Tag: pret

  • BREAKING: Marea Neagră descătuşează Petrom: Compania atinge maximul istoric la Bursa de Valori Bucureşti cu o capitalizare de 32,5 mld. lei şi doboară un record în picioare de 17 ani. Performanţa, în ziua în care a fost anunţat preţul listării Hidroelectrica

    Petrom (SNP), cea mai mare companie listată acum la Bursa de Valori Bucureşti, a doborât la debutul şedinţei din 5 iulie 2023 un record care era în picioare din 29 decembrie 2006: o evaluare istorică din partea investitorilor.

    Astfel în primele 20 de minute ale şedinţei de miercuri Petrom este evaluată de investitori la 32,5 miliarde de lei, faţă de precedentul record de 32,3 mld. lei de acum 17 ani. Doar în 2023 acţiunile SNP au urcat cu 24%.

    “OMV Petrom vine după un an foarte bun, cu profituri istorice şi după cum ştim din comunicările anterioare ale companiei, cu un dividend special planificat pentru acest semestru. Totodată, compania şi-a menţinut destul de bine rezultatele financiare şi în acest an, iar cotaţia petrolului pare să rămână în intervalul acesta de 70-80 dolari/baril, ceea ce permite în continuare o profitabilitate ridicată”, spune Radu Cojoc, broker la Goldring.

    În primele 20 de minute ale şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 5 iulie 2023, Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, are o evaluare bursieră de 32,5 miliarde de lei în contextul aprecierii preţului cu 1,26%. Spre comparaţie indicele BET creşte cu 0,2%. Acţiunile SNP se tranzacţionează la 0,52 lei, arată datele agregate de ZF.

    Miercuri a fost anunţat preţul pentru vânzare Hidroelectrica, de 104 lei pe acţiune, dar şi alocarea, de 32 de acţiuni primite pentru 100 subscrise de un investitor. Analiştii consideră că restul banilor se vor întoarce în mare parte tot pe bursă ceea ce va alimenta creşteri bursiere.

    Maximul istoric atins de Petrom, ca evaluare bursieră, a fost de 32,3 miliarde de lei în iarna lui 2006 atunci când acţiunile se tranzacţionau la 0,63 lei pe unitate. Însă Petrom a avut de atunci încoace o majorare de capital social care s-a reflectat asupra preţului acţiunii şi de ce aceea o comparaţie corectă pentru evaluarea de acum şi cea de atunci este cea aferentă capitalizării de piaţă. Minimul istoric a fost pe 28 iunie 2002, respective 3,3 mld. lei.

    “Trebuie să amintim şi de proiectul Neptun Deep, care a fost aprobat şi ar putea livra începând cu 2027, fiind un proiect important ,care va face România cel mai mare producător de gaze naturale din Europa”, spune Radu Cojoc.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, abia pe 21 iunie 2023, la o distanţă de 15 ani, decizia finală de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep a fost anunţată de cei doi parteneri ai proiectului, OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român.

    Decizia reprezintă un moment istoric pentru industria de petrol şi gaze a României, ramură cu o tradiţie de peste 100 de ani. Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul offshore Neptun Deep a fost înaintat spre confirmare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi este în acest moment confidenţial.

    Astfel, anul 2027 ar putea marca intrarea primelor molecule de gaz din zona de mare adâncime a Mării Negre în sistemul naţional de transport după ce OMV Petrom şi Romgaz au anunţat decizia istorică de a începe dezvoltarea perimetrului Neptun Deep.

    Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, rezervele recuperabile sunt de 100 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern pe 10 ani, costurile de producţie sunt de peste patru ori mai mici faţă de cele de pe uscat, iar valoarea gazului azi este de peste 50 de miliarde de dolari. Producţia se împarte în mod egal între OMV Petrom (Austria) şi Romgaz (statul român). Dacă investiţiile merg bine, România va fi în 2027 cel mai mare producător de gaze al UE.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.

    Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile. Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic. Compania a menţionat că, în total, a plătit anul trecut taxe de circa 20 mld. lei către statul român, inclusiv dividende, adică dublu faţă de profitul net.​

  • BREAKING A fost stabilit preţul final pentru vânzare de acţiuni Hidroelectrica

    Preţul final stabilit în oferta de listare a producătorului de energie electrică Hidroelectrica (H2O) este de 104 lei pe acţiune ceea ce înseamnă că evaluarea companiei se ridică la 47 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor publicate cu puţin timp în urmă pe site-ul BVB. Fondul Proprietatea a anunţat că a supraalocat şi că a vândut întreg pachetul de 20%, respective 89 de milioane de acţiuni.

    “Dintre acestea, 71.766.542 Acţiuni au fost alocate în Transa Investitorilor Instituţionali (reprezentând 80% din totalul Acţiunilor Oferite şi al Acţiunilor în legătură cu Opţiunea de Supra-Alocare) şi 17.941.635 Acţiuni au fost alocate Transei Investitorilor de Retail (reprezentând 20% din totalul Acţiunilor Oferite şi al Acţiunilor în legătură cu Optiuea de Supra-Alocare). Factorul de alocare pro-rata calculat pentru Transa de Retail în cadrul Ofertei este 0,3209762650”. Cu alte cuvinte la 100 de acţiuni subscrise un investitor primeşte 32 de acţiuni.

    Mai jos anunţul integral al Fondului Proprietatea:

    Franklin Templeton International Services S.À R.L. („FTIS”), în calitate de administrator de fond de investiţii alternative şi administrator unic al Fondul Proprietatea S.A („Fondul”/ „Fondul Proprietatea”), în continuarea anunţului de lansare publicat în data de 22 iunie 2023, doreşte să informeze piaţa şi investitorii Fondului privind acordul său de a vinde un număr de 78.007.110 acţiuni ordinare existente ale Hidroelectrica (“Acţiunile Oferite”), excluzând orice Opţiune de Supra-Alocare (aşa cum este definită mai jos), în oferta publică iniţială derulată de Fondul Proprietatea în legătură cu acţiunile deţinute în Hidroelectica (“Oferta Publică Iniţială” sau “Oferta”) .

    Preţul Final de Ofertă a fost stabilit la 104 RON per acţiune.

    Fondul a acordat Coordonatorilor Globali Comuni o optiune (“Optiunea de Supra-Alocare”) constand in 11.701.067 Actiuni, exercitabila in totalitate sau in parte intr-o perioada de 30 de zile calendaristice de la Admiterea la tranzactionare (definita mai jos), aceste actiuni fiind alocate in scopul Stabilizarii. In situatia in care Optiunea de Supra-Alocare este exercitata in intregime, numarul total al Actiunilor Oferite in cadrul Ofertei va creste la 89.708.177, reprezentant 19,94% din capitalul social al Hidroelectrica, respectiv intreaga participatie detinuta de catre Fond in Hidroelectrica.

    Dintre acestea, 71.766.542 Actiuni au fost alocate in Transa Investitorilor Institutionali (reprezentand 80% din totalul Actiunilor Oferite si al Actiunilor in legatura cu Optiunea de Supra-Alocare) si 17.941.635 Actiuni au fost alocate Transei Investitorilor de Retail (reprezentand 20% din totalul Actiunilor Oferite si al Actiunilor in legatura cu Optiuea de Supra-Alocare). Factorul de alocare pro rata calculat pentru Transa de Retail in cadrul Ofertei este 0,3209762650. Hidroelectrica nu va incasa niciun fel de venituri din vanzarea Actiunilor Oferite in cadrul Ofertei. Decontarea va avea loc in data de 10 iulie 2023.

    Admiterea şi începerea tranzacţionării pe Bursa de Valori Bucuresti (“BVB”) vor avea loc in data de 12 iulie 2023, sub simbolul „H2O” („Admiterea”). Imediat după Admitere, acţiunile Hidroelectrica vor fi incluse în indicele BET al BVB. Hidroelectrica şi Fondul sunt supuse unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Hidroelectrica (in lb. engleza “Lock-up arrangement”) pentru o perioadă care a început pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 180 zile de la data Admiterii, iar acţionarul majoritar al Hidroelectrica este supus unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Hidroelectrica pentru o perioadă care a început pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 12 luni de la data Admiterii, cu excepţia cazului în care se aplică anumite excepţii prevăzute în Prospect.

    In legătură cu Oferta, Erste Group Bank AG (acţionând în mod direct sau prin Banca Comercială Română S.A.) în calitate de agent de stabilizare (“Agentul de Stabilizare”) pe seama Citigroup Global Markets Europe AG („Managerul de Stabilizare”) poate (dar nu va avea nicio obligaţie în acest sens), în măsura permisă de lege, să supra-aloce Acţiuni Oferite sau să efectueze alte tranzacţii de stabilizare cu scopul de a menţine preţul de piaţă al Acţiunilor Oferite la un nivel mai ridicat decât cel care ar putea să prevaleze în condiţiile pieţei libere. Managerul de Stabilizare nu este obligat să încheie astfel de tranzacţii, iar asemenea tranzacţii pot avea loc pe Bursa de Valori Bucureşti şi pot fi realizate în orice moment după începerea tranzacţionării Acţiunilor Oferite pe Piaţa reglementată la vedere a Bursei de Valori Bucureşti şi se vor încheia la 30 de zile după.

    Cu toate acestea, nu va exista nicio obligaţie în sarcina Managerului de Stabilizare şi a agenţilor acestuia să efectueze tranzacţiile de stabilizare şi nu se dă nicio asigurare că asemenea tranzacţii de stabilizare vor avea loc. În niciun caz, nu se vor lua măsuri de stabilizare a preţului de piaţă al Acţiunilor Oferite la un preţ mai mare decât Preţul Final de Ofertă. Aceste tranzacţii de stabilizare, dacă sunt întreprinse, pot fi sistate în orice moment, fără o notificare prealabilă. Cu excepţia cerinţelor impuse de legi şi regulamente, nici Managerul de Stabilizare şi nici agenţii acestuia nu intenţionează să dezvăluie măsura în care orice supra-alocare şi/sau tranzacţie de stabilizare va fi întreprinsă în cadrul Ofertei. Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE sunt Coordonatori Globali Comuni ai Ofertei. Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities

    Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de Codeţinători ai Registrului de Subscrieri. Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt Intermediari Coordonatori (împreună, “Intermediarii”). Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited are calitatea de Consultant Financiar pentru Fondul Proprietatea, iar STJ Advisors este Consultant Financiar pentru Hidroelectrica în legătură cu Oferta. Alte rapoarte curente cu informaţii suplimentare vor fi publicate pe măsură ce şi când vor exista informaţii relevante.

     

     

  • Ciolacu, discuţii cu reprezentanţii marilor reţele comerciale pentru reducerea preţului la alimente

    Premierul Marcel Ciolacu a discutat, marţi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii Asociaţiei marilor reţele comerciale din sectorul alimentar despre reducerea preţului la produsele alimentare de bază.

    Discuţiile dintre Marcel Ciolacu şi reprezentanţii Asociaţiei marilor reţele comerciale au fost axate pe stabilirea unui mecanism funcţional agreat între Guvern şi mediul privat, pentru reducerea preţului la produse alimentare de bază.

    „Mă bucură deschiderea mediului de afaceri de a agrea, urmare a dialogului nostru, un mecanism viabil, simplu şi clar care, alături de măsurile guvernamentale, să ducă la reducerea inflaţiei şi la creşterea puterii de cumpărare a românilor. Guvernarea noastră este în primul rând pentru oameni, iar angajamentul ferm asumat este reducerea la o singură cifra a inflaţiei, până la sfârşitul anului. Am convingerea că putem reuşi acest lucru în parteneriat cu mediul de business”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

    Şeful Executivului a menţionat că la următoarea rectificare bugetară vor fi susţinute în continuare investiţiile.

    De asemenea, vor fi aplicate în continuare măsurile de susţinere economică, precum şi soluţiile de sprijin din sectorul energetic.

    Reprezentanţii Asociaţiei marilor reţele comerciale din România din domeniul alimentar au apreciat deschiderea la dialog şi şi-au exprimat acordul de principiu cu stabilirea unui asemenea mecanism.

    Dialogul cu reprezentanţii Asociaţiei marilor reţele comerciale din sectorul alimentar va continua pentru stabilirea în comun a măsurilor convenite pentru reducerea inflaţiei şi creşterea puterii de cumpărare, precum şi a modului de aplicare, urmând ca până joi dimineaţa să fie agreate detalii concrete.

    La consultările de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Marcel Ciolacu viceprim-ministrul Marian Neacşu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, ANAF, ANSVSA şi ANPC.

  • Analiză Storia.ro: cum a evoluat preţul chiriilor în luna mai, în principalele oraşe din ţară

    Interesul pentru chirii a fost pe un trend ascendent în luna mai, în comparaţie cu luna anterioară. Românii au vizualizat cu 14% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare şi au făcut cu 3% mai multe contactări comparativ cu luna aprilie (contactările sunt interacţiunile între chiriaşi şi cei care publică anunţuri de închiriere pe platformă). De asemenea, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, interesul pentru chirii a fost mai ridicat în acest an – datele arată că au fost vizionate cu 11% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare şi că au fost realizate cu 9% mai multe contactări. Media preţurilor solicitate ale chiriilor în principalele oraşe mari din ţară este relativ constantă faţă de luna anterioară, chiar dacă pe anumite segmente de locuinţe s-au identificat creşteri sau scăderi. Totuşi, preţurile solicitate pentru chirii au crescut, în medie, cu 16% de la un an la altul.

    Cum au evoluat preţurile chiriilor în Bucureşti, conform datelor Storia.ro

    În luna mai, cea mai mare creştere a preţurilor medii solicitate se observă la apartamentele cu două camere, care au crescut cu 10% în sectorul 2 şi cu 12% în sectorul 6. În sectorul 5 s-a observat o uşoară creştere (2%), în timp ce în celelalte sectoare din Bucureşti preţurile medii solicitate au rămas la acelaşi nivel ca în luna anterioară. Astfel, preţurile medii ale apartamentelor cu două camere s-au încadrat între 420 de euro (sectorul 4) şi 600 de euro (sectorul 1).

    În schimb, în cazul garsonierelor se poate observa o scădere de 10% a preţului mediu solicitat în sectorul 5 – o garsonieră se poate închiria, în medie, cu 270 de euro. De asemenea, şi în sectorul 1 s-au înregistrat scăderi de 5% ale preţului mediu solicitat, unde o garsonieră se poate închiria cu 370 de euro. În celelalte sectoare din Bucureşti, preţurile medii pentru garsoniere au rămas relativ constante faţă de luna anterioară.

    Apartamentele de trei camere au avut preţuri medii cuprinse între 480 de euro (sectorul 6) şi 950 de euro (sectorul 1). Acestea sunt relativ similare cu cele din luna anterioară, cea mai mare creştere în această categorie (4%) înregistrându-se în sectorul 4, unde preţul a crescut de la 500 de euro la 520 de euro.

    Cum au evoluat chiriile în alte oraşe mari din ţară, conform datelor Storia.ro

    În ţară, preţurile medii solicitate au rămas relativ similare faţă de luna anterioară, cea mai mare scădere înregistrându-se în Arad la apartamentele cu trei camere (-11%), pe când cea mai mare creştere a fost identificată în Sibiu, tot la apartamentele cu trei camere (11%).

    CLUJ-NAPOCA

    În Cluj-Napoca, preţurile medii solicitate în luna mai au rămas constante cu cele din luna anterioară, însă putem observa o creştere de 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    IAŞI

    În Iaşi, preţurile medii solicitate au rămas relativ similare faţă de luna anterioară pentru apartamentele de două şi trei camere. În schimb, preţul mediu solicitat pentru garsoniere a scăzut cu 5%. Faţă de anul trecut, apartamentele în Iaşi au un preţ de închiriere cu 12% mai ridicat, în medie.

    BRAŞOV

    Preţurile medii solicitate au rămas la acelaşi nivel ca luna anterioară pentru toate tipurile de apartamente, însă, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, preţurile de închiriere au crescut, în medie, cu 25%.

    CONSTANŢA

    În Constanţa s-a observat o creştere a preţurilor medii de 8% la apartamentele cu trei camere şi de 6% la garsoniere, în timp ce preţurile medii pentru apartamentele cu două camere au rămas constante.

    TIMIŞOARA

    Comparativ cu luna anterioară, în Timişoara preţurile medii solicitate pentru închiriere au rămas relativ similare. Totuşi, faţă de anul trecut, preţurile solicitate au crescut, în medie, cu 10% la garsoniere, 11% la apartamentele cu trei camere şi cu 12% la apartamentele cu două camere.

    SIBIU

    În Sibiu, preţurile medii solicitate au rămas similare pentru garsonierele şi apartamentele cu două camere, în timp ce, pentru apartamentele cu trei camere, au crescut cu 11%, în medie.

    ORADEA

    Preţurile medii solicitate au crescut cu 6% la apartamentele cu două camere şi cu 7% la garsoniere. În acelaşi timp, preţurile medii pentru apartamentele cu trei camere au scăzut cu 3%. Faţă de anul trecut, în Oradea preţul mediu solicitat de închiriere este cu 27% mai ridicat.

    CRAIOVA

    Preţurile cerute pentru închiriere au crescut cu 6% în cazul apartamentelor cu două camere, dar au scăzut cu 3% în categoria de garsoniere.

    ARAD

    În Arad s-au înregistrat scăderi ale preţului mediu solicitat, iar chiriile au avut preţuri mai mici cu 11% faţă de luna trecută la apartamentele cu trei camere şi cu 9% mai scăzute la apartamentele cu două camere.

    Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare corecte, în cunoştinţă de cauză.

     

     

     

     

  • Vola.ro: Preţul mediu pentru un bilet de avion a fost în perioada minivacanţei de Rusalii de 269 euro, mai mult decât în anii trecuţi, dar tarifele par să fi stagnat aşa şi nu vor mai fi majorări în următoarea perioadă

    Cele mai populare destinaţii externe pentru minivacanţa de Rusalii au fost anul acesta Londra, Bruxelles, Roma, Paris, Milano, Viena, Dublin, Istanbul, Dortmund şi Madrid, în condiţiile în care preţul mediu pentru zboruri dus-întors este de 269 de euro, arată datele platformei Vola.ro.

    ”Preţurile sunt, într-adevăr, mai mari decât în anii trecuţi, dar partea bună e că acest lucru nu a diminuat entuziasmul românilor pentru călătorii. Mai mult decât atât, se pare că tarifele biletelor de avion a stagnat în momentul de faţă, ceea ce înseamnă că nu vor mai apărea majorări de preţ în următoarea perioadă”, se arată în comunicatul agenţiei de turism online.

    Aceste oraşe sunt alese în mod frecvent pentru city break-uri în Europa, aici fiind şi comunităţi mari de români, aşa că opţiunea pentru ele pentru concediul de Rusalii poate fi justificată şi de dorinţa oamenilor de a-şi vizita familiile, profitând de zilele libere.

    Cele mai scumpe destinaţii rezervate de Rusalii sunt Amsterdam, Paris, Dubai, destinaţii care, în mod tradiţional, au preţuri mai mari la zboruri. La polul opus, cele mai ieftine destinaţii alese de români pentru minivacanţă sunt Viena, Bruxelles şi Milano.

    Potrivit vola.ro, în perioada minivacanţei de Rusalii, preţul mediu pentru un zbor pe un singur sens este  de 134 de euro, pe când preţul mediu pentru zboruri dus-întors este de 269 de euro.

    La capitolul recorduri, cel mai scump bilet dus-întors cumpărat pe vola.ro a fost pe ruta Bucureşti – Marrakech şi a costat 626 de euro, iar cel mai scump bilet doar dus a fost pe ruta Bucureşti – Munchen şi a costat 411 de euro, dar a fost achiziţionat din scurt, cu doar 8 zile înainte de plecare.

    Pe de altă parte, cel mai ieftin bilet doar dus a fost 20 de euro, pe ruta Craiova – Madrid, însă a fost cumpărat cu 64 de zile înainte De asemenea, cel mai ieftin bilet dus-întors a fost 88 de euro, pe ruta Bucureşti – Viena, cumpărat cu 98 de zile înaintea plecării.

     

  • Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Ce vrea să facă un milionar cu fiul său pentru a rămâne tânăr veşnic

    Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg.

    Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii – deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.

    Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.

    Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.

    După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

    În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.

    Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.

    Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.

     Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.

    „Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson

    Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.

    „Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles

     

  • Produsul de la care a început anul trecut marea mărire de preţuri a tuturor produselor revine la nivelul de dinaintea scumpirilor

    Preţurile europene pentru gaz au ajuns la cel mai jos nivel de la jumătatea lui 2021, când Vladimir Putin abia începea să strângă robinetul şi să provoace o explozie a inflaţiei. Acum când situaţia s-a schimbat radical, inflaţia pare să-şi piardă din avânt, iar economiile primesc un moment de respiro, scrie Bloomberg.

    Scăderea nu a atenuat doar presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Ea îl lasă totodată pe Vladimir Putin şi fără una dintre cele mai puternice instrumente de negociere – capacitatea de a bloca aprovizionarea regiunii.

    În condiţiile în care unii comercianţi prezic că preţurile pe termen scurt ar putea fi uneori chiar negative în această vară, situaţia nu ar putea fi mai diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci, preţurile la termen erau de patru ori mai mari decât în prezent, iar ţările au fost nevoite să revigoreze producţia de cărbune pentru a menţine lumina aprinsă după ce Rusia a redus livrările de gaz.

    Existau, de asemenea, îngrijorări cu privire la penurie şi la posibilitatea ca Europa să reuşească să umple depozitele de gaz la timp înainte de iarnă. Acum, stocurile sunt peste medie şi ar putea chiar să fie umplute în timpul verii, şi înainte de termen.

    Contractele futures olandeze de referinţă au scăzut timp de opt săptămâni consecutive şi se află sub 25 de euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021.

    Importurile crescute de gaze naturale lichefia contractate pentru a înlocui livrările ruseşti au ajutat, la fel ca şi o iarnă relativ blândă, ceea ce a însemnat că regiunea nu a fost nevoită să apeleze prea mult la depozitele sale. Rezervele sunt pline în proporţie de aproape 67% pentru Europa, faţă de o medie de cinci ani de aproximativ 50%. Rezervele germane sunt la 73%, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe.

    Slăbiciunea economică joacă, de asemenea, un rol prin reducerea consumului de energie. Redresarea Chinei a pierdut din avânt, industria prelucrătoare europeană se află într-o criză profundă, iar Germania a înregistrat o contracţie neaşteptată în primul trimestru, ceea ce a dus-o în recesiune.

    În plus, Europa a făcut presiuni pentru a construi mai multe surse de energie regenerabilă. Noile parcuri solare şi eoliene şi condiţiile meteorologice favorabile au contribuit la reducerea nevoii de gaz pentru producerea de energie electrică în acest an, ceea ce a redus şi mai mult cererea.

    Pentru gospodării, beneficiile legate de preţ sunt evidente. Inflaţia din zona euro a încetinit probabil la 6,3% în luna mai, cel mai scăzut nivel de chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În raportul care va fi publicat marţi, economiştii de la Nomura spun că se aşteaptă să vadă „preţuri mai mici la energia angro care ajung la consumatori pe scară largă în întreaga zonă euro”.

    Pentru majoritatea sectoarelor, criza a început atunci când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Pentru energie, a început acum doi ani, când Moscova a început să preseze pentru prima dată aprovizionarea prin refuzul de a creşte livrările către Europa prin Ucraina. Acum, Ucraina este ultima rută rămasă pentru gazul rusesc prin conducte către Europa de Vest, după ce legătura Nord Stream către Germania, închisă, a fost avariată în septembrie.

    Piaţa urmăreşte îndeaproape cererea de gaze din partea Chinei. Preţurile europene la gaze ar putea scădea şi mai mult, sub 20 de euro pe megawatt-oră, dacă importurile chinezeşti de GNL se vor dovedi foarte slabe, potrivit analiştilor de la Energy Aspects.

    În Europa, preţurile actuale scăzute nu declanşează o creştere a cererii industriale, care a fost redusă anul trecut în timpul creşterii costurilor energiei. Dacă şi când va reveni acest lucru este una dintre cele mai mari întrebări pentru comercianţii de gaze care încearcă să vadă când piaţa va atinge cel mai jos prag, pentru a putea vorbi ulterior de o revenire. Unii cred că o parte din problemele industriei se vor permanentiza şi vor fi departe de a fi rezolvate chiar şi dacă preţurile energiei rămân la pământ.

     

  • Europa răsuflă uşurată: Preţul gazului a scăzut la nivelul din 2021, înainte ca Putin să pună economia mondială pe foc

    Preţurile europene pentru gaz au ajuns la cel mai jos nivel de la jumătatea lui 2021, când Vladimir Putin abia începea să strângă robinetul şi să provoace o explozie a inflaţiei. Acum când situaţia s-a schimbat radical, inflaţia pare să-şi piardă din avânt, iar economiile primesc un moment de respiro, scrie Bloomberg.

    Scăderea nu a atenuat doar presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Ea îl lasă totodată pe Vladimir Putin şi fără una dintre cele mai puternice instrumente de negociere – capacitatea de a bloca aprovizionarea regiunii.

    În condiţiile în care unii comercianţi prezic că preţurile pe termen scurt ar putea fi uneori chiar negative în această vară, situaţia nu ar putea fi mai diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci, preţurile la termen erau de patru ori mai mari decât în prezent, iar ţările au fost nevoite să revigoreze producţia de cărbune pentru a menţine lumina aprinsă după ce Rusia a redus livrările de gaz.

    Existau, de asemenea, îngrijorări cu privire la penurie şi la posibilitatea ca Europa să reuşească să umple depozitele de gaz la timp înainte de iarnă. Acum, stocurile sunt peste medie şi ar putea chiar să fie umplute în timpul verii, şi înainte de termen.

    Contractele futures olandeze de referinţă au scăzut timp de opt săptămâni consecutive şi se află sub 25 de euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021.

    Importurile crescute de gaze naturale lichefia contractate pentru a înlocui livrările ruseşti au ajutat, la fel ca şi o iarnă relativ blândă, ceea ce a însemnat că regiunea nu a fost nevoită să apeleze prea mult la depozitele sale. Rezervele sunt pline în proporţie de aproape 67% pentru Europa, faţă de o medie de cinci ani de aproximativ 50%. Rezervele germane sunt la 73%, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe.

    Slăbiciunea economică joacă, de asemenea, un rol prin reducerea consumului de energie. Redresarea Chinei a pierdut din avânt, industria prelucrătoare europeană se află într-o criză profundă, iar Germania a înregistrat o contracţie neaşteptată în primul trimestru, ceea ce a dus-o în recesiune.

    În plus, Europa a făcut presiuni pentru a construi mai multe surse de energie regenerabilă. Noile parcuri solare şi eoliene şi condiţiile meteorologice favorabile au contribuit la reducerea nevoii de gaz pentru producerea de energie electrică în acest an, ceea ce a redus şi mai mult cererea.

    Pentru gospodării, beneficiile legate de preţ sunt evidente. Inflaţia din zona euro a încetinit probabil la 6,3% în luna mai, cel mai scăzut nivel de chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În raportul care va fi publicat marţi, economiştii de la Nomura spun că se aşteaptă să vadă „preţuri mai mici la energia angro care ajung la consumatori pe scară largă în întreaga zonă euro”.

    Pentru majoritatea sectoarelor, criza a început atunci când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Pentru energie, a început acum doi ani, când Moscova a început să preseze pentru prima dată aprovizionarea prin refuzul de a creşte livrările către Europa prin Ucraina. Acum, Ucraina este ultima rută rămasă pentru gazul rusesc prin conducte către Europa de Vest, după ce legătura Nord Stream către Germania, închisă, a fost avariată în septembrie.

    Piaţa urmăreşte îndeaproape cererea de gaze din partea Chinei. Preţurile europene la gaze ar putea scădea şi mai mult, sub 20 de euro pe megawatt-oră, dacă importurile chinezeşti de GNL se vor dovedi foarte slabe, potrivit analiştilor de la Energy Aspects.

    În Europa, preţurile actuale scăzute nu declanşează o creştere a cererii industriale, care a fost redusă anul trecut în timpul creşterii costurilor energiei. Dacă şi când va reveni acest lucru este una dintre cele mai mari întrebări pentru comercianţii de gaze care încearcă să vadă când piaţa va atinge cel mai jos prag, pentru a putea vorbi ulterior de o revenire. Unii cred că o parte din problemele industriei se vor permanentiza şi vor fi departe de a fi rezolvate chiar şi dacă preţurile energiei rămân la pământ.

     

  • Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Ce vrea un milionar să facă cu fiul său pentru a rămâne tânăr veşnic

    Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg.

    Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii – deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.

    Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.

    Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.

    După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

    În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.

    Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.

    Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.

     Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.

    „Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson

    Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.

    „Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles

     

  • Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Un milionar american investeşte 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne veşnic tânăr, iar acum a ajuns la următorul nivel şi vrea să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani

    Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg.

    Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii – deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.

    Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.

    Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.

    După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

    În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.

    Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.

    Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.

     Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.

    „Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson

    Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.

    „Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles