Dacă se ia în considerare rata inflaţiei, încasările generate de filmele regizate de Steven Spielberg se ridică la 10,41 de miliarde de dolari, potrivit Box Office Mojo.
De asemenea, dacă se adaugă filmele produse de Steven Spielberg se obţine cifra de 17,2 miliarde de dolari, potrivit aceleiaşi surse.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Halep este la un pas de a trece bariera celor 23 de milioane de dolari – premii brute câştigate din tenis! Simona va depăşi acest prag impresionant dacă se va califica în semifinalele turneului Premier de la Stuttgart (23 – 29 aprilie). Competiţia sponsorizată de Porsche va fi prima pe care constănţeanca o va ataca în sezonul pe zgură.
Simona a acumulat din tenis 22.974.818 de dolari, numai în acest an adunând 2,23 milioane de dolari. Practic, Halep trebuie să-şi egaleze performanţa atinsă anul trecut la Stuttgart pentru a depăşi graniţa celor 23 de milioane. Prezenţa în careul de aşi este răsplătită cu 38.000 de dolari, aşa că eleva lui Darren Cahill ar putea ajunge la un total de 23.012.000, bani câştigaţi din sportul alb.
Conform Raportului financiar anual, dat publicităţii la data de 22 martie 2018, cifra de afaceri a concernului a crescut cu 5,1%, atingând 4.141 milioane de euro. Cea mai mare subgrupă operativă a concernului HORNBACH Baumarkt AG, care la data încheierii exerciţiului financiar, 28 februarie 2018, administrează la nivel european 156 (anul precedent: 155) de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit, precum şi e-commerce în nouă ţări, şi-a majorat cifra de afaceri cu 4,9%, ajungând la 3.891 milioane de euro. Fără a lua în considerare magazinele inaugurate şi cele închise şi ajustările de curs valutar, cifra de afaceri a magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) a crescut cu 3,6% (3,3% cu efectele de curs valutar). La fel ca în anul precedent, cele mai puternice impulsuri de creştere au venit de la unităţile internaţionale. Astfel, cota din străinătate din cadrul subgrupei de magazine de materiale de construcţii a concernului a crescut de la 45,0% la 46,8%. Subgrupa HORNBACH Baustoff Union GmbH a concernului a înregistrat un plus la cifra de afaceri de 8,3%, ajungând la 248 mil. euro.
Magazinele de materiale de construcţii şi grădinărit din Germania – creştere cu 1,5% raportată la o suprafaţă nemodificată; comerţul cu materiale de construcţii – creştere cu 8,3%
Cifra de afaceri netă pe segmentul DIY inclusiv comerţul online a crescut în Germania în anul financiar 2017/18 (de la 1 martie 2017 până la 28 februarie 2018) cu 1,5%, ajungând la 2.071 mil. euro. Pe o suprafaţă de vânzare nemodificată, aceasta însemnând, fără luarea în considerare a deschiderii unor noi magazine sau închiderea altora în ultimele 12 luni, că s-au obţinut majorări ale cifrei de afaceri în toate trimestrele. În acest sens, a rezultat per total o creştere de 1,5%, pe o suprafaţă de vânzare nemodificată. În anul de raportare, magazinele noastre au fost deschise cu 4 zile mai puţin decât în anul precedent. În Germania, la data încheierii exerciţiului financiar, HORNBACH administrează 98 (anul precedent: 98) de magazine în comerţul DIY staţionar.
Subgrupa HORNBACH Baustoff Union GmbH a concernului a înregistrat în anul financiar 2017/18 o creştere substanţială a cifrei de afaceri. Incluzând cifrele de afaceri ale celor două unităţi nou deschise în trimestrul al III-lea, cifra de afaceri netă a celor 29 de sucursale a crescut cu 8,3%, la 248 mil. euro, după o creştere de 4,8% în anul precedent.
Motorul de creştere din concern au fost – la fel ca în ultimii doi ani – activităţile de comerţ DIY din cele opt ţări unde există magazine HORNBACH (regiunea Restul Europei). Pe acest segment, precum şi din comerţul online, HORNBACH a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 9,0%, ajungând la 1.820 mil. euro. Astfel, cota din străinătate la cifra de afaceri a concernului a crescut de la 45,0% la 46,8%. Fără a lua în considerare magazinele inaugurate şi cele închise şi ajustările de curs valutar, în anul financiar 2017/18 HORNBACH şi-a majorat cifra de afaceri în Restul Europei cu 6,1%, după o creştere de 5,1% în anul precedent. Incluzând efectele de curs valutar şi în condiţiile unor suprafeţe de vânzare nemodificate, cifra de afaceri a crescut cu 5,6% (anul precedent: 4,6%).
Fondată în anul 1877, HORNBACH este singura companie din domeniul construcţiilor şi grădinăritului care se poate mândri cu o istorie de 6 generaţii. În acest moment, concernul deţine 156 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în 9 ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).
Luni, la ora 9.15, euro a atins un maxim de 4,6681 lei, apoi evoluţiile s-au calmat şi la ora 13.00 (când BNR afişează cotaţia oficială) s-a stabilizat la 4,6650 lei.
Euro evoluează peste pragul de 4,66 lei încă de lunea trecută, rulând fără întrerupere pe acest palier, pe fondul tensiunilor politice, dar şi al anunţurilor divergente privind mersul economiei. Veştile bune despre rezultatele pe anul 2017 au fost eclipsate, săptămâna trecută, de informaţiile privind evoluţiile sectoriale din ianuarie, cu decelerări şi chiar scăderi semnificative faţă de cele din luna decembrie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Lanţul german de hipermarketuri Kaufland, liderul comerţului alimentar din România, a terminat anul trecut cu afaceri de 10,1 mld. lei, cu 4% mai mari decât în 2016, potrivit datelor ZF.
Kaufland îşi consolidează astfel poziţia de lider al comerţului alimentar local, fiind singurul jucător din domeniu care a reuşit să obţină afaceri ce trec de pragul de 10 mld. lei. De altfel, în economie mai sunt doar două grupuri care au reuşit această performanţă: producătorul auto Dacia şi grupul OMV Petrom. Austriecii de la OMV au două companii cu afaceri peste acest prag – OMV Petrom SA (producţia) şi OMV Petrom Marketing (benzinăriile).
Evoluţia pozitivă a consumului şi a economiei în ansamblul său, precum şi expansiunea, deşi într-un ritm mai puţin alert, au menţinut afacerile Kaufland pe un trend ascendent.
Compania a deschis anul trecut 4 magazine permanente şi unu temporar, cel mai puţin alert ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă. Retailerul va apăsa pedala de acceleraţie în 2018 când sunt bugetate zece deschideri din care deja trei au fost operate în primele două luni din an. Retailerul urmează să ajungă astfel la 126 de magazine pe formatul hipermarketuri cu preţuri mici.
Suma totală a investiţiilor realizate în 2017 s-a ridicat la valoarea de 5 milioane de euro, alocate pentru finalizarea construcţiei depozitului de medicamente, pentru achiziţia de licenţe şi reamenajări de farmacii.
Depozitul DONA Logistică are o suprafaţă totală de peste 8.000 mp destinaţi atât spaţiului de depozitare, cât şi birourilor, o capacitate de stocare de 8.000 de paleţi, şi colaborează deja cu mai bine de 300 de clienţi. Distribuţia de medicamente este de asemenea un pilon important de creştere pentru grupul farmaceutic.
Pentru 2018, reprezentanţii companiei îşi propun creşterea cu 21,5% a cifrei de afaceri, susţinută în special de dezvoltarea activităţii de distribuţie şi a reţelei de farmacii care operează sub brandul DONA. Bugetul de investiţii pentru anul acesta este de patru milioane euro.
„În momentul de faţă avem contracte semnate cu producători care cumulează 70% din piaţa de medicamente. În 2018 ne vom consolida prezenţa în ţară prin deschiderea de unităţi noi în special în oraşele mici şi medii, acolo unde este încă neacoperită nevoia de servicii farmaceutice. Planurile noastre prevăd depăşirea nivelului de 330 de unităţi”, a declarat Mihaela Ungureanu, directorul general al SIEPCOFAR S.A.
„În procesul legislativ al Senatului României, se află, din 14 februarie, o propunere legislativă privind alăptarea în spaţii publice. Salvaţi Copiii România consideră că acest proiect de lege răspunde nevoii de protecţie a mamelor şi copiilor lor împotriva oricărei forme de discriminare ori de încălcare a dreptului la hrană al copiilor, sancţionând cu amendă evacuarea dintr-un spaţiu public a mamei şi copilului, interzicerea în orice mod a alăptării sau refuzul de a furniza servicii unei persoane pe motiv că mama îşi hrăneşte copilul la sân”, se arată într-un comunicat remis, luni, de Salvaţi Copiii.
Asociaţia reclamă însă faptul că proiectul prede protecţie doar pentru mamele care alăptează copiii de până la doi ani şi solicită Parlamentului să elimine din proiectul de lege această discriminare.
„În forma actuală, propunerea legislativă se adresează exclusiv mamelor care alăptează, în spaţii publice, copii care nu au împlinit 24 de luni (copil alăptat de până la 24 de luni), lăsând de înţeles că, în sfera de protecţie a legii, nu sunt incluse şi situaţiile când copiii depăşesc această vârstă. Pornind de la recomandarea OMS de a fi încurajată hrănirea la sân până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului şi dincolo de această vârstă. Salvaţi Copiii cere Parlamentului României eliminarea discriminării, pe criteriul vârstei copiilor, din proiectul de lege privind alăptarea în spaţii publice”, se mai arată în comunicatul Salvaţi Copiii.
”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.
Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.
Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.
Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.
Apple este cea mai valoroasă companie din lume, reuşind să treacă recent de pragul de $900 de miliarde. Această performanţă s-a datorat primirii excelente pe care noul iPhone X a avut-o din partea clienţilor. Vânzările au fost atât pe placul celor de la Apple, precum şi al celor de la bursă. În mod cert, iPhone X va duce compania la o evaluare de peste $1 triliard, însă acest lucru nu este posibil fără ajutorul lui iPhone 8.
O scurtă poveste cu sticle de bere
Un magazin de cartier avea la vânzare două sortimente de bere. Una costa $1, cealaltă $2. După câteva săptămâni, proprietarul magazinului a constatat că stocul primului sortiment era aproape gol, în timp ce al doilea era aproape plin.
Decât să scadă preţul berii de $2 şi să afecteze marja de profit, proprietarul magazinului a introdus în stoc un al treilea sortiment – berea de $6. La scurt timp, proprietarul a observat că berea de $2 a început să fie cumpărată mai des. Trăgând linie la final de lună, proprietarul a tras concluzia că introducerea unei beri de $6 în ofertă a mărit preţul mediu pe achiziţie.
Profitabilitatea Apple nu se obţine prin îmbătare cu apă rece
Apple a calculat foarte bine riscurile comercializării unui telefon de $1000. Fanii devotaţi au aşteptat lansarea celui mai scump telefon Apple, în timp ce utilizatorii obişnuiţi au virat mai mult spre modelul mai scump – iPhone 8 Plus. Unele voci oferă şi un raport de 4/5 în favoarea modelului mai mare. Noi credem că este exagerat, însă credem că iPhone 8 Plus este comercializat în număr mai mare decât fratele mai mic.
Astfel, Apple obţine un preţ mediu per vânzare mai mare, lucru ce va bucura cel mai mult pe investitori. Iar bursa va reacţiona în consecinţă. Vom vedea rezultatul aproape de luna februarie a anului viitor.