BusinessMagazin

Tag: premier

  • Scandalul Blue Air. Corpul de control al premierului a fost trimis la Ministerul Mediului

    Conform unor surse guvermamentale, un funcţionar de la Administraţia Fondului pentru Mediu ar fi poprit conturile Blue Air, iar legal, cât timp o companie este în corcordat, nu se putea pune poprire.

    Astfel, Corpul de control al premierului a fost trimis la Ministerul Mediului, iar premierul aşteaptă un raport.

    Ministrul Mediului Tanczos Barna nu ar fi cunoscut această situaţie.

    Blue Air a sistat pe 6 septembrie toate zborurile programate de pe aeroporturile din România, din cauza unei popriri a conturilor de către Ministerul Mediului.

    Blue Air anunţa că din cauza unei situaţii „neprevăzute”, constând în poprirea tuturor conturilor de către Ministerul Mediului, compania se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice, motiv pentru care se vede obligată să sisteze zborurile din România.

    „Din păcate, această blocare a tuturor conturilor bancare ale Blue Air a venit la scurt timp după declaraţiile publice şi instigările directe de <nu mai cumpăra bilete Blue Air> propagate în spaţiul public de către un reprezentant cu rang înalt al statului româm, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), au condus la distrugerea semnificativă a încrederii pasagerilor în Blue Air, generând pierderi de peste 5 milioane de euro, prin reducerea volumului de vânzări bilete, la creşterea presiunii din partea furnizorilor cheie ai societăţii Blue Air Aviation S.A. de a achita sumele necesare operării zilnice în avans (lucru imposibil acum, în condiţiile popririlor tuturor conturilor societăţii) şi la blocarea tuturor discuţiilor purtate la Londra de acţionariatul Blue Air cu 2 mari firme de investiţii interesate în intrarea în acţionariatul Blue Air şi sprijinirea societăţii în recuperarea pierderilor suferite în cei 2,5 ani în care a trecut prin cele mai mari dificultăţi din întreaga istorie a industriei aeronautice mondiale”, arăta atunci compania, într-un comunicat de presă.

    Joi, Blue Air a anunţat că rambursarea tuturor sumelor datorate pasagerilor pentru biletele achiziţionate depinde esenţial de reluarea operaţiunilor şi a activităţii de vânzare a Blue Air.

    În perioada 6 septembrie – 9 octombrie 2022, numărul total de pasageri afectaţi de anulările zborurilor este de aproximativ 230.000, reprezentând aproximativ 77.000 rezervări bilete de călătorie.

  • Premierul Nicolae Ciucă: Vom lansa o agenţie operaţională şi eficientă dedicată investiţiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu entităţile interesate să investească în România

    Guvernul va înfiinţa o agenţie dedicată atragerii investiţiilor străine, care va funcţiona ca punct de comunicare cu firmele sau fondurile interesate să investească în România, a anunţat premierul Nicolae Ciucă.

    ”Vom lansa o agenţie operaţională şi eficientă dedicată investiţiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu entităţile interesate să investească în România. Această agenţie va funcţiona la Guvern în subordinea prim-ministrului. În perioada următoare, va fi la aprobare pe masa Executivului, iar ulterior va fi operaţionalizată”, a spus el pe pagina de Facebook.

    Nicolae Ciucă a participat ieri la lansarea proiectului „Va Urma”, iniţiat de Consiliul Investitorilor Străini.



     ”I-am asigurat de sprijinul meu şi al Guvernului României, precum şi de măsuri care să ofere predictibilitate şi stabilitate, pe toţi cei prezenţi, astăzi, la evenimentul organizat de Consiliul Investitorilor Străini. Suntem guvernul care a alocat cea mai mare sumă pentru investiţii din ultimii 32 de ani, peste 90 de miliarde de lei, iar politica asumată se vede în creşterea cu 21% a investiţiilor străine directe în primele şase luni ale anului.”, a mai spus CIucă.

     
     

     

     

  • Cu economia la pământ, Marea Britanie o desemnează pe Liz Truss în poziţia de premier

    Lui Liz Truss îi place să-şi facă duşmani. Noul premier britanic i-a asemănat pe birocraţi cu nişte spiriduşi, a insultat lideri locali şi străini şi a declarat că muncitorii britanici au nevoie de mai multă tărie de caracter, potrivit Bloomberg.

    Truss a anunţat că este pregătită pentru decizii nepopulare, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o criză fără precedent a costurilor de trai.

     

  • Boris Johnson se retrage din funcţia de premier, Liz Truss îi va lua locul

    Johnson, care a fost forţat să părăsească funcţia de propriul Partid Conservator din cauza unei serii de scandaluri, a îndemnat ţara să îl susţină pe succesorul său.

    După ce a ţinut un discurs de adio în faţa Downing Street, el a părăsit Londra pentru a se deplasa în Scoţia şi a-şi prezenta demisia reginei Elisabeta. De asemenea, Truss se va deplasa la castelul monarhului din nord-estul Scoţiei, unde i se va cere să formeze un guvern.

    Truss, în vârstă de 47 de ani, are sarcina de a conduce Marea Britanie sub ameninţarea unei recesiuni prelungite iminente şi a unei crize energetice care ameninţă finanţele a milioane de gospodării şi întreprinderi.

    Planul ei de a stimula economia prin reduceri de taxe, oferind în acelaşi timp zeci de miliarde de lire sterline pentru a limita costurile energetice, a zguduit deja puternic pieţele financiare, determinând investitorii să scadă lira sterlină şi obligaţiunile de stat.

    “Asta este, oameni buni”, a spus Johnson în discursul său. “Ceea ce le spun colegilor mei conservatori, este timpul ca politica să se termine, oameni buni. Este timpul ca noi toţi să o susţinem pe Liz Truss, echipa ei şi programul ei”.

    Truss va fi al patrulea prim-ministru conservator în şase ani. Ea se confruntă cu cea mai recentă criză care a lovit Marea Britanie cu o mână politică mai slabă decât mulţi dintre predecesorii săi, după ce l-a învins pe rivalul Rishi Sunak într-un vot al membrilor Partidului Conservator cu o marjă mai strânsă decât estimările, şi cu mai mulţi dintre parlamentarii săi susţinându-l iniţial pe rivalul său.

    Ea a promis că va lua “măsuri îndrăzneţe” pentru a ajuta ţara să treacă prin vremuri grele, inclusiv reducerea impozitelor, în ciuda avertismentului că acest lucru ar exacerba rata inflaţiei din Marea Britanie, care, cu 10,1%, este deja cea mai mare dintre toate economiile de top.

    Johnson, care a luptat pentru a rămâne în funcţie până la sfârşit, şi-a folosit discursul de plecare pentru a evidenţia succesele sale, inclusiv cu un program de vaccinare timpurie în timpul pandemiei de coronavirus şi cu sprijinul său pentru Ucraina în lupta împotriva Rusiei.

    El a enumerat, de asemenea, finalizarea Brexitului ca fiind una dintre principalele sale realizări, deşi sondajele arată acum că majoritatea oamenilor cred că ieşirea din Uniunea Europeană a fost o greşeală. Truss are o abordare bătăioasă faţă de Bruxelles, care ar putea duce în cele din urmă la un război comercial.

    Discursul lui Johnson a fost plin de bombăneli şi glume caracteristice unui om iubit cândva de o mare parte a publicului britanic, dar şi detestat de mulţi. El a refuzat să arate vreo remuşcare în legătură cu scandalurile care l-au doborât, inclusiv “Partygate”, o serie de petreceri în Downing Street în timp ce ţara se afla în izolare, pentru care a fost amendat de poliţie.

    După ce a refuzat să excludă o revenire la funcţia supremă într-o zi, el a indicat, de asemenea, că este încă rănit de natura plecării sale.

    “Torţa va fi în sfârşit transmisă unui nou lider conservator”, a spus el. “Bastonul va fi predat în ceea ce s-a dovedit în mod neaşteptat a fi o cursă de ştafetă. Au schimbat regulile la jumătatea drumului, dar nu mai contează asta acum”.

    Marea Britanie, aflată sub guvernare conservatoare din 2010, a trecut de la o criză la alta în ultimii ani, iar acum există perspectiva unei recesiuni lungi şi a unor noi creşteri ale inflaţiei, plus o lira sterlină slăbită.

    Cea mai presantă problemă este urgenţa energetică, care ar putea dura câţiva ani, putând secătui economiile gospodăriilor şi viitorul întreprinderilor mai mici, care sunt încă împovărate de împrumuturile din epoca COVID.

    Facturile de energie ale gospodăriilor ar trebui să crească cu 80% în octombrie, dar o sursă familiarizată cu situaţia a declarat pentru Reuters că Truss ar putea îngheţa facturile într-un plan care ar putea costa aproape 100 de miliarde de lire sterline, depăşind schema COVID-19.

    Nu este clar cum va plăti Marea Britanie pentru acest sprijin şi dacă ar putea implica împrumuturi care să fie rambursate pe parcursul mai multor ani.

    De asemenea, finanţele publice ale Marii Britanii rămân împovărate de uriaşa campanie de cheltuieli pentru coronavirus a guvernului. Datoria publică ca procent din producţia economică nu este departe de 100%, în creştere de la aproximativ 80% înainte de pandemie.

  • Liz Truss este noul lider al Partidului Conservator şi noul premier al Marii Britanii

    După săptămâni întregi de competiţie la conducerea partidului, care a opus-o pe Truss lui Rishi Sunak, fost ministru de finanţe, anunţul declanşează începutul preluării ştafetei de la Boris Johnson.

    Johnson a fost forţat să îşi anunţe demisia în iulie, după luni de scandal, iar marţi se va deplasa în Scoţia pentru a se întâlni cu regina Elisabeta pentru a-şi prezenta oficial demisia. Succesoarea sa său îl va urma şi i se va cere să formeze un guvern.

    Truss va deveni al patrulea prim-ministru al conservatorilor de la alegerile din 2015. În această perioadă, ţara a fost zguduită de mai mute crize, iar acum se confruntă cu ceea ce se preconizează a fi o recesiune de lungă durată, declanşată de inflaţia galopantă care a atins 10,1% în iulie.

    Ministru de externe sub conducerea lui Johnson, Truss, în vârstă de 47 de ani, a promis să acţioneze rapid pentru a aborda criza costului vieţii din Marea Britanie, afirmând că în decurs de o săptămână va veni cu un plan pentru a aborda creşterea facturilor la energie şi pentru a asigura aprovizionarea viitoare cu combustibil.

    Într-un interviu televizat duminică, ea a refuzat să dea detalii despre măsurile care, spune ea, vor linişti milioane de oameni care se tem că nu vor putea plăti facturile la combustibil în apropierea iernii.

    Ea a refuzat să comenteze un raport potrivit căruia planul său energetic ar putea depăşi 100 de miliarde de lire sterline (115 miliarde de dolari), dar parlamentarul care va fi ministrul său de finanţe, ministrul afacerilor Kwasi Kwarteng, a scris luni că guvernul îşi poate permite să împrumute mai mult pentru a finanţa sprijinul pentru gospodării şi întreprinderi.

    Truss se confruntă cu o listă lungă, costisitoare şi dificilă de probleme, despre care parlamentarii opoziţiei spun că este rezultatul a 12 ani de guvernare conservatoare slabă. Mai mulţi au cerut alegeri anticipate – lucru pe care Truss a spus că nu îl va permite.

    Truss a declarat că va numi un cabinet puternic, renunţând la ceea ce o sursă apropiată ei a numit un “stil prezidenţial” de guvernare, şi va trebui să lucreze din greu pentru a convinge unii parlamentari din partidul său care l-au susţinut pe Sunak în cursă.

    Marea Britanie a rămas în urmă faţă de alte ţări europene importante în ceea ce priveşte oferta de sprijin pentru facturile de energie ale consumatorilor, pe care parlamentarii opoziţiei o pun pe seama unui guvern incapabil să acţioneze în timp ce conservatorii concurau pentru conducerea ţării. În luna mai, guvernul a stabilit un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline pentru a ajuta gospodăriile cu facturile la energie, ca parte a schemei sale de sprijin pentru costul vieţii, în valoare de 37 de miliarde de lire sterline.

  • Citatul săptămânii. Premierul Nicolae Ciucă: Avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    a spus recent premierul Nicolae Ciucă

     

     


     


     

     

     

  • Ana Brnabic, nominalizată din nou pentru funcţia de premier al Serbiei

    Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a nominalizat-o sâmbătă pe Ana Brnabic, actualul premier, pentru un nou mandat de prim-ministru, potrivit Reuters.

    Nominalizarea a avut loc la mai mult de cinci luni după ce Partidul Progresist Sârb (SNS) a obţinut cele mai multe voturi în cadrul alegerilor naţionale. Anunţarea oficială a rezultatelor a fost întârziată de nereguli la o secţie de votare, ceea ce a împiedicat convocarea parlamentului.

    Vucic a declarat că are „încredere nelimitată” în Brnabic, 46 de ani.

    El a mai spus că noul guvern se va confrunta cu o revizuire majoră în 2024, cu doi ani înainte de sfârşitul mandatului său, dar nu a dat detalii.

    „Este important ca ea să rămână prim-ministru, astfel încât să putem continua să lucrăm cu sârguinţă şi să rezolvăm problemele pentru toamnă şi iarnă”, a declarat Vucic reporterilor.

    Partidul de guvernământ are 120 de locuri în parlamentul de 250 de locuri şi va trebui să caute parteneri pentru a forma un guvern. Socialiştii şi Lista Maghiarilor din Voivodina, ambii parteneri tradiţionali ai SNS, au 31 şi, respectiv, cinci deputaţi.

    Brnabic este aşteptată să prezinte parlamentului un nou cabinet şi un nou program politic în următoarele săptămâni.

  • Noi asigurări de la premier că România va avea suficient gaz în depozite pentru iarnă

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că România a atins un procent de 70% de gaze în depozitare. Astfel, vin noi asigurări de la prim-ministru că România va avea suficient gaz pentru iarna 2022 – 2023.

    „În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023”, a spus prmeierul.

    Acesta a amintit că a fost înfiinţat Comitetul interministerial care are ca obiect principal asigurarea rezilienţei energetice pentru perioada următoare, precum şi concretizarea investiţiilor în energie.

    „Sunt demersuri care au început să funcţioneze, am primit deja rapoartele de la Ministerul Energiei în ceea ce priveşte proiectele care urmează să fie implementate pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung şi de asemenea, am primit analiza pieţei energetice de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energie şi în acest moment se desfăşoară activitatea de analiză şi de identificare a soluţiilor, astfel încât până pe data de 31 august să avem încheiate toate activităţile subsecvente şi să venim cu o decizie în acest sens”, afirmă Ciucă.

  • BREAKING. Europa se afundă într-o criză fără sfârşit: După războiul din Ucraina şi criza gazelor, acum urmează criza politică din Italia, unde premierul Mario Draghi a demisionat. Bursa de la Milano scade accelerat

    ORA 11:45 – Bursa e la Milano scade accelerat. Indicele FTSE MIB al bursei italiene înregistrează o scădere de 2,49% după decizia lui Mario Draghi de a-şi depune demisia şi a arunca a treia economie a zonei euro înspre alegeri anticipate, conform MarketWatch. 

    ORA 11:20 – Premierul Italiei, Mario Draghi, şi-a prezentat demisia, joi dimineaţă, cu ocazia întâlnirii cu preşedintele Sergio Mattarella, dar va rămâne la conducerea Guvernului interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în septembrie sau octombrie.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi s-a prezentat joi dimineaţă în Camera Deputaţilor, unde era programat un vot de încredere pentru Guvernul său, dar a cerut suspendarea şedinţei.

    “În contextul votului de aseară din Senat, cer suspendarea şedinţei pentru a merge la preşedintele Republicii să îl anunţ decizia mea”, a declarat Mario Draghi în Camera Deputaţilor.

    Imediat după acest anunţ, Mario Draghi a mers la Palatul Quirinale şi l-a anunţat pe preşedintele Sergio Mattarella că demisionează, informează agenţia ANSA. Acum, Draghi are o întrevedere cu preşedintele Senatului, Elisabetta Casellati.

    Conform cotidianului La Repubblica, Mario Draghi i-a semnalat preşedintelui Sergio Mattarella intenţia de a rămâne prim-ministru interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, şi până la formarea viitorului Cabinet guvernamental.

    Preşedintele Sergio Mattarella probabil va organiza consultări cu partidele parlamentare, va analiza situaţia politică şi va decide dacă poate fi format un nou guvern în actuala legislatură sau sunt necesare alegeri parlamentare anticipate.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi obţinuse, miercuri seară, votul de încredere al Senatului, dar fără susţinerea Mişcării Cinci Stele (M5S, stânga, populistă), a formaţiunii de extremă-dreapta Liga, condusă de Matteo Salvini, şi a partidului Forza Italia (centru-dreapta), condus de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi.

    “Ceea ce s-a întâmplat este o nebunie, este Parlamentul împotriva Italiei”, a comentat fostul premier Enrico Letta, liderul Partidului Democrat (centru-stânga), care continuă să susţină actualul guvern.

    “Partidele Liga, Forza Italia şi Mişcarea Cinci Stele şi-au asumat o responsabilitate gravă, o opţiune care va genera un preţ enorm pentru ţară”, a declarat, la rândul său, deputatul Matteo Orfini, din cadrul Partidului Democrat.

    Mario Draghi anunţase de săptămâna trecută că va demisiona după ce Mişcarea Cinci Stele (M5S), principala forţă a coaliţiei de uniune naţională, a refuzat să participe la un vot de încredere în Parlament pe tema unor măsuri sociale. La insistenţele preşedintelui Sergio Mattarella, Mario Draghi a revenit în Parlament pentru a cere un vot de încredere. Însă Mario Draghi a decis să ceară vot de încredere în Parlament doar asupra unei rezoluţii privind continuarea funcţionării actualului Cabinet guvernamental, fără a accepta remanierea. În acest context, formaţiunile Liga (extremă-dreapta) şi Forza Italia (centru-dreapta) au părăsit sala Senatului în momentul votului.

  • Premierul demisionar al Italiei pune condiţii pentru a rămâne în funcţie

    Premierul italian Mario Draghi a cerut miercuri unitate între partenerii săi de coaliţie dacă se doreşte rămânerea sa în funcţie, lăsând ameninţarea cu demisia să planeze asupra parlamentului, potrivit Reuters.

    Mario Draghi a ţinut un discurs în faţa parlamentarilor vorbind despre problemele cu care se confruntă Italia provocate de războiul din Ucraina, de inegalitatea socială şi de creşterea preţurilor. Premierul demisionar a declarat că partidele politice trebuie să îl susţină dacă va conduce ţara până la alegerile care vor avea loc în prima jumătate a anului 2023.

    „Sunt partidele şi voi, parlamentarii, pregătiţi să reconstruiţi acest pact?”, i-a întrebat Draghi pe senatori, adăugând că asta este ceea ce vor italienii.

    Senatorii din Mişcarea populistă Cinci Stele, care a declanşat criza săptămâna trecută după ce a refuzat să susţină guvernul într-un vot de încredere, nu au aplaudat la finalul discursului.

    Draghi şi-a prezentat demisia săptămâna trecută, dar preşedintele Sergio Mattarella l-a refuzat şi i-a spus să se întoarcă în faţa parlamentului pentru a vedea dacă poate revigora administraţia veche de 18 luni.

    Senatorii vor discuta discursul lui Draghi timp de mai multe ore, iar rezultatul votului va fi anunţat miercuri seara. O altă dezbatere privind viitorul guvernului va avea loc joi în camera inferioară a Parlamentului italian.

    Fostul şef al Băncii Centrale Europene are suficient sprijin pentru a rămâne în funcţie fără Mişcarea Cinci Stele, dar până acum a respins această opţiune, deoarece mandatul său iniţial a fost de a conduce o coaliţie de uniune naţională cu partide din tot spectrul politic.

    Complicând eforturile de a depăşi problema, Liga şi aliaţii săi din Forza Italia au declarat că nu mai doresc să împartă puterea cu Cinci Stele.