea forţei de muncă calificate, avantajele logistice şi un mediu de afaceri stabil, am decis că Oradea este cea mai bună opţiune pentru noua noastră unitate“, a spunea în mai Adrian Kaczmarczyk, SVP, supply operations, Nokian Tyres, la evenimentul care a marcat demararea lucrărilor pentru noua fabrică.

    Capacitatea de producţie anuală a fabricii va fi de 6 milioane de anvelope, iar accentul va fi pe producţia de anvelope pentru autoturisme şi SUV-uri cu dimensiuni mai mari, care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală.

    Amplasamentul va include şi o facilitate de distribuţie pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, suprafaţa totală construită fiind de aproximativ 100.000 de metri pătraţi. Unitatea de producţie va crea circa 500 de noi locuri de muncă.

    Nokian Tyres va face angajări atât pentru poziţiile de producţie, cât şi pentru cele de conducere.

    Nokian Tyres a realizat o majorare de capital de 82 milioane de lei în luna iulie a acestui an, sumă adusă la capitalul firmei Nokian Tyres Europe Operations SRL, arată datele de la Registrul Comerţului care menţionează că aportul grupului din Finlanda este a patra cea mai mare majorare de capital realizată de un investitor străin în luna iulie.

    Astfel, producătorul finlandez de anvelope a adus în vara acestui an primii bani pentru proiectul de la Oradea. „Facem o investiţie de peste 650 mil. euro la Oradea, iar aceste fonduri sunt legate de această investiţie“, au precizat pentru ZF reprezentanţii Nokian Tyres la acel moment.

     

    Knauf Insulation, 135 mil. euro la Târnăveni, în Mureş. 100 de noi locuri de muncă

    Grupul german Knauf, din care fac parte companiile Knauf Insulation România şi Knauf Gips din domeniul materialelor de construcţii, a făcut o investiţie de circa 200 mil. euro, iar cu aceşti bani va construi două fabrici, în judeţele Mureş şi Cluj, unde vor fi produse materiale de izolaţii, gips-carton şi profile metalice.

    Noua unitate de producţie din Târnăveni, judeţul Mureş implică o investiţie de peste 135 de milioane de euro. Ea va fi gata în 2024 şi va crea peste 100 de locuri de muncă. Fabrica va avea o producţie anuală de peste 75.000 de tone de vată minerală.

    „Toată experienţa Knauf de a construi fabrici – ultima în Malaezia, acum, în America – este adusă în România. Fabrica pe are o vom construi este cea mai nouă disponibilă în acest moment în grup şi este cel mai puţin poluantă“, spunea Adrian Garofeanu, general manager, Knauf Insulation, la conferinţa ZF Industrializarea României 2023.

    În Knauf în Europa de Est, mai spune acesta, exista un gol în ceea ce priveşte producţia, aşa că grupul german a identificat această oportunitate de a investi la Târnăveni. Germanii de la Knauf au venit cu un masterplan pe zece ani. Fabrica de la Târnăveni va avea circa 15% consum pe piaţa internă, restul fiind pentru export.

    Knauf a început anul trecut şi lucrările pentru fabrica din Huedin, judeţul Cluj, în care se vor produce profile metalice şi gips-carton.

    Fabrica are la bază o investiţie de 76 mil. euro. Unitatea de producţie îşi va începe activitatea în a doua jumătate a anului 2024 şi funcţiona cu 100 de angajaţi.

     

    TESLA Energy Storage, 100 mil. euro la Brăila într-o fabrică de baterii. 200 de noi locuri de muncă

    Cehii de la TESLA, care produc echipamente energetice, inclusiv pentru stocarea energiei, au investit aproape 100 mil. euro într-o fabrică de baterii la Brăila, investiţie susţinută şi printr-un ajutor de stat de circa 40 mil. euro luat de compania TESLA Energy Storage, înfiinţată în iunie 2022, dar care face parte din grupul TESLA din Cehia.

    „Fabrica va fi amplasată în Brăila. Am ales acest loc cu multă grijă pentru că îndeplinea mai multe criterii: proximitatea faţă de portul Constanţa, zona liberă, profilul industrial al zonei şi dezvoltările semnificative pe zona de energie verde. România, ca ţară, a fost aleasă datorită orientării ei clare spre energia verde, sector în care are un potenţial natural semnificativ“, spunea la momentul anunţului privind noua fabrică Dusan Lichardus, cofondator şi preşedintele Consiliului de Administraţie al grupului TESLA din Cehia.

    Compania a demarat anul trecut lucrările la noua unitate de producţie, care urmează să fie finalizată anul următor. Unitatea de producţie va crea aproximativ 200 de noi locuri de muncă.

     

    Groupe Atlantic, 60 mil. euro în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova pentru a produce elemente de încălzire

    Groupe Atlantic, o companie activă în sectorul de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat (HVAC), investeşte 60 mil. euro într-o primă fabrică în România, în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, unde se vor produce, începând cu ultimul trimestru din 2024, elemente de încălzire precum cilindri de apă caldă şi plăci de boilere.

    „Am început operaţiunile la noua unitate din România pentru a dezvolta, produce şi livra cilindri de apă caldă pentru uz casnic eco-eficienţi. Primii angajaţi şi-au început deja activitatea la fabrică, pregătind terenul pentru ca de la mijlocul anului 2024 să fie primite primele utilaje, urmând ca producţia să înceapă la finalul aceluiaşi an“, a transmis Tomasz Juda, directorul unităţii de producţie din România şi al fabricii Ukratlantic LLC din Odessa, Ucraina, deţinută de Groupe Atlantic. Noua unitate de producţie se află în incinta parcului industrial PWP Bucharest North, situat în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

    Fabrica are o suprafaţă totală de 145.000 mp, din care 31.000 mp spaţiu ocupat de clădiri. Activitatea unităţii din România va începe în ultimul trimestru din 2024, iar până în 2026 fabrica va avea circa 370 angajaţi. 

    Tomasz Juda este director general al fabricii Groupe Atlantic din Odessa, Ucraina din decembrie 2020, iar acum conduce şi noua unitate din România, fiind ales în această funcţie pentru că avea deja experienţă în regiune, potrivit reprezentanţilor companiei franceze. Unitatea de producţie din Prahova ar putea avea însă un alt director general odată ce îşi va începe activitatea.

    Fabrica din România a companiei franceze va suplimenta producţia în scădere a unităţii pe care Groupe Atlantic o deţine în Odessa, Ucraina, transmit oficialii companiei, dar şi producţia la nivel global.

    „Fabrica din Ucraina nu se va închide. Compania a avut nevoie de încă o fabrică în regiune dat fiind că producţia din Ucraina a scăzut în contextul conflictului militar. Însă, această unitate va suplimenta producţia la nivel global. Fabrica din România nu o înlocuieşte pe cea din Ucraina“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei franceze.

     

    Stada, 50 mil. euro în producţia de medicamente la Turda, Cluj. În mai fabrica va fi gata

    Stada România, subsidiara grupului german cu acelaşi nume, a făcut o investiţie de 50 mil. euro într-o nouă fabrică de medicamente construită la Turda, judeţul Cluj. Lucrările pentru noua unitate de produc­ţie, care este amplasată în Parcul Industrial Arieş, au pornit în urmă cu un an, iar în 2024 compania vrea să producă primele cutii de medicamente.

    „Anul viitor, în luna mai, fabrica va fi gata. Cred că este o construcţie în timp record – am pus prima cărămidă în noimebrie 2022. Estimăm că prima cutie de medicamente o vom produce în Q3 sau Q4 anul viitor. În acest moment avem 9 linii de producţie şi vom produce peste 130 mil. unităţi pe an, echivalentul a 3-4 blocuri de locuinţe făcute din cutii de medicamente“, spunea Mihai Fugarevici, country manager, Stada, în cadrul summitului ZF Health & Pharma din toamna anului trecut.

    Investiţia de peste 50 mil. euro este un proiect de la zero, susţinut parţial printr-un ajutor de stat din partea Guvernului de circa 21 mil. euro.

    Suprafaţa totală a unităţii este de aproximativ 30.000 mp şi permite o extindere rapidă a liniilor de producţie până la un număr de 12.

    În 2022, Stada România a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de peste 247 milioane lei, în creştere cu 37% faţă de 2021. „E evident că dacă anul viitor pornim fabrica de la Turda, cifra de afaceri va creşte exponenţial, suprapus pe faptul că aceste produse se vor duce în 90 de state, unde noi nu vedem limitări de a pătrunde datorită structurii organizatorice pe care o are grupul. Mergem spre a creşte cifra de afaceri în zona de export“, a mai punctat Fugarevici la ZF Health & Pharma 2023.

    Produsele care vor fi realizate în unitatea din Turda fac parte atât din segmentul medicamentelor eliberate pe bază de reţetă, cât şi produse eliberate fără prescripţie medicală. Pieţele pe care vor ajunge produsele made in Turda vor fi România şi cele din Europa, acolo unde grupul german are operaţiuni.

     

    Diehl Controls, 40 mil. euro în cercetare şi producţie la Braşov

    Diehl Controls, o companie germană producătoare de componente pentru electrocasnice şi industriale, investeşte 40 mil. euro într-un centru de cercetare şi o unitate de producţie în Braşov. Investiţia va avea loc în două etape, iar prima dintre ele va include dezvoltarea centrului de cercetare şi a unităţii de producţie cu o suprafaţă totală de 18.000 metri pătraţi. Prima etapă va necesita o investiţie de 15 milioane de euro. Astfel, vor fi create 100 de locuri de muncă până la sfârşitul anului 2024. În cea de-a doua etapă, investiţia ar urma să crească până la 40 de milioane de euro în următorii zece ani. „Până la începerea producţiei, la jumătatea anului 2024, vom construi o clădire durabilă cu o infrastructură solidă împreună cu partenerul nostru de proiect, CTP, şi vom angaja peste 100 de persoane cu înaltă calificare“, spunea recent Josef Fellner, CFO al Diehl Controls.

    Compania germană a demarat construcţia fabricii de la Braşov în toamna anului 2023. Numărul total al angajaţilor va ajunge la 600 de persoane până în 2027, care vor produce până la 12 milioane de sisteme electronice anual, inclusiv pentru pompe de căldură. Un alt obiectiv al grupului german este producţia de sisteme electronice standardizate IATF (International Automotive Task Force) pentru industria auto, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Diehl are mai multe fabrici în Europa, America şi Asia. Unitatea de producţie din Braşov va fi cea de-a şaptea fabrică la nivel global a grupului şi a treia la nivel european, Diehl având unităţi de producţie în Polonia, Germania, SUA, China şi Mexic. Componentele care vor fi realizate la Braşov urmează a fi livrate către clienţii companiei din regiune.

    „Este cea mai mare investiţie din oraşul Braşov, fără să luăm în calcul zona metropolitană, din ultimii şapte ani. Diehl Controls este partenerul nostru în ceea ce înseamnă învăţământul dual, este foarte important să lucrăm împreună cu mediul de afaceri pentru a extinde oferta pe care tinerii au privind calificările de muncă“, spunea în toamna anului trecut Allen Coliban, primarul Braşovului.

    Unitatea de producţie a companiei germane va fi situată într-un business park de circa 50.000 metri pătraţi dezvoltat de CTP, al doilea proiect al companiei de logistică în Braşov.

     

    DVI Production, 30 mil. euro într-o unitate de producţie a blocurilor de BCA, în Iernut, Mureş

    DVI Production, firmă cu capital românesc care deţine brandul Fortem, sub care produce elemente liniare de zidărie, construieşte o unitate de producţie a blocurilor de BCA în Iernut, judeţul Mureş, o investiţie care se va ridica la peste 30 mil. euro. Pentru acest proiect, DVI Production a obţinut şi un ajutor de stat în valoare de 10 mil. euro.

    Unitatea de producţie va fi operaţională în prima parte a anului viitor, a spus pentru ZF Viorel Iacob, administrator şi director general al companiei DVI Production. „Suntem în ultima etapă, înainte de finalizare. Avem alături de noi parteneri de renume, constructorul Con A din Sibiu şi Banca Comercială Română, ceea ce ne oferă siguranţa că în primul semestru al anului viitor fabrica va fi operaţională. Noua unitate de producţie va crea 118 locuri de muncă“, a detaliat el într-un interviu ZF din luna noiembrie a anului trecut. Unitatea de producţie din Iernut se va întinde pe o suprafaţă de 120.000 mp, din care 13.000 mp sunt destinaţi halei de producţie.

    Fabrica va deservi distribuitorii de materiale de zidărie din ţară, dar şi partenerii DVI Production din Bulgaria, piaţă pe care compania este prezentă prin exporturi din anul 2018.

    DVI Production a inaugurat prima unitate de producţie în primăvara anului 2017, în incinta Parcului Industrial Mija din judeţul Dâmboviţa, aceasta având o capacitate maximă de producţie de 3,6 milioane de metri liniari de buiandrugi pe an, după cum se arată în informaţiile de pe site-ul companiei. Fabrica de buiandrugi are o suprafaţă totală de 1.000 mp şi un spaţiu de depozitare de 2.500 mp.

    „În primii trei ani de activitate am lucrat la dezvoltarea companiei şi atingerea indicatorilor financiari necesari acccesării de fonduri,  iar ulterior am depus şi obţinut din partea Ministerului de Finanţe acest grant de 10 mil. euro în cadrul unui proiect de dezvoltare a uneia dintre cele mai mari capacităţi de producţie de BCA din Europa“, a mai spus Viorel Iacob într-un interviu recent acordat ZF.