BusinessMagazin

Tag: politicieni

  • Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro

    Dolarul a scăzut miercuri la cea mai joasă cotaţie din ultimele nouă luni,in raport cu un cos de valute principale, după ce datele statistice de marţi din Statele Unite au aratăt că numărul angajărilor din septembrie a fost mai mic decât era anticipat, scrie Reuters.

    Guvernul american preconiza că în septembrie se vor face 180.000 de angajări, însă datele oficiale arată că numai 148.000 de locuri de muncă au fost create.

    Neatingerea ţintei de angajări propuse în septembrie dă investitorilor mesajul că economia americană îşi pierduse din avânt încă dinainte de oprirea activităţii guvernului.

    Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro, a cărui apreciere începe să ridice îngrijorări printre politicienii europeni.  

    Moneda americană a pierdut teren şi în faţa yen-ului, folosit în general ca un pariu sigur pentru investitori în timpul perioadelor de incertitudine politică şi economică.

    “Datele macroeconomice slabe de săptămâna aceasta confirmă aşteptările investitorilor cum că FED va amâna încetinirea politicii de achizitie de obligatiuni pentru primul trimestru al anului următor”, a spus Lee Hardman, economist la Bank of Tokyo-Mitsubishi, cea mai mare bancă japoneză.

    Hardman a adăugat că “pe termen scurt, este posibil ca dolarul să rămână în defensivă, chiar dacă datele încep să se îmbunătăţească”.

    Un sondaj făcut de Reuters arată că majoritatea dealerilor din Statele Unite consideră că Rezerva Federală nu va începe să reduca programul de achiziţie de obligaţiuni , mai devreme de martie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro

    Dolarul a scăzut miercuri la cea mai joasă cotaţie din ultimele nouă luni,in raport cu un cos de valute principale, după ce datele statistice de marţi din Statele Unite au aratăt că numărul angajărilor din septembrie a fost mai mic decât era anticipat, scrie Reuters.

    Guvernul american preconiza că în septembrie se vor face 180.000 de angajări, însă datele oficiale arată că numai 148.000 de locuri de muncă au fost create.

    Neatingerea ţintei de angajări propuse în septembrie dă investitorilor mesajul că economia americană îşi pierduse din avânt încă dinainte de oprirea activităţii guvernului.

    Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro, a cărui apreciere începe să ridice îngrijorări printre politicienii europeni.  

    Moneda americană a pierdut teren şi în faţa yen-ului, folosit în general ca un pariu sigur pentru investitori în timpul perioadelor de incertitudine politică şi economică.

    “Datele macroeconomice slabe de săptămâna aceasta confirmă aşteptările investitorilor cum că FED va amâna încetinirea politicii de achizitie de obligatiuni pentru primul trimestru al anului următor”, a spus Lee Hardman, economist la Bank of Tokyo-Mitsubishi, cea mai mare bancă japoneză.

    Hardman a adăugat că “pe termen scurt, este posibil ca dolarul să rămână în defensivă, chiar dacă datele încep să se îmbunătăţească”.

    Un sondaj făcut de Reuters arată că majoritatea dealerilor din Statele Unite consideră că Rezerva Federală nu va începe să reduca programul de achiziţie de obligaţiuni , mai devreme de martie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Antonescu: Băsescu declanşează de la Joseni o cruciadă împotriva Budapestei, o atitudine provincială

     Preşedintele PNL a făcut aceste aprecieri într-o conferinţă de presă susţinută, marţi, la sediul PNL, având ca temă recentele declaraţii ale unor politicieni maghiari şi reacţiile din România faţă de acestea.

    “Traian Băsescu nu are cum să declare nici de la Joseni, nici de la Bruxelles sau din altă parte că asumă vreun leadership”, a susţinut Antonescu.

    “A ridicat vreodată Traian Băsescu în Consiliul European vreo problemă în legătură cu faptul că politicieni maghiari colegi PPE vrobesc lucruri nepotrivite? Nu. (…) O ridică la Joseni, n-o ridică pentru cei din Ungaria, ci pentru câţi electori mai găseşte pe vară şi pe toamnă în România”, a mai spus el.

    Antonescu a susţinut că din interes pentru câteva puncte electorale Traian Băsescu ar fi permis, “cauţionat”, “transformarea României în poligon electoral” pentru Viktor Orban şi alţi politicieni din Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Ungaria a devenit un focar de instabilitate. România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei

     Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: “Niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat”.

    Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei.

    “Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult”, a continuat preşedintele Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acasă la Ioan Niculae: Zimnicea respiră în ritmul dictat de cel mai bogat om din România

    „Staţi un pic, staţi un pic! Care-i mai mare câştig? Banii sau viaţa?”. Pe versurile solistei de muzică populară Emilia Ghinescu, înconjurat de influenţi oameni de afaceri şi politicieni şi cu fiica cea mică în dreapta lui, cel mai bogat om din România şi-a inaugurat noua fabrică de ulei de 35 de milioane de euro. La Zimnicea, oraşul trăieşte în ritmul dictat de Ioan Niculae.

    ODATĂ IEŞIT DIN ALEXANDRIA, DRUMUL SPRE ZIMNICEA ÎŢI ALUNGĂ TOATE AŞTEPTĂRILE. Pe o şosea îngustă, denivelată, semi-asfaltată şi plină de căruţe, cei nici 40 de kilometri par mai lungi ca niciodată. Zgomotul din microbuzul inscripţionat Bio Fuel Energy, după numele celei mai mari rafinării de bioetanol din sud-estul Europei, se aseamănă cu cel al unei doze de suc în maşina de spălat. În partea dreaptă, floarea-soarelui cât vezi cu ochii. În stânga, culturi de viţă de vie. Din când în când, o plăcuţă albă pe care stă scris cu verde InterAgro aminteşte ale cui sunt toate.

    Cu ceva răbdare, asfaltul şi indicatorul „Bun venit la Zimnicea” indică destinaţia finală. Prima clădire care iese în cale este gara, mascată de o peninsulă de mărăcini mai înalţi decât puţinii trecători şi o cărare de pământ care duce de la drum la peron. Mai mergem un pic şi botul alb de Logan cu numere de MAI pândeşte aşezat lângă un gard. Deşi şoferul frânează când vede echipajul de poliţie, iar viteza urcase peste limita legală, la trecerea pe lângă oamenii legii vine şi apostrofarea prin geamul întredeschis: „V-aţi găsit să staţi cu radarul când ne grăbim mai tare că se taie panglica!”. Alte două curbe, un nou echipaj zărit în josul dealului, linie continuă, vine depăşirea şi un salut cordial între alţi poliţişti şi şofer. Într-un alt judeţ şi într-o altă zi permisul ar fi rămas sigur în torpedoul Daciei inscripţionate cu Poliţia.

    CU ZECE MINUTE TRECUTE PESTE ORA 11, MICROBUZUL CU NORUL DE PRAF ÎN URMĂ AJUNGE ÎN PORT, unde parcarea era plină, iar bitumul proaspăt turnat stă să fiarbă. Printre maşini se zărea negrul bătut de soare al limuzinelor cu preţuri de şase cifre care contrastează cu peisajul ruralo-industrial. „Această inagurare are loc datorită faptului că domnul Ioan Niculae este de aici. Sunt mândru şi mă bucur că sunt primar în oraşul Zimnicea”.

    Cu Maria Grapini, ministrul pentru IMM-uri, venită în cel mai sudic oraş din România, deşi „trebuia să fie la Guvern la ora 12”, Vasile Turcu, proprietarul Romconstruct, zâmbitor şi accesorizat cu pantofi lucioşi din piele vişinie, şi flancat de Radu Timiş, fondatorul CrisTim, în căutarea curajului pierdut de a mai investi, Ioan Niculae a prezentat cel mai nou pariu al grupului InterAgro. Discursul celui mai bogat om din România, urmat de creştineasca slujbă de sfinţire a fabricii, a durat patru minute. Durerile lui Niculae sunt aceleaşi: „De foarte mulţi ani ne îndoim de capacitatea românilor de a face astfel de investiţii. Acum trei ani de zile inauguram aici în stânga fabrica de bioetanol de 100 de milioane de euro şi nici n-am reuşit bine să tăiem panglica şi s-o punem la piept că politicienii au schimbat legea, făcând dintr-o investiţie care era mai mult decât rentabilă una cu care ne-am chinuit foarte mult să ajungem pe zero. Dacă şi la treaba asta cu uleiul vor face la fel, voi veni la Guvern”. Omul de afaceri spune că Zimnicea, capitala oficială a agro-imperiului său, nu mai este de mult timp o zonă săracă a ţării, iar problema faţă de alte localităţi din provincie este găsirea de forţă de muncă din zonă pentru că „în oraş nu mai găsim nimic”. Mesajul adresat oficialilor de la Bucureşti s-a legat din nou de importanţa creării de noi locuri de muncă, „dincolo de bătaia politică, show-urile de televiziune, noi Constituţii”.

    SLUJBA SE ÎNCHEIE REPEDE, IAR CEI PESTE O SUTĂ DE INVITAŢI ÎNCEP TURUL FABRICII. Printre ei, baroni ai cerealelor pe care jurnaliştii îi văd la faţă doar în poze de arhivă, politicieni de toate culorile politice veniţi de la Bucureşti, oficialităţi din Teleorman, dar şi de pe malul bulgăresc uşor de zărit chiar din curtea fabricii.

    MELA DUMBRAVĂ, DIRECTORUL ECONOMIC AL FABRICII, a renunţat la slujba de o viaţă din bancă tocmai ca să se alăture imperiului de lângă Dunăre: „Eu cred că Ioan Niculae nu ţine în viaţă doar Zimnicea, ci toată zona de sud şi o parte a României. Dacă vă uitaţi în toate direcţiile, eu cred că domnul Niculae a făcut totul ca să dezvoltăm partea economică: a început cu agricultura şi a continuat cu industria„. Angajata subliniază şi că e mai puţin important că Zimnicea are sau nu infrastructură – „important este că eu şi toţi cei 11.000 de angajaţi vrem să muncim şi să gestiomăm toate aceste investiţii aşa cum trebuie”.

    Ioan Niculae zâmbeşte rar, iar la Zimnicea n-a făcut-o deloc. A vorbit însă de promisiunea sa făcută în urmă cu zeci de ani când şi-a propus să dezvolte cât mai mult împrejurimile.

  • ANALIZĂ Mediafax Politicieni: Jumătate din ce a aprobat Parlamentul în 2013 sunt ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă

     Din informaţiile de pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului, rezultă că 60% din cele 205 acte normative aprobate de Senat în prima sesiune a actualei legislaturi sunt ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, doar 11% din actele aprobate fiind propuneri legislative ale parlamentarilor.

    La Camera Deputaţilor, din cele 220 de proiecte devenite legi în 2013, 142 (63%) se referă la aprobarea unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, arată analiza politicieni.mediafax.ro.

    Din aceleaşi date publice rezultă că, deşi 60% din actele aprobate de Parlament anul acesta au fost emise de Guvern, această instituţie a iniţiat doar un sfert din proiectele înregistrate în aceeaşi perioadă la cele două Camere parlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politicienii europeni au ajuns la un acord privind reforma Politicii Agricole Comune

     “Sunt foarte mulţumit de acest acord, care dă o nouă orientare politicii agricole comune (…) Acest acord va conduce la schimbări profunde: plăţi directe mai echitabile, cu banii orientaţi mai ales acolo unde este neapărată nevoie de ei”, a afirmat joi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

    El a subliniat că această reformă a fost promovată şi pregătită încă din 2010 şi vizează şi consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar şi asigurarea unei mai mari eficacităţi şi transparenţe a PAC.

    “Aceste decizii constituie un răspuns ferm al UE în faţa provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale”, a apreciat Cioloş, care va efectua vineri o vizită la Bucureşti, unde va prezenta reforma PAC într-o întâlnire cu parlamentarii români din comisiile de agricultură, dar şi într-o conferinţă de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Divorţul lui Vladimir Putin, comentat pe larg în Rusia de către jurnalişti, politicieni şi analişti: “Trebuie să urmeze ceva, altfel acest lucru nu ar avea sens”

     Putin şi soţia sa, Liudmila, care nu mai apar de mulţi ani împreună în public, au anunţat joi că se despart, într-un interviu televizat.

    “Viaţa privată a lui Putin a devenit astfel publică pentru prima dată”, a comentat analistul centrului Carnegie din Moscova, Maria Lipman.

    “Mi se pare că trebuie să urmeze ceva, altfel acest lucru nu ar avea sens”, continuă ea.

    Zvonurile privind relaţia preşedintelui rus cu gimnasta şi campioana olimpică Alina Kabaieva, în prezent deputat, circulă de mai mulţi ani, la fel ca cele despre viitorul Liudmilei Putina, despre care unii afirmă că s-a închis într-o mănăstire.

    În aprilie 2008, cotidianul Moskovski Korrespondent a fost închis după ce a evocat un posibil divorţ al lui Vladimir Putin şi căsătoria sa cu gimnasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic

    Europa este aproape de naufragiu în ceea ce priveşte reducerea şomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situaţia actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.

    Cu diplomă în relaţii internaţionale, master la Bremen şi experienţă la ministerul elen de externe şi Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obţinut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu ştie la ce să se aştepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu ştiu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viaţă normală. Acum patru ani nu se punea problema de aşa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.

    Patru ani au trecut de la apariţia crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecinţe au fost resimţite cel mai dur de tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% de aproape un an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia şi Italia. Europa îşi formează o gen-eraţie pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacţioneze.

    În loc de a lansa programe de educare şi training pentru a pregăti tinerii pentru o viaţă în câmpul muncii după depăşirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiţionale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenţie electoratului în vârstă, în timp ce ţările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.

    Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: şomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgenţa. Tinerii şomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.

    În ultimele săptămâni şi-au făcut apariţia diverse măsuri, programe şi planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii şomeri spanioli. În Italia se pregăteşte un plan de „cedare a ştafetei“ între generaţii: an-gajaţii în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor sociale cedate. Franţa a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri şi, în acelaşi timp, nu dau afară angajaţii trecuţi de 57 de ani.

    Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a şomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.

    În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înţeles cum ar trebui chel-tuiţi banii, astfel că acţiunile efective vor întârzia cel puţin până în 2014.
    Un alt plan, adoptat recent de Franţa şi Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârşitul lunii mai.

    În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajaţi bine pregătiţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmaţi, că şomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi începutul sfârşitului pentru zona euro.
    „Avem nevoie de un program pentru a elimina şomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reuşit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.
    Economiştii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acţioneze decisiv pentru soluţionarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.

    „Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în ţările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situaţia creşte riscul radicalizării unei întregi generaţii. Este o greşeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acţioneze pentru atât de mult timp“, spun economiştii germani Joachim Müller şi Michael Häther.

    Wolfgang Franz, fostul preşedinte al Consiliului german de experţi pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenţionale“ pentru a combate atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi consecinţele pe termen lung ale fenomenului.

  • Se caută un rege de rezervă

    Reîncălzirea periodică a ideii monarhice de către facţiuni din PNL, PC şi PSD are un dublu rol: pe de o parte canalizează pofte de ceartă din societate care altminteri ar viza teme relevante (starea economiei), pe de altă parte oferă o temă de iluzii electorale şi o pretenţie de onorabilitate suplimentară diverşilor politicieni care se declară temporar monarhişti (Antonescu, Tăriceanu, Dan Voiculescu).

    În realitate, susţinerea pentru regalitate e doar un barometru al nemulţumirii cetăţenilor faţă de calitatea guvernării şi aşa va rămâne, în ciuda plăcerii unor politicieni de a visa la o monarhie la umbra căreia să se poată juca mult mai fără frică decât sub actuala preşedinţie. Agitaţia inutilă întreţinută, de-a lungul vremii, de un Antonescu sau un Voiculescu pe tema monarhiei nu a dovedit în niciun caz dorinţa lor reală de a ceda puterea unui reprezentant al casei regale, ci dorinţa de a găsi pur şi simplu încă un punct în care să se opună lui Traian Băsescu, care nu şi-a ascuns niciodată opţiunea antimonarhică.