BusinessMagazin

Tag: piata imobiliara

  • Ţara unde 200 de oameni devin milionari în fiecare zi

    Peste 200 de oameni devin milionari în fiecare zi doar pentru că deţin proprietăţi, datorită creşterii galopante ale preţurile pentru proprietăţi din piaţa britanică din ultimii ani, scrie Business Insider.

    În prezent există 620.000 de apartamente şi case, în Marea Britanie, care valorează peste 1 milion de lire sterline, cu 75.000 mai multe decât din ianuarie 2015, potrivit Zoopla, agent imobiliar online.

    Acest boom este condus de Londra, unde piaţa imobiliară este atât de fierbinte, încât există temeri serioase legate de o nouă bulă imobiliară. Peste 10% din reşedinţele din Londra valorează peste 1 milion de lire sterline, conform Zoopla.

    Cartierele londoneze cu cei mai mulţi milionari sunt în Redbridge (creştere de 56% faţă de ianuarie 2015), Newham (88%), Barking şi Dagenham (288%).

  • Cu cât au crescut preţurile locuinţelor în ultimele luni

    Este de aşteptat ca trendul pozitiv din prima parte a anului să se continue şi în cea de-a doua, şi în viitorul apropiat, asistând, până la finalul anului în curs şi începutul anului 2016, la finalizarea unor proiecte începute în această perioadă, dar şi la demararea altor proiecte de anvergură, atât la nivelul Capitalei, cât şi în restul ţării.

    Conform Analizei de piaţă Darian pentru semestrul întâi al anului 2015, preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi, la nivel naţional, a fost de 674 €/mp, în uşoară creştere faţă de ultimele şase luni. La nivelul polilor de dezvoltare s-a înregistrat o stagnare a preţurilor în ultimele şase luni, preţul mediu situându-se la nivelul de 754 €/mp, arată analiza Darian. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 €/mp, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în ultimele şase luni. În marea majoritate a oraşelor, preţurile au înregistrat uşoare aprecieri, fapt care denotă că piaţa imobiliară din România revine încet-încet pe un trend ascendent.

    Celălalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a înregistrat şi el o uşoară creştere, ceea ce ne face să credem că şi pe acest segment trendul este unul pozitiv. Acest lucru se poate observa şi din creşterea numărului de autorizaţii de construcţie emise. Conform Institutului Naţional de Statistică, în cursul anului 2014 au fost emise cu 4,8% mai multe autorizaţii de construcţii decât în 2013. Conform aceleiaşi surse, în prima parte a anului 2015 au fost finalizate cu aproape 12% mai multe locuinţe decât în aceeaşi perioadă a anului 2014.

    În ceea ce priveşte preţul apartamentelor noi, acesta a înregistrat o uşoară apreciere, de la 776 €/mp în semestrul al doilea din 2014 la 779 €/mp în primele şase luni din 2015. În Capitală, preţul mediu a rămas neschimbat atât faţă de semestrul anterior, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoară depreciere la nivel naţional (0.4% în cazul caselor şi 1.4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

    La nivel naţional, piaţa comercială tinde şi ea spre stabilitate, înregistrând doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior. Faţă de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat uşoare contracţii, cuprinse între 25 şi 50 de puncte procentuale.

    Oferta de spaţii de birouri din Bucureşti se menţine constantă la aproximativ 2,4 milioane de metri pătraţi. În afara Capitalei, cea mai mare piaţă de birouri este cea din Cluj Napoca cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp, aceste patru oraşe cumulând sub un sfert din „stocul” din Capitala. În Bucureşti, nivelul chiriei pentru spaţiile de birouri a rămas constant, trendul din ultimele două semestre dând semne că aceasta se apropie de stabilizare. Nivelul chiriilor pentru spaţiile premium se încadrează în intervalul 15.5-18.5 €/mp/lună în Capitală, 12-13 €/mp/lună în Cluj Napoca şi Iaşi, între 12-14 €/mp/lună în Timişoara, iar în Braşov chiriile sunt cuprinse între 11-13 €/mp/lună.

    La începutul anului, stocul modern de spaţii industriale la nivel naţional era de aproximativ 1,8 milioane de mp, jumătate dintre aceştia fiind în zona Bucureşti-Ilfov; după Capitală, cele mai importante centre logistice se concentrează în marile oraşe din centrul şi vestul ţării: Cluj, Ploieşti, Arad, Iaşi, Timişoara şi Braşov. În Bucureşti, unde oferta spaţiilor industriale este cu mult mai mare faţă de restul ţării, dar şi cererea de astfel de spaţii este pe măsură, chiriile se menţin la un nivel relativ constant. În restul oraşelor, spaţiile industriale au cunoscut o uşoară depreciere a chiriilor. La nivel naţional, scăderea medie a fost de aproximativ 1% faţă de semestrul anterior.

    La nivel naţional, stocul de spaţii comerciale moderne este estimat la aproximativ 1,7 milioane mp, dintre care aproximativ 950.000 mp se află în Capitală. Având în vedere că, în România, o mare parte a veniturilor populaţiei sunt orientate către produsele alimentare şi de larg consum, există încă o competiţie mare pentru extindere în rândul comercianţilor din industria alimentară. În marile oraşe miza este la nivelul hyper- şi supermarket-urilor, iar în oraşele mai mici, cu putere de cumpărare redusă, este la nivelul magazinelor de proximitate. Chiriile spaţiilor comerciale s-au menţinut constante în Capitală, dar au cunoscut o uşoară scădere în marile oraşe din provincie. În Bucureşti, spaţiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35-45 €/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18-23 €/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare.

    Pentru al nouălea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, prima companie din ţară acreditată RICS la nivel corporativ, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză exhaustivă cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

  • Tânăra de 28 de ani care a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare,iar acum vinde cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    La 28 de ani, Andreea Comşa conduce propria agenţie imobiliară, are 12 angajaţi, şapte proiecte pentru care firma sa este vânzător exclusiv şi este în negocieri cu doi dezvoltatori pentru alte două proiecte.

    Dacă bate palma pentru noile proiecte, alţi patru oameni vor intra anul acesta în echipă. Faţă de liderii pieţei imobiliare, Premium Estate are o cifră de afaceri de zece ori mai mică, dar şi ratele de creştere sunt mai mari. În 2014, firma a ajuns la 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 20%, în creştere faţă de 2013, când cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro.

    Povesteşte că a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare, dar că apoi i-a fost imposibil să renunţe la domeniu. „Cine a «făcut» imobiliare şi a prins gustul, foarte greu renunţă la domeniu, rămâne nostalgic“, spune Andreea Comşa, care, fără să fie războinică, este tenace. În ultimul an de liceu venea aproape în fiecare sfârşit de săptămână cu autocarul de la Sibiu la Bucureşti, pentru meditaţii, iar în al doilea an de facultate s-a angajat.

    Când şi-a luat licenţa la SNSPA avea deja câţiva ani buni de muncă şi câştigase deja un comision de peste 50.000 de euro la o tranzacţie pentru care lucrase şapte luni; un an mai târziu, înfiinţa Premier Estate. A urmat cursurile SNSPA şi spune că ar fi vrut să intre în comunicare, iar în anul II de facultate s-a angajat la o firmă de producţie publicitară, ca asistent manager. A fost o experienţă, povesteşte ea, „pentru că le explicam că trebuie să facem şi PR, fiind foarte pasionată şi îndoctrinată de ce făceam la facultate“, dar la scurt timp a înţeles că nu avea nici de la cine să înveţe şi nici cum să crească. Se gândea să plece, iar o prietenă a convins-o să încerce domeniul imobiliar. Aşa a început aventura în domeniul imobiliar şi nici nu se vede acum făcând altceva.

    Unde se vede peste zece ani? „Şi cinci e mult. Gândesc lucrurile, dar cred că viaţa este surprinzătoare şi schimbătoare. Îmi place să fiu antreprenor, peste un an aş vrea să am încă patru proiecte în portofoliu. Tot ce fac acum îmi ia cam 90% din timp şi mă bucur, mă motivează, dar pe termen lung aş vrea să deleg mai mult şi să acord mai multă atenţie vieţii personale. Nu aş mai face o altă afacere, pentru că eu mă pricep la imobiliare, îmi doresc să dezvolt afacerea, şi, la un moment dat, să ne extindem peste hotare.“

  • Soluţia pentru înviorarea pieţei imobiliare? Legalizarea marijuanei!

    Legalizarea consumului de marijuana, în 2012, a dus la o creştere importantă a preţului caselor în statul american Colorado, susţine CNN.

    James Paine, managing partner la compania imobiliară West Reality Advisors, confirmă creşterea preţurilor proprietăţilor imobiliare şi terenurilor. Numai în martie Denver a înregistrat a doua cea mai mare creştere a preţurilor caselor, de 10% faţă de perioada similară a anului trecut, după San Francisco.

    Marijuana nu a fost singurul factor care a influenţat piaţa, dar legalizarea sa a contribuit şi la creşterea numărului de slujbe în zonă. Şi nu este vorba numai de posturi de cultivatori sau vânzători, ci şi în industria de servicii de securitate sau electricieni. Denver şi împrejurimile sale a devenit şi un cluster pentru companii din tehnologie.

    Este adevărat că au fost şi probleme: un agent imobiliar spune că a avut dificultăţi cu vânzarea unei proprietăţi, pentru că vecinii cultivau atât de multă marijuana încât au iscat îngrijorări în rândul potenţialilor cumpărători.

    Se manifestă şi o reducere a numărului de oferte – în mod normal pe piaţa din Denver erau scoase la vânzare în jur de 24.000 de case, dar în prezent oferta a scăzut la doar 4000. Au crescut şi chiriile, aşa că este mai convenabil şi mai economic să cumperi o casă.

  • Ce apartamente cumpără românii: Unul din cinci clienţi BCR care au luat credite imobiliare au preferat locuinţă la ultimul etaj

    “Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi”, a declarat luni într-o conferinţă de presă Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române.

    În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate.

    Cumpărătorii au ales un etaj intermediar în proporţie de 67,5%, iar 13,1% au preferat parterul. Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou.

    La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu vârste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%).

    “Aproape unul din zece clienţi (9%) au vârste de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă”, a spus Mincu.

    În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% dintre clienţi, iar cu persoane în intreţinere 18%.

    Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişioara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei.

    Cea mai mică valoare medie a fost consemnată în Bihor, cu 111.000 lei, urmată de Galaţi, cu 128.000 lei, urcând spre 137.000 lei în Argeş, 138.000 lei în Bacău, 150.000 lei în Sibiu şi 161.000 lei la Constanţa.

    La nivel naţional, 45% dintre împrumuturi au avut ca destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar oeste 13% pentru o casă sau o vilă.

    În Timiş, ponderea caselor a fost mai mare decât în restul regiunilor, de 19%, faţă de 9% în Braşov şi Cluj, având în vedere oferta disponibilă mai mare pe acest segment, în timp ce pentru apartamentele cu două camere achiziţiile au avut o pondere mai redusă decât la nivel naţional, de 41%.

    În oraşele cu centre universitare, ponderea garsonierelor este mai mare, de 12% la Cluj şi 11% în Timiş şi Bucureşti, fiind achiziţionate de către părinţii studenţilor din aceste oraşe.

    Suprafaţa medie a unei garsoniere este de 32 metri pătraţi la nivel naţional, la fel ca în Bucureşti, Timiş, Braşov şi Prahova. Suprafaţa cea mai mică se regăseşte în Dolj, de 27 metri pătraţi, iar cele mai mari în Sibiu – 35 metri pătraţi şi în Cluj, cu 36 metri pătraţi.

    Pentru apartamentele cu două camere, suprafaţa medie la nivel naţional a fost anul trecut de 49 metri pătraţi, la cele de trei camere – 67 metri pătraţi, la patru camere – 87 metri pătraţi, iar la case/vile – 149 metri pătraţi.

    “În acest an ne aşteptăm ca în acest an să vindem mai multe credite standard decât cele prin programul Prima Casă”, spune Mincu.

    Partenerii imobiliari ai BCR la nivel naţional estimează în 2015 o creştere a pieţei cuprinsă între 5% şi 15%, păstrând ritmul.

    “Toţi au transmis un optimism, îşi menţin trendul. Noi ne-am întâlnit cu partenerii imobiliari într-un road-show naţionat în a doua jumătate a lunii aprilie, deci eu au văzut deja nişte tranzacţii”, a explicat reprezentantul băncii.

    El a punctat că a crescut oferta de pe piaţă prin numărul de proiecte rezidenţiale noi executate şi livrate, care au deja cumpărători, aceştia apelând la finanţare bancară pentru achiziţie.

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.

  • Darian: în 2014, preţul mediu de tranzacţionare al apartamentelor vechi, la nivel naţional a fost de 678 €/mp

    Evoluţia pieţei imobiliare din cea de-a doua jumătate a anului 2014 demonstrează o tendinţă de stabilizare a preţurilor, valoarea locuinţelor poziţionându-se aproape de nivelul minim. Asistăm însă în această perioadă şi la situaţii pentru care preţul locuinţelor a înregistrat creşteri.

    Pentru al optulea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

    Conform analizei de piaţă Darian, pe primul loc în clasamentul preţurilor medii de tranzacţionare la apartamentele vechi, se situează şi de această dată Capitala, cu o medie de 965 €/mp, urmată îndeaproape de Cluj-Napoca cu 932 €/mp, pe locul trei situându-se Timişoara cu 860 €/mp. Comparativ cu perioada de început a crizei, preţurile apartamentelor vechi la nivel naţional au scăzut cu aproximativ 40%.

    “Această mică scădere a preţurilor s-a simţit extrem de puţin pe piaţa liberă, opinia agenţilor care acţionează pe piaţa rezidenţială fiind de stabilitate a preţurilor. Preţurile la nivel naţional au scăzut spectaculos de la mijlocul anului 2008 până azi. Pentru apartamentele vechi s-a înregistrat o scădere de aproximativ 40%”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele companiei de consultanţă DARIAN.

    În ceea ce priveşte apartamentele nou construite, media la nivel naţional pentru ultimele şase luni a fost de 776 €/ mp. Capitala a deţinut supremaţia şi în ceea ce priveşte preţurile apartamentelor noi, de aproximativ 1.137 €/mp – singurul oraş din România cu preţuri de peste 1.000 €/mp dar în scădere cu aproximativ 32% faţă de perioada de început a crizei. Pe locul doi se află Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 982€/mp şi pe locul al treilea regăsim Iaşi, cu 963€/mp.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor au cunoscut o uşoară scădere, de aproximativ 0,17% la nivel naţional. În Bucureşti, preţul caselor a crescut cu 3,1%, până la valoarea de 1.070€/mp. Pe locul al doilea este Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 870€/mp şi pe locul al treilea Constanţa, cu 838€/mp.

    În ceea ce priveşte terenurile pentru dezvoltare, tranzacţii s-au intensificat în ultimele şase luni, în special în Bucureşti. Investiţiile realizate la nivel naţional în SII 2014 pentru acest segment al pieţei imobiliare au fost de aproximativ 300 milioane €. Spre deosebire de terenurile pentru dezvoltare, cele agricole au înregistrat o creştere a preţurilor de peste 50% de la începutul anului 2012. Este cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare. În comparaţie cu perioada similară a anului trecut, preţurile s-au depreciat cu aproximativ 4% însă, faţă de anul 2008, preţurile au scăzut cu 63%.

    Închirierea spaţiilor de birouri s-a intensificat în primul semestru din 2014. În SII 2014 s-au livrat aproape 65.000 mp de spaţii de birouri la nivel naţional, în creştere cu 12% faţă de primul semestrul al anului. Capitala conduce detaşat cu 79% dintre spaţiile de birouri livrate. La nivelul întregii ţări sunt în construcţie mai multe proiecte de birouri, care totalizează peste 190.000 mp. 54% dintre acestea urmează a se livra în Bucureşti şi 33% în Cluj-Napoca.

    Sectorul spaţiilor comerciale a înregistrat o activitate în creştere în ultimul semestru al anului 2014, mai puţin intensă decât segmentul birourilor, dar peste segmentul industrial. Investitorii au acţionat cu prudenţă şi preferă achiziţia unor centre comerciale existente pe care să le extindă şi să le modernizeze, abandonând sau amânând dezvoltarea unor proiecte noi de centre comerciale în ţară.

    Dintre sectoarele pieţei imobiliare, activitatea de închiriere a spaţiilor industriale este singura care a înregistrat o scădere în acest semestru. Trendul îl reprezintă renegocierile de contracte, pentru locaţiile existente, în vreme ce relocările şi închirierile de spaţii noi sunt mai slab reprezentate.

     

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Apartamentele din marile oraşe s-au scumpit în ianuarie cu până la 17%, în Bucureşti s-au ieftinit

    Astfel, la nivel naţional a fost consemnată o creştere cu 2,1% faţă de decembrie anul trecut, ajungând la un nivel de 910 euro pe metru pătrat util (faţă de 891 de euro pe metru pătrat util), evoluţie influenţată de majorări înregistrate din marile oraşe analizate şi de reducerea din Bucureşti, potrivit imobiliare.ro.

    În Bucureşti preţul mediu cerut de proprietari este mai mic acum decât în perioada similară din 2014 cu 2,3% (faţă de un nivel de 1.061 de euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015 a avut loc un declin de 2,7% faţă de decembrie 2014, de la un nivel de 1.066 de euro pe metru pătrat util, până la 1.037 de euro pe metru pătrat.

    Tendinţa de scădere în Bucureşti a fost dictată de ambele segmente de piaţă analizate, în condiţiile în care locuinţele din blocurile vechi s-au ieftinit cu 0,9% în perioada menţionată (de la 1.011 la 1.002 euro pe metru pătrat util), iar cele noi au consemnat o scădere mai accentuată, de 5,4% de la 1.145 euro pe metru pătrat la 1.083 euro pe metru pătrat.

    Cluj-Napoca se situează pe primul loc în clasamentul scumpirilor la 12 luni, cu o diferenţă de 17,4% faţă de nivelul atins la finele lui ianuarie 2014 (818 euro pe metru pătrat util). Avansul a fost dictat, în mare parte, de segmentul locuinţelor noi, cu un plus de aproape 24% la 12 luni, de la un nivel de 715 euro pe metru pătrat).

    În prima lună din 2015, preţurile au crescut, în medie, cu 1,3%, de la 948 la 960 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi au consemnat un avans uşor, de 0,2%, de la 1.023 la 1.025 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele noi s-au apreciat însă cu 2,8%, de la 862 la 886 de euro pe metru pătrat util.

    Preţul mediu solicitat în Timişoara este, în medie, cu 4% mai mare decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut (807 euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015 a avut loc un uşor declin, de 0,9%, de la un nivel de 847 de euro pe metru pătrat util la finele lui decembrie 2014, până la 839 de euro pe metru pătrat util.

    Locuinţele din blocurile vechi din Timişoara au înregistrat o scădere de 0,5%, de la 837 la 833 de euro pe metru pătrat util, iar cele nou-construite s-au depreciat cu 2,9%, de la 892 la 866 de euro pe metru pătrat.

    În Braşov, apartamentele noi şi vechi sunt, în medie, cu 3,6% mai scumpe decât în perioada similară din 2014 (când se situau la o valoare medie de 822 de euro pe metru pătrat util). În ultima lună, pretenţiile vânzătorilor au crescut, per ansamblu, cu 1,3%, de la 841 la 852 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,6%, de la 827 la 840 de euro pe metru pătrat, în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au scumpit cu 0,9%, de la 904 la 912 euro pe metru pătrat.

    Preţurile în Constanţa sunt cu 2,7% mai ridicate în prezent faţă de perioada similară a anului trecut (când ajungeau la o medie de 853 de euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015, preţurile au consemnat un avans de 2,3%, de la 856 la 876 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 2,2% (de la 851 la 870 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi s-au apreciat cu 2,6% (de la 870 la 893 de euro pe metru pătrat util).

  • JLL îl numeşte pe Viorel Opaiţ business development director

    Opaiţ este absolvent al Academiei de Studii Economice, cu o experienţă de peste 10 ani în piaţa imobiliară, având în portofoliu peste 100 de tranzacţii încheiate, care însumează peste 500.000 mp de spaţii tranzacţionaţi. Pe parcursul carierei sale, numele său a fost legat de tranzacţii precum vânzarea A1 Business Park, consolidarea birourilor Vodafone, ING Bank sau Microsoft.

    Marius Scuta, national director la JLL, comentează: “După un an 2014 bun pentru JLL, în 2015 ne vom consolida echipa de specialişti, urmând să anunţăm noi seniori în cadrul companiei. Strategia noastră este de a ne extinde mai degrabă punctual decât extensiv.”

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară în 2015, Viorel Opaiţ, spune: ”Vom asista la dezvoltarea unor noi poluri de birouri, ca parte a provocării de a echilibra Bucureştiul din punct de vedere urbanistic şi al traficului, bazată şi pe o cerere crescută în ultimii doi ani în principal din domeniul IT şi outsourcing pentru spaţii mai flexibile şi mai uşor accesibilile pentru angajaţii lor. Pe zona industrială, am asistat anul trecut la intrarea unor noi jucători, dovada a potenţialului acestui segment. Producătorii de subansamble auto vor investi în continuare în creşterea capacităţilor din România în noul cadru politico-economic stabil, cerere care se va regăsi în viitoare trazacţii în principale oraşe din ţară.”

    Înainte de poziţia ocupată în JLL, Viorel Opaiţ a lucrat pentru o altă companie de consultanţă imobiliară din România, în cadrul departamentului de servicii corporative.

    Înregistrând venituri anuale globale de 4 miliarde dolari SUA, JLL activează în 75 de ţări şi peste 1.000 de locaţii din întreaga lume. Operând în numele clienţilor săi, compania oferă servicii de management şi servicii imobiliare externalizate, având un portofoliu de aproximativ 280 milioane m2 şi  un volum total al investiţiilor de 99 miliarde de dolari SUA rezultat din vânzări, achiziţii şi finanţări la nivel global în 2013. Divizia de management al investiţiilor – LaSalle Investment Management – administrează active imobiliare de 48  miliarde dolari SUA.

     

  • Unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală îşi povesteşte aventura antreprenorială

    A trecut mai puţin de un an de când Shimon Galon a părăsit GTC România. A plecat de la GTC într-o zi de luni, iar vineri se afla deja la noul său birou din Aviaţiei, alături de câţiva dintre oamenii împreună cu care a pornit Real Sol, proiectul său antreprenorial. În noua sa postură, spune că se simte mai relaxat decât a fost vreodată, deşi munceşte mai mult şi are responsabilităţi mai mari.

    CUM LUCREAZĂ? Sfârşitul anului 2014 l-a prins pe Shimon Galon într-unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui profesională: „Când am hotărât să plec pe drumul meu, la începutul lui 2014, nu am ştiut două lucruri: 1. direcţia în care se duce piaţa, piaţă în care, în ultimele luni, fiecare lună este mai bună decât alta şi 2. cu anii am observat că am un nume bun în piaţă, mult mai bun decât mă aşteptam eu, şi că aş putea să îl folosesc“.

    Shimon Galon face project management pe piaţa imobiliară, aplicând un model despre care spune că este, cel puţin deocamdată, unic: „Ce fac eu acum nu există încă pe piaţă, este un tip de project management mai neobişnuit: ofer toate serviciile unui investitor de la achiziţia unui teren până când proiectul începe să scoată bani. Eu mă ocup de tot, de creditare, de construcţie, de inspecţii, de marketing, de finanţare, de închirierea birourilor sau de vânzarea apartamentelor, de absolut tot în numele lui. Beneficiarul vine la mine cu gândul de a investi într-un proiect imobiliar, eu îi propun un business plan în funcţie de buget, locaţie şi alte coordonate, iar ulterior agreez toate lucrurile în numele lui, inclusiv cu banca. Investitorul nu trebuie să facă nimic, doar să fie de acord cu business planul pe care i-l pregătim, iar noi muncim de dimineaţa până seara să facem planul să meargă. Garantez business planul cu reputaţia mea şi, fiind cel mai de preţ lucru pe care îl am, am grijă să îmi îndeplinesc promisiunile“.

    Admite că s-a gândit mult la ce ar putea face, iar varianta de vânzare a unor servicii profesionale a fost de departe cea mai bună: „Să cumpăr încă un teren şi să îl vând sau să fac un bloc de 40 de apartamente şi să le vând nu e nicio chestie. Nu spun că nu voi mai face bani din tranzacţii, din intermedieri, şi banii aceia sunt buni, dar nu acesta este focusul. Cred că sunt puţini oameni în România la care să te duci, ca investitor, şi să spui: uite, am terenul ăsta, ce crezi că se poate face aici?, preia tu terenul, finisează proiectul şi adu-mi banii acasă. Ce am eu unic este că pot presta proiecte la cheie cu şanse reale pe piaţă în orice zonă imobiliară“.

    Galon spune că nu are un constructor preferat, ci licitează la fiecare proiect şi de fiecare dată ţine cont şi de preferinţele investitorului, dacă acesta vrea să se implice. „Chiar dacă piaţa construcţiilor a fost reconfigurată de criză, e mare lucru că au rămas pe piaţă oameni OK, companii bune. E important cu cine construieşti, vrei să fie stabil, să mai existe pe piaţă şi să îţi dea garanţie în caz de nevoie. O să fie bine.“

    Primele 10 luni de antreprenoriat au fost intense, recunoaşte Galon, dar sfârşitul anului 2014 a fost surprinzător de bun şi i-a demonstrat că timingul este unul dintre cele mai importante aspecte când vine vorba de luat decizii importante: „Dacă mi se întâmpla să iau decizia de a deveni antreprenor acum trei ani, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Atunci era sfârşitul lumii pe piaţa imobiliară şi puteam să vorbesc singur oricât, că nu aş fi avut proiecte. Acum însă, nu este zi să nu îmi bată un nou client la uşă. În fiecare zi. Negociez personal ideile de business şi contractele, iar ulterior echipa preia proiectul“.

    Echipa a crescut odată cu firma: Galon a început cu 3 oameni, acum, după 9 luni, are 15 angajaţi, iar pentru sfârşitul lui 2015 estimează că vor fi 30. Dezvoltarea viitoare a Real Sol poate avea loc oricât pe orizontală, dat fiind că modul de lucru al firmei nu permite supracapacitate, explică Shimon Galon: „Putem să avem oricâte proiecte, nu au cum să fie prea multe. Pentru fiecare proiect nou construim o echipă nouă care pleacă la treabă, sunt urmărite nişte proceduri, ei lucrează pe un proiect doi-trei ani şi apoi trec la altul“.

    Încep lucrul cu o şedinţă la 7.30 dimineaţa, după care fiecare angajat al Real Sol îşi continuă ziua în proiectul care îi este alocat. „Două lucruri am urmărit: să rămânem împreună (deşi lucrăm în multe proiecte diferite, toată lumea participă la şedinţa de dimineaţă) şi să oferim servicii foarte bune. Mă bazez pe marketing viral şi pe reuşita proiectelor.“