Emmanuel Macron a descris revenirea lui Donald Trump ca pe un „electroşoc” care ar trebui să forţeze Europa să îşi asigure propriul viitor, precum şi pe cel al Ucrainei.
Într-un interviu acordat la Palatul Élysée, la scurt timp după ce Trump a fost de acord cu Vladimir Putin să organizeze negocieri iminente de pace, preşedintele francez a susţinut necesitatea ca Europa să „se întărească” în domeniul apărării şi economiei.
El a insistat că doar preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, poate negocia în numele ţării sale, avertizând că acceptarea unei „păci care este o capitulare” ar fi „o veste proastă pentru toată lumea”, inclusiv pentru SUA.
„Singura întrebare în acest moment este dacă preşedintele Putin este cu adevărat, sustenabil şi credibil dispus să accepte un armistiţiu pe această bază. După aceea, ucrainenii sunt cei care trebuie să negocieze cu Rusia”, a spus Macron, adăugând: „Toţi trebuie să rămânem colectiv vigilenţi.”
Liderul francez susţine de mult timp că Europa ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, ceea ce ar fi posibil doar prin creşterea independenţei economice şi reducerea dependenţei de SUA şi China.
El a descris revenirea lui Trump la Casa Albă ca pe un impuls care ar trebui să determine UE să investească în propria apărare, în relansarea economică şi tehnologică. Aceasta ar însemna abandonarea unui cadru fiscal şi monetar stabilit pentru prima dată de UE în 1992, pe care l-a descris drept „învechit”.
„Acesta este momentul Europei de a accelera şi de a acţiona”, a spus el, avertizând în acelaşi timp asupra riscului unui eşec pentru UE. „Nu are de ales. Se apropie de un punct critic.”
Rămâne o întrebare deschisă dacă Macron va reuşi să convingă şi alte ţări europene să îi susţină programul, mai ales că a fost puternic slăbit atât pe plan intern, cât şi la Bruxelles, de paralizia politică ce a urmat alegerilor anticipate de anul trecut. De asemenea, finanţele publice precare ale Franţei îi limitează capacitatea de a face investiţiile necesare în apărare şi alte priorităţi.
Cu toate acestea, preşedintele francez a susţinut poziţia administraţiei Trump conform căreia responsabilitatea de a asigura securitatea Ucrainei revine Europei, spunând că aceasta rezultă dintr-o schimbare generaţională şi bipartizană în politica externă a Americii, care se îndreaptă de la Europa către Asia.
Macron a adăugat că unilateralismul american nu a început odată cu revenirea lui Trump la putere, menţionând că nu a primit „niciun apel” din partea administraţiei Biden în prealabil cu privire la acordul nuclear „Aukus” dintre SUA, Australia şi Marea Britanie sau la retragerea din Afganistan.
„Ceea ce Trump spune Europei este că depinde de voi să preluaţi povara. Şi eu spun că depinde de noi să ne asumăm această responsabilitate”, a declarat Macron.
În timp ce mulţi lideri europeni au reacţionat furios la discuţiile lui Trump cu Putin privind încheierea războiului din Ucraina, Macron a părut mai calm. După ce a vorbit cu Trump la telefon la începutul săptămânii, Macron a spus că nu a fost „surprins” de mişcarea preşedintelui american.
El a declarat că Trump a creat o „fereastră de oportunitate” pentru o soluţie negociată, în care „toată lumea trebuie să îşi joace rolul”.
Rolul SUA este de a „relansa acest dialog” şi de a lua iniţiativa, deoarece Trump a adus un „element de discontinuitate strategică”. Macron a spus că doar Zelenski „singur” poate discuta despre „problemele teritoriale şi de suveranitate”. Şi „revine comunităţii internaţionale, cu un rol specific pentru europeni, să discute garanţiile de securitate şi, mai larg, cadrul de securitate pentru întreaga regiune. Aici avem un rol de jucat.”
Ilie Bolojan, preşedintele iterimar al României, a lansat joi un mesaj video în care explică priorităţile mandatului său. Bolojan s-a referit la asigurarea stabilităţii economice, sociale şi politice a ţării; realizarea unei politici externe ancorate în valorile occidentale; precum şi organizarea de alegeri libere şi corecte.
Vedeţi mai jos mesajul integral al Preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan:
„Dragi români,
Vă adresez acest prim mesaj, pe deplin conştient de momentul extrem de important în care se află România. Îmi asum cu demnitate această funcţie, cu toată responsabilitatea faţă de români şi faţă de viitorul nostru, al tuturor.
De ieri până astăzi am purtat discuţii cu responsabilii şi m-am familiarizat cu problemele şi nevoile stringente din domeniile Apărării, Afacerilor Externe şi Securităţii Naţionale. Aceste aspecte necesită soluţii adecvate şi trebuie abordate cu seriozitate şi echilibru.
De-a lungul întregii mele activităţi publice, am fost ghidat de convingerea fermă că instituţiile trebuie să lucreze pentru oameni. Chiar dacă mandatul meu este unul limitat şi bine definit de Constituţie, vă garantez că acest principiu va rămâne valabil. Voi exercita această poziţie cu toată demnitatea şi responsabilitatea, înţelegând întru totul oportunităţile şi limitele pe care le implică funcţia de Preşedinte.
Priorităţile şi obiectivele mandatului meu sunt clare:
În primul rând – asigurarea stabilităţii economice, sociale şi politice a ţării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administraţii publice centrale şi locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetăţenii să aibă încredere că statul funcţionează pentru îndeplinirea aşteptărilor legitime pe care le au.
Vreau să îi asigur pe toţi românii că avem o ţară sigură, stabilă şi puternic ancorată pe drumul său european.
Un alt palier major este cel al politicii externe. Ţara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate şi seriozitate. Ceea ce va prima va fi interesul naţiunii noastre, astfel încât fiecare cetăţean să simtă că este protejat şi apărat.
România a demonstrat permanent aliaţilor săi externi că este un partener stabil şi de încredere şi este extrem de important să continuăm în aceeaşi direcţie.
O temă importantă este şi scrutinul prezidenţial care va urma. Transmit tuturor românilor un mesaj fără echivoc. Vom avea alegeri corecte şi transparente!
Votul este fundamentul democraţiei şi asigurarea unor alegeri care să nu fie puse sub semnul întrebării reprezintă un pas major pentru ca românii să-şi recapete încrederea în instituţii. De aceea, voi face toate demersurile către toţi cei responsabili să contribuie cu profesionalism şi bună credinţă la organizarea unor alegeri libere şi corecte.
Aici, în faţa dumneavoastră, a românilor, vă spun că îmi asum cu toată responsabilitatea poziţia de Preşedinte interimar al României pentru a face tot ce ţine de mine pentru ca fiecare cetăţean să simtă că poate să aibă încredere în cei care îi reprezintă.
Pentru toţi cei care suntem în serviciile publice, indiferent unde ne desfăşurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor şi am aşteptarea ca fiecare instituţie şi fiecare angajat să lucreze pentru cetăţeni.
Scopul meu, în calitate de Preşedinte interimar, este să redau încrederea în instituţiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, ştiind că am lucrat în interesul dumneavoastră şi convins de faptul că am acţionat cu integritate, demnitate şi grijă faţă de români.
Dumnezeu să aibă în pază ţara noastră şi pe toţi românii, oriunde s-ar afla!”.
Ilie Bolojan, preşedintele iterimar al României, a lansat joi un mesaj video în care explică priorităţile mandatului său. Bolojan s-a referit la asigurarea stabilităţii economice, sociale şi politice a ţării; realizarea unei politici externe ancorate în valorile occidentale; precum şi organizarea de alegeri libere şi corecte.
Vedeţi mai jos mesajul integral al Preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan:
„Dragi români,
Vă adresez acest prim mesaj, pe deplin conştient de momentul extrem de important în care se află România. Îmi asum cu demnitate această funcţie, cu toată responsabilitatea faţă de români şi faţă de viitorul nostru, al tuturor.
De ieri până astăzi am purtat discuţii cu responsabilii şi m-am familiarizat cu problemele şi nevoile stringente din domeniile Apărării, Afacerilor Externe şi Securităţii Naţionale. Aceste aspecte necesită soluţii adecvate şi trebuie abordate cu seriozitate şi echilibru.
De-a lungul întregii mele activităţi publice, am fost ghidat de convingerea fermă că instituţiile trebuie să lucreze pentru oameni. Chiar dacă mandatul meu este unul limitat şi bine definit de Constituţie, vă garantez că acest principiu va rămâne valabil. Voi exercita această poziţie cu toată demnitatea şi responsabilitatea, înţelegând întru totul oportunităţile şi limitele pe care le implică funcţia de Preşedinte.
Priorităţile şi obiectivele mandatului meu sunt clare:
În primul rând – asigurarea stabilităţii economice, sociale şi politice a ţării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administraţii publice centrale şi locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetăţenii să aibă încredere că statul funcţionează pentru îndeplinirea aşteptărilor legitime pe care le au.
Vreau să îi asigur pe toţi românii că avem o ţară sigură, stabilă şi puternic ancorată pe drumul său european.
Un alt palier major este cel al politicii externe. Ţara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate şi seriozitate. Ceea ce va prima va fi interesul naţiunii noastre, astfel încât fiecare cetăţean să simtă că este protejat şi apărat.
România a demonstrat permanent aliaţilor săi externi că este un partener stabil şi de încredere şi este extrem de important să continuăm în aceeaşi direcţie.
O temă importantă este şi scrutinul prezidenţial care va urma. Transmit tuturor românilor un mesaj fără echivoc. Vom avea alegeri corecte şi transparente!
Votul este fundamentul democraţiei şi asigurarea unor alegeri care să nu fie puse sub semnul întrebării reprezintă un pas major pentru ca românii să-şi recapete încrederea în instituţii. De aceea, voi face toate demersurile către toţi cei responsabili să contribuie cu profesionalism şi bună credinţă la organizarea unor alegeri libere şi corecte.
Aici, în faţa dumneavoastră, a românilor, vă spun că îmi asum cu toată responsabilitatea poziţia de Preşedinte interimar al României pentru a face tot ce ţine de mine pentru ca fiecare cetăţean să simtă că poate să aibă încredere în cei care îi reprezintă.
Pentru toţi cei care suntem în serviciile publice, indiferent unde ne desfăşurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor şi am aşteptarea ca fiecare instituţie şi fiecare angajat să lucreze pentru cetăţeni.
Scopul meu, în calitate de Preşedinte interimar, este să redau încrederea în instituţiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, ştiind că am lucrat în interesul dumneavoastră şi convins de faptul că am acţionat cu integritate, demnitate şi grijă faţă de români.
Dumnezeu să aibă în pază ţara noastră şi pe toţi românii, oriunde s-ar afla!”.
Am stat, în trecut, cu Ion Iliescu ore întregi la palavre. Nu o singură dată. Voiam să scot ceva de la el, iar el nu voia să zică nimica-nimicuţa. Ba şcoala de la Frankfurt, ba şcoala de la Chicago – scolastică socialistă. Am învătat de la el despre Frankfurter Schule şi despre Theodorn Adorno mai mult decât citisem în cărţi. Omul era bazat pe zona asta, stăpânea temeinic doctrina. Ion Iliescu nu a fost un comunist vopsit, el chiar credea în ce spune. Când joci „cerculeţe” cu Elena Ceausescu, te apucă ameţeala. S-a vopsit abia după ce a fost obligat de soarta crudă să se dea drept democrat, ceea ce el n-a fost niciodată. Am stat de vorba cu el ore întregi, dar nu a vrut niciodata să-mi dea un interviu.
Ca reporter, am stat de vorba cu Traian Basescu – nu în conferinţe de presă, ci faţă în faţă – care, la un moment dat, enervat, nu mai ţin minte de ce, mi-a zis că sunt prost. M-am suparat, m-am ridicat şi am plecat şi nu l-am mai căutat de atunci. Pe drum îmi ziceam: are dreptate, chiar că-s prost că stau de vorba cu ăsta. Dar mi-a trecut, cu vremea. Băsescu a fost un preşedinte ok.
Am stat faţă în faţă cu Emil Constantinescu, un om decent, şi mi-am bucurat când a câstigat alegerile, câstigul lui Constantinescu a fost esential chiar şi pentru Romania de azi. A fost primul transfer paşnic de putere, dupa revolutia din 1989. Îmi amintesc şi azi manifestaţia de bucurie din Piaţa Universitătii, de Laurenţiu Cazan cântand “Say Something” din balconul Primariei generale de pe Elisabeta. Zi ceva! Dar zi. Că azi sunt discuţii despre “Institutul Levantului” pe care îl conduce Constantinescu? Da, sunt. Constantinescu are 85 de ani, dar munceşte înca. Îmi plac oamenii ăştia care vor să lucreze pâna închid ochii definitiv şi vreau să fiu ca ei.
Cu Klaus Iohannis nu am vorbit niciodată, deşi i-am transmis cereri de interviu. O singură data i-am pus o întrebare, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, unde era primar. Se întâmpla în 2006- 2007, cam pe acolo. Venise, la Sibiu, comisarul european pentru dezvoltare, Danuta Hubner, pentru că era dată în folosinţă nu ştiu ce chestie de tratare a apelor uzate, făcută din banii UE. Iar Delegaţia Comisiei Europene din România – eram atunci reporter acreditat la Delegaţia Comisiei – ne-a invitat să vedem şi noi panarama cu pricina şi să stăm de vorba cu comisarul. Drumul pe Valea Oltului era cumplit. Chiar şi la intrarea în Sibiu era vai de mama lui. Şi l-am întrebat: “Domnule primar, e bine că oamenii vor bea o apa curată, că râurile vor fi mai curate, dar drumul e îngrozitor, nu-l reparaţi?” Iar el zice: “Nu e drumul nostru”. Era a Consiliului judetean, e drept. Dar măcar să fi zis acolo: “Da, dar vorbim, facem eforturi să găsim bani să convingem Consiliul…” Nici măcar atât: nu era drumul lui şi gata.
Iliescu spunea, pe când încă era preşedinte, ca nu iese din politică “decât cu picioarele înainte”. Iată ca a ieşit mai devreme, pentru că viaţa-ţi ofera şi surprize: să trăieşti mai mult decât crezi. Poate, uneori, mai mult decât vrei. Şi să vină, mai apoi, procurorii acasă la tine să te întrebe de Revoluţie, pentru că tu abia te mai mişti de colo colo prin casă şi nu-ţi mai foloseşte la nimic vila frumoasa cu peluză, cu garduri înalte, ce ţi-a fost pusă la dispoziţie de RAAPS. Ai secretară, dar n-ai ce să-i dictezi. Ai gărzi de corp, dar nu-ţi folosesc la nimic, pentru ca abia te mişti din pat pâna la baie.
Pentru orice fiinţă exista un capat. Pentru orice om politic există un capăt.
Vedeţi, oamenii importanţi ai lumii ies din funcţiile lor publice, dar nu ies din lume. Unii îşi scriu memoriile, descriu lumea trecută. Alţii merg şi predau în universităţi cursuri despre toate prostiile pe care chiar ei le-au spus, de-a lungul vieţii. Ion Iliescu a scris, încă în vremea în care era în politică, o bazaconie, “Revoluţie şi reformă”, de care a râs toată lumea, la acel moment. Dar a scris măcar. Tony Blair a câştigat milioane de lire din conferinţele sale. Victor Ponta a “achesat” – ca să folosesc acest cuvânt barbar în locul unuia vulgar – la vrăjeala lui Blair. Blair a mormăit ceva, dovada “succesului” politic al lui Ponta, a luat banii, bani din buget, nu din portofelul lui Ponta, şi adio nene. Dar Blair a fost primul lider european care a spus, în Parlamentul Romaniei, că România va fi membră a UE şi că UK sprijină aderarea ei. Am fost acolo şi îi sunt recunoscator şi acum pentru asta – am fost fericit săptămâni întregi, pentru că văzusem un pic Europa şi voiam să fim şi noi ca ei.
La fel, Barak Obama, spune, scrie – pe bani buni, nu degeaba – este invitat să ţină prelegeri în universităţi. Dar are ce spune, merită să-l asculţi şi să plăteşti pentru asta. Angela Merkel şi-a scris memoriile, iar discretele sale apariţii publice de azi sunt preluate de toata presa lumii, semn ca ea a însemnat ceva în povestea unei lumi atât de involburate.
Şi Klaus Iohannis a scris, premoniţia lui a fost buna. Iată ce zice: „În politica, dacă ai greşit, demisionezi…” („Primul pas”, editura Curtea Veche). Ghinion! Cam târziu, dar asta e.
Iohannis a scris – prostii sau nu -, dar nu a vorbit. Oamenii nu sunt chiar nesocotiţi ca să cumpere prostiile unuia, chiar şi preşedinte fiind el, le cumpară ziariştii ca să facă mişto de platitudinele de acolo. Iar rezultatele se văd la vot, într-o democraţie chiar tânară, ca a noastră.
Oamenii politici trebuie să vorbească înainte să scrie. De ce citesc în presa americană, aproape zilnic, ce spune preşedintele SUA? Pentru că preşedintele Bidean avea întâlniri săptămânale cu reporterii acreditaţi la Casa Alba. Purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, ai departamentelor guvernului, mai precis, răspund mereu întrebărilor reporterilor, şi ziua şi noaptea, iar conferinţele de presă ale principalului purtator de cuvant (al preşedintelui) sunt aproape zilnice. Donald Trump continua aceasta deschidere. Aflam de planurile lui despre Gaza din avionul prezidenţial, de la reporterii care-l însoţesc. Nu ştiu câte conferinţe de presă a avut Iohannis în al doilea mandat – nu cred că mai mult de trei, patru – iar purtator de cuvânt nu a avut, în ultimii ani de mandat. Trei conferinţe în cinci ani, faţă de brifingurile/ conferinţele săptămânale ale preşedinţilor Americii. Iată diferenţa.
Am zburat, de mai multe ori, cu avionul prezidenţial al lui Traian Băsescu. Un avion de linie, închiriat. Iar Băsescu, din când în când, venea şi stătea la palavre cu jurnaliştii ce-l însoţeau la consiliile europene, la vizitele în străinatate. Aşa cum a făcut Biden în mandatul său, cum face azi Trump. Aceasta deschidere te apropie de oameni.
Tarom cumpara avioane. De ce nu a cumpărat, de atâţia ani, şi guvernul un avion? Pentru că, la bugetul de azi al României, costul unui avion nu falimentează pe nimeni.
Nu-l cumpără pentru că este mai fain să mergi cu un avion privat unde nu te deranjează nimeni. Îmi amintesc că, în urmă cu multă vreme, când UK trimisese trupe în războiul din Irak în sprijinul SUA, un reporter i-a spus premierului Blair: „Ai mâinile pătate de sânge!” Şi era în avionul premierului, faţă în faţă cu premierul, nu pe reţele de socializare. Să stai comod pe canapele pufoase, să tragi şi un pui de somn, dacă te apuca cheful, e mai bine şi nu te întreabă nimeni, nimic. De ce ar fi cumparat un avion pentru guvern premierul Marcel Ciolacu? Pai avionul ăla, de-ar fi să fie, este mare. Acolo trebuie să intre şi demnitari şi funcţionari şi ziaristi şi altii. Mai bine te bagi pe şest într-un avion mic, închiriat de Nordis, ca să vezi formula 1 la Monaco, doar tu cu câţiva apropiaţi ai tai. Nu te poţi duce la Monaco să vezi formula 1 cu un avion de linie, că asta se vede din prima şi te ia lumea la ochi. De ce să ştie toata lumea ce faci tu cu banii altora care platesc taxe?
Hai să vedem ce memorii îşi va scrie Iohannis, acum când este doar un pensionar, sigur, cu o pensie bună şi cu o casă plătită de stat, dar tot pensionar. Ce să scrie el? Că s-a plimbat cu avioane private? Că i-a cumpărat ţoale super iubitei lui? – în fine, mie-mi plac ţinutele îndrăzneţe ale soţiei preşedintelui. Că şi-a pus poze pe Facebook cum se caţăra el pe piramidele egiptene?
Ce memorii să-şi scrie Marcel Ciolacu? – că şi lui i se apropie funia de par. Că s-a dus la vânatoare cu teroristul Omar Haisam? Că s-a dus la Formula 1 la Monaco cu avionul Nordis? Că a adus deficitele Romaniei la un nivel cumplit şi, în ciuda acestui fapt, s-a ales cu o înfrângere amară în alegeri, în urma căreia orice om decent s-ar retrage?
Cine-l va invita pe Iohannis să silabilească prelegeri prin amfiteatrele universitare? Cine-l va invita să joace table în rondul pensionarilor din Cişmigiu?
El, care este principalul responsabil pentru votul incredibil de mare pro partidele extremiste – pentru că n-a vorbit, pentru ca a fost nepăsator, pentru că s-a urcat pe piramidele egiptene în loc sa stea de vorba cu premierul Egiptului, pentru că a mers în Africa nu să promoveze interesele ţării, exporturile ei, ci să meargă în safari. Pentru un astfel de safari, regele Spaniei a fost obligat să-şi dea demisia.
Când preşedintele Franţei merge în străinatate, are cu el doua-trei avioane, nu unul – plin cu diplomaţi, cu oameni de afaceri, cu ziarişti. O agendă cu întâlniri bine stabilite dinainte – facem aia, facem cealaltă, să iasă bine pentru economia noastră. Preşedintele nostru sau fostul, cum vreţi săi spuneţi? Cu avion privat de nici 20 de locuri, în care încap prietenii, sunt 7-8 prieteni, nimeni altcineva, ca nu cumva să fie deranjat cu vreo întrebare. Păi ce ai căutat în Africa, în America Latină când tu nu ai cu tine decât iubita, niciun ministru, niciun om de afaceri care are un interes acolo?
Poate o fi fost şi o filosofie aici: dacă nu vorbesti, nu eşti obligat să minţi, deşi nimeni nu te obligă să minţi, iar una din cele zece porunci esta chiar să nu minţi.
Doar că, la final de cariera politica, nimeni nu te va mai tine minte. Nu vei fi invitat să ţii conferinţe, nimeni nu-ţi va citi memoriile, dacă ţi-ar trece prin cap să le scrii. Cam asta înseamnă, pe scurt, eşecul unui presedinte.
„Mândria merge înaintea pieirii iar trufia merge înaintea căderii”.
Pensie plăcută domnule Iohannis.
Interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură de preşedintele Senatului, Ilie Bolojan.
Anunţul a fost făcut marţi de Curtea Constituţională. Totodată, CCR a constatat că funcţia de preşedinte al României devine vacantă în urma demisiei lui Klaus Iohannis.
Curtea Constituţională a luat act de demisia preşedintelui Klaus Iohannis. Ca urmare, în numele legii, CCR hotărăşte: „Constată că funcţia de Preşedinte al României devine vacantă, începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcţia de Preşedinte al României.”
Totodată, CCR „constată că vacanţa funcţiei de Preşedinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025.”
De asemenea, CCR „constată că, în conformitate cu dispoziţiile art.98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de Preşedinte al României se asigură de preşedintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025.”
Decizia este definitivă şi general obligatorie. Prezenta hotărâre, pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2025, se comunică Parlamentului şi Guvernului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, a precizat CCR.
Cursul valutar a avut o evoluţie stabilă luni şi marţi, după anunţul surpriză al preşedintelui Klaus Iohannis, menţinându-se constant în jurul valorii de 4,976 lei/euro pe piaţa valutară.
Banca Naţională a afişat luni un curs de 4,9765 lei/euro, nemodificat practic faţă de ultima zi din săptămâna trecută. Moneda americană s-a apreciat cu 0,49%, la 4,817 lei.
La fel de stabil este şi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, care s-a menţinut marţi la 5,93%.
Marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a menţinut la 6%, iar indicele ROBOR la 12 luni la 6,09%.
În acelaşi timp, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani erau cotate marţi la un randament de 7,53% pe piaţa secundară, în creştere uşoară faţă de dobânda efectivă de tranzacţionare de 7,52% afişată luni de BNR.
Randamentele au închis 2024 la nivelul de 7,48% şi au urcat peste pragul de 8% la mijlocul lunii ianuarie.
Potrivit datelor BNR, în cursul zilei de luni au fost tranzacţionate 249 de titluri denominate în lei, cu un volum total de 3,5 miliarde lei, şi 2 titluri în euro, cu o valoare de 100 milioane euro.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni că demisionează începând cu data de 12 februarie, pentru „a scuti România şi cetăţenii români” de o criză la care ar duce suspendarea sa în Parlament.
Donald Trump le-a transmis parlamentarilor americani că intenţionează să elimine tratamentul fiscal preferenţial aplicat profiturilor fondurilor private de investiţii şi fondurilor speculative, cunoscut sub denumirea de „carried interest”. Această măsură ar putea genera tensiuni cu unii dintre cei mai bogaţi finanţişti din SUA, scrie Financial Times.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri desfăşurate joi la Casa Albă, unde Trump s-a întâlnit cu liderii republicani din Congres. Iniţiativa face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a impozitelor, un obiectiv esenţial al agendei sale economice.
Potrivit Karolinei Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, Trump le-a prezentat parlamentarilor priorităţile sale fiscale. Printre acestea se numără închiderea „lacunei fiscale” care permite deducerea dobânzilor purtate, eliminarea facilităţilor fiscale pentru miliardarii care deţin echipe sportive şi îndeplinirea promisiunilor electorale, cum ar fi scutirea de impozit a bacşişurilor.
Regimul fiscal preferenţial pentru „carried interest” a fost subiectul unor intense dispute la Washington în ultimele două decenii, odată cu creşterea influenţei fondurilor de capital privat şi a fondurilor speculative pe Wall Street. Această prevedere fiscală este considerată o „portiţă legală”, deoarece profiturile administratorilor acestor fonduri sunt impozitate la ratele favorabile ale câştigurilor de capital pe termen lung, mai mici decât impozitul pe venit standard.
De-a lungul timpului, mai mulţi republicani alături de unii democraţi s-au opus eliminării acestui avantaj fiscal, permiţând industriei capitalului privat să îşi menţină statutul privilegiat. O tentativă anterioară de reformă, iniţiată la începutul mandatului preşedintelui Joe Biden, a eşuat.
Trump a încercat şi în 2017 să elimine acest tratament fiscal, însă a fost blocat de Congres. Acum, el revine asupra subiectului, iar unii analişti consideră că va fi o luptă mai dificilă ca oricând.
„Bătălia pentru eliminarea dobânzilor purtate va fi, probabil, cea mai dură de până acum”, a declarat un strateg din industria capitalului privat. „Trump a vrut să facă acest lucru şi în 2017, dar a fost împiedicat de Congres.
Chiar dacă Trump promovează aceste măsuri populiste, planurile sale fiscale rămân, în mare parte, favorabile Wall Street-ului şi marilor corporaţii. Extinderea reducerilor de impozite implementate în primul său mandat este un obiectiv major al său. Totuşi, includerea unor măsuri precum eliminarea „carried interest” va testa poziţia republicanilor din Congres, care, în mod tradiţional, au susţinut interesele mediului de afaceri.
În mod surprinzător, unii democraţi din Congres şi-au exprimat deja sprijinul pentru iniţiativa lui Trump privind „carried interest”.
Planurile lui Donald Trump privind preluarea controlului asupra Fâşiei Gaza de către SUA au stârnit indignare şi îngrijorare în întreaga lume arabă, amplificând temerile legate de o posibilă escaladare a conflictului în regiune, raportează Financial Times.
Marţi seara, preşedintele american a declarat că SUA ar trebui să „preia” Gaza, devastată de peste un an de război între Israel şi Hamas, şi că cei 2,2 milioane de palestinieni ar trebui relocaţi.
Liderii palestinieni au reacţionat imediat, afirmând că vor respinge orice încercare de a-i îndepărta de pe teritoriul lor.
„Declaraţiile lui Trump sunt o agresiune împotriva poporului nostru şi a cauzei palestiniene. Ele nu vor aduce stabilitate în regiune, ci doar vor agrava conflictul”, a transmis miercuri Hamas, gruparea militantă care controlează Gaza din 2007.
„Cerem administraţiei SUA şi preşedintelui Trump să retragă aceste declaraţii iresponsabile. De asemenea, facem apel la Liga Arabă, la Organizaţia Cooperării Islamice şi la ONU să se reunească de urgenţă şi să adopte o poziţie fermă în apărarea drepturilor naţionale ale poporului palestinian.”
Hussein al-Sheikh, secretarul general al Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a reafirmat angajamentul liderilor palestinieni faţă de soluţia celor două state şi a respins categoric orice plan de strămutare a populaţiei palestiniene.
OEP este asociată cu Autoritatea Palestiniană (AP), care exercită o autonomie limitată în anumite zone din Cisiordania ocupată. În acest context, atât statele europene, cât şi cele arabe au susţinut ideea ca AP să joace un rol în administrarea Fâşiei Gaza după încheierea războiului.
Ţările arabe au respins în mod constant ideea expulzării palestinienilor. Exodul în masă din timpul creării Israelului în 1948, cunoscut de palestinieni drept Nakba („catastrofa”), a dus la strămutarea a sute de mii de oameni în statele vecine, provocând decenii de instabilitate regională.
Iordania şi Egiptul, statele vecine, au respins anterior sugestia lui Trump că ar trebui să accepte refugiaţi palestinieni.
Ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty, a declarat miercuri, într-un interviu la televiziunea de stat, că eforturile de reconstrucţie din Gaza trebuie să continue, iar ajutorul umanitar să fie accelerat fără a forţa populaţia palestiniană să-şi părăsească teritoriul.
Declaraţia sa a fost făcută după o întâlnire cu Mohammad Mustafa, ministrul de externe al Autorităţii Palestiniene. Abdelatty a subliniat, de asemenea, că AP ar trebui să preia responsabilitatea administrării Gazei şi a reafirmat sprijinul Egiptului pentru drepturile inalienabile ale poporului palestinian şi pentru soluţia celor două state. Iordania nu a reacţionat încă la declaraţiile recente ale lui Trump.
Propunerea fostului preşedinte american de a securiza Gaza cu trupe americane a trezit îngrijorări şi amintiri legate de invazia şi ocupaţia SUA în Irak din 2003, o intervenţie dezastruoasă care a destabilizat regiunea şi a afectat grav imaginea Americii în lumea arabă.