BusinessMagazin

Tag: piata de capital

  • Cadere accentuata la bursa

    "Pe masura ce atingem valori din ce in ce mai scazute, investitorii cu pierderi in portofoliu vand din ce in ce mai mult, cumparatorii fiind investitori pe termen mediu sau lung, care aduc bani pentru a profita de momentele foarte bune de intrare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.
    Panica la vanzare poate fi observata cel mai usor in evolutia companiilor cu rezultate financiare peste asteptari, cum sunt Banca Transilvania (simbol TLV) sau Banca Romana pentru Dezvoltare – Societe Generale (simbol – BRD), care inregistreaza in continuare pierderi. In aceste cazuri, vanzatorii marcheaza, totusi, profit, deoarece, in ciuda scaderilor din ultimele luni, titlurile au un randament pozitiv pentru intreg anul 2007.
    Situatia este asemanatoare si in cazul SIF-urilor, unde caderea este chiar mai mare, chiar daca, dupa primele 10 luni, societatile au inregistrat profit. Mai mult decat atat, valoarea unitara a actiunilor raportata la activul net, raport care arata valoarea reala a unei actiuni, este mult mai mare decat pretul de tranzactionare. Cea mai diferenta apare in cazul SIF Oltenia (simbol – SIF5), unde valoarea este de 5,05 lei dupa raportarile financiare la 10 luni, iar pretul mediu din piata este de 3,8 lei.
    Revenirea de la minus mai mare, peste trei procente) la un minus mai mic (circa doua procente) s-a realizat pe fondul unor volume mari de tranzactionare. Valoarea tuturor tranzactiilor realizate a fost de aproape 28 milioane euro, operatiunile incheiate la BVB ridicandu-se la peste 25 milioane euro, mult peste media de 17 milioane euro din cursul anului. "Revenirea pe volume" este considerat un factor care poate duce la sustinerea cresterii si in zilele urmatoare.
    Moneda nationala s-a depreciat astazi pana la 3,5 lei pentru un euro, principala cauza fiind considerata decizia Merrill Lynch de a recomanda "vanzare" pentru actiunile Erste Bank din cauza prezentei in Romania, zona uc risc investitional in crestere. Analistii considera posibila deprecierea leului pena la 3,6 – 3,7 lei/euro pana la sfarsitul anului.
    Corelarea pietei autohtone cu pietele internationale nu a functionat deloc astazi, majoritatea burselor din vestul europei inregistrand cresteri dupa ce s-au aflat la minimele din ultimele trei luni. Regiunea din care facem si noi parte, Europa Centrala si de Est, a continuat scaderea. Pana la ora inchiderii sedintei de tranzactionare de la noi, indicele polonez WSE WIG pierduse peste un procent, iar indicele BUX al bursei din Budapesta tot un procent. Codasii de astazi am ramas noi, cu un minus de peste 2%, si bulgarii, unde SOFIX a cazut aproape 4%.

    Cititi o analiza despre tendintele inregistrate de piata de capital din Romania in editia din aceasta saptamana a BUSINESS Magazin

  • Transgaz: vrem 10.000 de subscrieri

    Singura oferta publica de anul acesta se va desfasura intre 26 noiembrie si 7 decembrie, iar decontarea fondurilor suprasubscrise va avea loc in cateva zile de la incheiere. Conform directorului RCI tranzactionarea drepturilor de alocare va fi posibila din 19 decembrie, urmand a fi inlocuite de actiuni odata cu listarea acestora din februarie 2008 la categoria I a BVB.
    Ionesu crede ca in prima jumatate a anului viitor vor avea loc alte doua oferte publice initiale cel putin, ale Teraplast Bistrita si Adeplast Oradea. Valoarea singurului IPO de anul acesta este de aproximativ 67 milioane euro, bani ce urmeaza a fi folositi de catre transportatorul de gaze naturale pentru investitii.

    “Succesul ofertei Transgaz este un element cheie in listarea viitoarelor societati de utilitati publice”, a declarat ministrul economiei si finantelor Varujan Vosganian, care a adaugat ca se doreste triplarea capitalizarii bursiere, iar primul pas va fi listarea a inca trei companii din sector, Electrica, Romgaz si Hidroelectrica.

    “Aplicarea strategiei energetice nationale inseamna in primul rand realizarea unui inventar al tuturor companiilor de utilitati din sector, pentru a putea vedea ce poate fi privatizat si, mai ales, cum poate fi privatizat”, a spus Varujan Vosganian. Acesta mai arata ca 2008 va fi “anul privatizarilor” in sectorul energetic, dupa perioada de restructurare si modernizare. “Privatizarea se poate realiza si prin listarea pe piata de capital, deoarece, daca vom introduce companiile pe bursa, vom avea bani de modernizare”, arata ministrul Economiei si Finantelor.

    Listarea societatilor la BVB este considerata si o modalitate de reducere a deficitului comercial, fiind atrase investitii in respectivele companii. “Avantajele listarii sunt evidente, mai ales din punctul de vedere al atragerii de fonduri necesare finantarii. Listarea Transgaz a fost grabita (pregatirea proiectului s-a realizat in doar cateva luni) pentru a prinde perioada noiembrie – decembrie, luni favorabile investitiilor in oferte publice”, mai spune Vosganian, care considera ca oferta va avea succes in ciuda conditiilor internationale neprielnice.

    Compania nationala de transport al gazelor naturale va vinde intre 26 noiembrie si 7 decembrie 1,177 milioane de actiuni, reprezentand 10% din capitalul social, la un pret pe unitate de 191,92 de lei. Acest procent ar putea fi insa mai mare. Oferta publica initiala derulata de Transgaz Medias este prima in care investitorii vor primi si drepturi de alocare aferente actiunilor subscrise.

    Drepturile de alocare sunt emise atasat actiunilor si revin, ulterior inchiderii perioadei de derulare a ofertei publice initiale primare de vanzare, persoanelor care au subscris si platit integral actiuni in cadrul perioadei de exercitare a dreptului de preferinta, precum si in cadrul ofertei publice de vanzare.

    Potrivit reprezentantilor intermediarului ofertei, societatea de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment, tranzactionarea drepturilor de alocare aferente ofertei publice initiale de listare a Transgaz Medias la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) ar putea incepe la 19 decembrie. Drepturile de alocare permit scurtarea perioadei dintre finalizarea ofertei si inceperea tranzactionarii la bursa de la doua luni la circa sapte zile lucratoare, potrivit unui raport al Raiffeisen Capital & Investment. (Mediafax)

  • Poate daca-si revine bursa

    Recent, o banca isi facea reclama la o dobanda ce poate ajunge la 8,5% anual, iar decizia Bancii Nationale de a majora dobanda de politica monetara e de asteptat sa mai urce putin aceste randamente. Pentru comparatie, Indicele Fondurilor Mutuale (IFM) avea, la sfarsitul lunii octombrie, o crestere de 12,2% fata de inceputul anului si de 14,7% in ultimele 12 luni.

    IFM a fost lansat de Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), insumeaza valoarea activelor a 34 fonduri de investitii si calculeaza, saptamanal, cresterea sau scaderea acesteia. Practic, prezinta o medie ponderata a fondurilor, un randament mediu al acestora. Cine vrea sa achizitioneze unitati ale fondurilor (certificate de investitor) si se uita la acest indicator va observa ca nu este mult superior dobanzii bancare pentru depozitele la termen. Prin urmare, isi va mai investi oare romanul in fonduri mutuale banii economisiti? Daca a fost atent la criza sectorului imobiliar american, unde s-au pierdut sume de ordinul miliardelor, probabil ca nu. La urma urmei, depozitele bancare sunt garantate, cel putin in parte – cele ale fondurilor nu. Dar daca se va uita la randamentele individuale ale fondurilor existente in Romania, ar putea gasi si profituri bune. Mai ales la fondurile de actiuni, adica cele care au activele in titluri listate la bursa.

    „Fondurile de investitii reprezinta, totusi, un instrument bun de economisire pentru randamente mai ridicate decat cele ale depozitelor bancare, dar multi potentiali investitori nu au suficiente cunostinte sau nu au timpul necesar sa faca plasamentele“, spune Sorin Ichim, director de mar-keting si vanzari la Raiffeisen Asset Management, care adauga ca in tarile dezvoltate, peste 30% din activele unei familii sunt investite in astfel de produse.
    In functie de destinatia banilor, fondurile se impart in patru categorii – monetare, cu instrumente cu venit fix, diversificate si fonduri de actiuni. Fondurile monetare, cu cele mai reduse profituri, dar si riscuri zero, sunt cele care investesc in active precum plasamente interbancare, depozite pe termen scurt sau certificate de trezorerie. Din cauza randamentului scazut, fondurile monetare sunt putine ca numar. Simfonia 1, administrat de SG Asset Management BRD, a inregistrat in 2007 un profit de 5,3%, valoare apropiata de cea din anul precedent. Bancpost Plus, administrat de EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania, a crescut anul acesta cu 5%, iar in 2006 cu 5,4%. Randamentele se situeaza si aici sub cele oferite de depozitele bancare, ceea ce le face putin atractive in prezent.

    Profiturile mici nu sunt insa o surpriza. „La fondurile mutuale vor fi anul acesta randamente de 4-6% probabil, la cele cu instrumente cu venit fix sper sa obtinem peste 10%, iar la cele diversificate cred ca va fi in jur de 14-16%. Doar cele de actiuni vor creste anul acesta peste 20%“, spune Eugen Voicu, director general al Certinvest. Fondurile de obligatiuni sau instrumente cu venit fix au performat sub asteptari anul acesta. Cel mai bine au mers Orizont, administrat de Certinvest, care a urcat cu 6,8% de la inceputul anului, si Stabilo, administrat de Pioneer Asset Management, cu un profit de 6,6%. Pioneer mai are un fond de acelasi tip, Europa Obligatiuni, care a inregistrat cel mai scazut profit in acest an, de 2,6%, dupa ce anul trecut a fost incheiat cu un minus de 5%.

    Evolutia fondurilor de instrument cu venit fix, cu plasamente in instrumente ale pietei monetare si obligatiuni, a fost influentata de dobanzile in scadere de pe piata interbancara, dar situatia s-ar putea schimba in ultimele doua luni ale anului, dupa ce Banca Nationala a decis majorarea dobanzii de politica monetara cu jumatate de procent. Fondul BCR Clasic, administrat de BCR Asset Management, care a adunat cei mai multi bani de la investitori pentru fondurile de obligatiuni, 25,8 milioane de lei, are un randament, in 2007, de 5,8%. Anul trecut, fondul a crescut cu 6,8%.

    Fondurile diversificate sau mixte ar trebui sa fie cele mai atractive ca mijloc de economisire. Investitiile se fac in proportie de pana la 45% in actiuni listate, iar restul in obligatiuni, certificate de trezorerie sau depozite. Riscul este astfel scazut, iar randamentul poate urca pana la 20% anual. Fortuna Classic, administrat de Target Asset Management, are un profit de 19% in acest an, urmat la mare distanta de BT Clasic, fondul Bancii Transilvania, cu aproape 13%, si Capital Plus, al Certinvest, cu 12%. Bancpost Active Balance, fondul cu cele mai mari active, peste 76 de milioane de lei, a crescut cu 11,8 procente in 2007. Cel mai redus randament este intalnit la Concerto, fondul SG Asset Management, cu un plus de 7,3%.

    Alaturi de profit, un indicator important este cel de risc. Denumit VAR (Value At Risk – Valoarea fata de risc), indicatorul lansat de UNOPC calculeaza posibilitatea pierderii a 95% din valoarea activelor fondului pe parcursul unui an de zile. Evident, cu cat nivelul de risc este mai mic, cu atat si profitul este mai redus. Posibilitatea cea mai mica de pierdere o inregistreaza fondul mixt Raiffeisen Benefit, cu o valoare de 8,02%, in conditiile unui randament de 7,6% in 2007. Fortuna Classic, cel mai performant fond mixt, are un nivel de risc de 19,6%.

    Cele 34 de fonduri cuprinse in indicele IFM au active in valoare totala de 885 de milioane de lei (circa 270 de milioane de euro), in crestere de la aproximativ 200 de milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Grosul banilor este impartit intre fondurile mixte, cu 315 milioane de lei (95 de milioane de euro) si cele de actiuni – 390 de milioane de lei (aproximativ 120 de milioane de euro). „Fondurile de investitii sunt dominate de cele de actiuni si mixte, cu o proportie de circa 80%. Situatia a fost creata de randamentele mai mari si de deschiderea catre risc a investitorilor“, spune Dan Nicu, presedintele SG Asset Management.

    Fondurile de actiuni sunt adresate persoanelor care doresc sa investeasca in companii listate la bursa, dar nu au timpul sau cunostintele necesare. Teoretic, profiturile acestui tip de investitii sunt cele mai mari, dar la fel sunt si riscurile. Evolutia actiunilor listate se reflecta direct in valoarea activelor. Cel mai putin performant fond este Premio, administrat de Pioneer, cu un randament de 3,9% la sfarsitul lunii octombrie. Situatia de pe piata de capital se reflecta cel mai bine in evolutia acestui fond. La finele lunii septembrie, valoarea activelor crescuse cu numai 0,64% fata de inceputul anului. Bursa de Valori a revenit pe crestere usoara in octombrie, majorare reflectata imediat in profitul fondului. Ramane de vazut daca pana la sfarsitul anului Premio va reusi sa recupereze mai mult din decalajul fata de celelalte fonduri de actiuni. Evolutia slaba se reflecta si in active, fondul Pioneer avand doar 4,2 milioane de lei (circa 1,3 milioane de euro) in administrare. Indicatorul de risc aferent Premio este de 40,7%.

    Numai sase fonduri au reusit sa obtina o crestere mai mare de 20% in cursul acestui an.

    Fondurile administrate de banci comerciale au adunat si in cazul acestui tip de investitii cei mai multi bani de la investitori. Raiffeisen Prosper are in administrare active de 86,6 mil. lei (26,2 mil. euro) si a reusit sa creasca in 2007 cu 13,6%, sub media principalilor indici bursieri (indicele BET a urcat cu 22% de la inceputul anului). Fondul bancii Raiffeisen are insa un indicator de risc scazut, de 19,4%. „O expunere pe termen lung pe piata de capital genereaza si castiguri mai interesante. De aceea, Raiffeisen Prosper a obtinut de la lansare randamente mai ridicate decat Benefit, fond cu o expunere mult mai redusa pe piata de actiuni“, spune Sorin Ichim.

    O valoare ridicata a activelor are si BT Maxim, administrat de BT Asset Management, cu o valoare totala de 79,4 milioane de lei (24 mil. euro). BT Maxim a crescut anul acesta cu 25,8%, indicatorul de risc fiind de 27,5%.

    Valoarea profiturilor este legata de suma activelor. Pentru toate fondurile deschise de investitii, lichiditatea este un aspect important. Administratorii trebuie sa fie capabili oricand sa rascumpere unitatile detinute de investitori, o parte din bani fiind retinuti pentru solvabilitate. Astfel, cu cat investitiile vor creste, cu atat fondurile au sanse sa evolueze mai bine. In prezent, piata fondurilor mutuale reprezinta circa 1,5% din valoarea economiilor plasate in depozite bancare, cu un total de aproximativ 80.000 de investitori. Ceea ce inseamna ca piata are din belsug de unde creste. Insa majorarea dobanzii de politica monetara, ce va duce la o urcare a randamentelor bancare, dar si evolutia proasta din ultimul timp a Bursei ar putea da peste cap planurile administratorilor de fonduri. Sperantele raman in revenirea la un moment dat a Bursei si a actiunilor listate acolo.

  • Cea mai buna bursa

    Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a reusit in acest an performanta negativa de a nu avea niciun emitent nou. Mai mult, companiile care intentioneaza sa se listeze prefera burse internationale, cum este cea din Londra. Cat de profitabila este insa prezenta unei companii romanesti pe o piata internationala? O modalitate de afla este prin compararea evolutiilor pe care
    le-au avut doua societati listate la Londra si la Bucuresti, A&D Pharma si Transelectrica.

    Alegerea celor doua companii poate parea nepotrivita. Un distribuitor privat de produse farmaceutice si un transportator de energie electrica, controlat de stat, nu au prea multe in comun. Insa singurele societati cu activitate in Romania listate la o bursa internationala sunt A&D Pharma si Vimetco BV (actionarul principal al Alro Slatina). Fondul de investitii inregistrat in Olanda, Vimetco, a fost inscris recent la LSE, deci nu putem vorbi de o evolutie a titlurilor pentru un timp mai indelungat. Iar Transelectrica este singura societate listata in aceeasi peri-oada, dar la Bucuresti, cu o capitalizare egala, de circa 400 de milioane de euro.

    DAVID SI GOLIAT. Cam asa s-ar putea compara micuta bursa autohtona cu gigantul londonez. Capitalizarea London Stock Exchange (LSE), adica valoarea de piata cumulata a tuturor emitentilor, se ridica la peste 3.000 de miliarde de euro, in timp ce capitalizarea BVB abia a reusit sa atinga 40 de miliarde de euro. Iar numarul societatilor listate este de circa 1.800 pentru Londra si de 59 pentru Bucuresti. La capitolul imagine, bursa londoneza se lauda cu 300 de companii internationale, pe cand bursa noastra nu are inca niciun emitent strain. Ce avantaje poate avea, totusi, BVB? „In primul rand, compania ar avea parte de publicitate gratuita exact in spatiul in care isi desfasoara activitatea, adica pe piata din Romania. Iar interesul investitorilor ar fi mult mai ridicat decat la Londra, unde ar concura cu societati de renume mondial“, spune Sergiu Ovidiu Pop, director general al Intervam Investments si presedinte al Depozitarului Central. Un punct in plus pentru tranzactionarea pe malul Dambovitei pentru o companie mare, precum A&D Pharma, este intrarea pe piata principala, alaturi de principalele firme din tara noastra. La Londra, acest lucru nu este posibil, din cauza conditiilor impuse. Adica, o capitalizare de cel putin un miliard de euro sau minimum trei de activitate auditata conform normelor internationale. Din aceasta cauza, distribuitorul de farmaceutice din Romania s-a listat pe Alternative Investments Market (AIM – Piata Alternativa de Investitii), echivalentul pietei RASDAQ de la noi, spatiu destinat companiilor din economii emergente.

    PUBLIC VS. PRIVAT. De ce s-au listat? Pentru atragerea de fonduri si stabilirea valorii de piata, in cazul companiei private. A&D Pharma este lider pe segmentul de distributie de farmaceutice, prin lantul de farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, cu o cota de 19% din piata, unde principalii competitori sunt Relad, Polisano si Farmexpert. Dupa contractarea unui imprumut sindicalizat in valoare de 100 de milioane de euro, principalul actionar, fondul de investitii Sograno BV, inregistrat in Olanda, a decis listarea la Londra printr-o emisiune de certificate globale de depozit. Aceste certificate (GDR – Global Depositary Receipts) reprezinta un instrument de tranzactionare prin care cumparatorul este proprietarul actiunilor, aflate in custodia unei banci, dar fara a avea drept de vot in consiliul de administratie. BVB nu permite inca tranzactionarea acestor instrumente. Valoarea emisiunii, lansata in octombrie anul trecut, a fost de 120 de milioane de euro, fiecare certificat fiind purtatorul a 6 actiuni. Capitalizarea societatii, calculata la pretul de oferta, era de 400 de milioane de euro. Transelectrica, companie de stat cu monopol in transportul energiei electrice, a fost inclusa in programul guvernamental de sustinere a pietei de capital, alaturi de Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica. Listarea a avut loc in urma unei oferte publice initiale (IPO – Initial Public Offer), in iunie anul trecut, iar valoarea totala a pachetului de 10% din actiuni scos pe bursa a fost de circa 34 de milioane de euro. Pretul de vanzare al unei actiuni a fost de 16,8 lei, ceea ce a dus capitalizarea societatii la aproape 400 de milioane de euro.

    SUCCESUL OFERTEI. Desi valoarea de piata calculata de catre specialistii angajati in procesul de evaluare a fost egala, datele ofertei au fost diferite. In cazul A&D Pharma, pretul de oferta pe actiune a fost de 2 euro, in conditiile unei cifre de afaceri de 331 de milioane de euro in 2006, cu un profit net de 18 milioane de euro. Transelectrica si-a cotat titlul la 16,8 lei, cu circa 70% mai mult decat valoarea nominala, dar in conditiile unei cifre de afaceri duble, 700 de milioane de euro, si ale unui profit net triplu, 70 de milioane de euro. Emisiunea de certificate a A&D Pharma si-a gasit cumparatori, intermediarul ofertei, ING Bank Sucursala Londra, gasind oportun sa vanda chiar mai multe actiuni. Prin operatiunea de supraalocare, inca 1,35 milioane de certificate au fost achizitionate, iar procentul de actiuni libere pe piata a ajuns la 34%. „Titlurile au fost achizitionate de investitori institutionali din Europa, in principal din Londra, Frankfurt, Paris, Scandinavia“, a declarat Matthew Hooper, managing partner la Shared Value in Londra. Transelectrica, care a vandut doar un pachet de 10%, a inregistrat la randul sau o cerere de 6,5 ori mai mare, valoarea ordinelor de cumparare ajungand pana la 230 de milioane de euro. „Cumparatorii au fost in proportie de 70-75% romani, iar persoanele juridice 80-85% din total. Majoritatea au privit actiunile noastre ca un fel de obligatiuni, de pastrat in portofoliu timp mai indelungat“, spune Razvan Purdila, director al departamentului pentru piata de capital in cadrul Transelectrica.

    COSTURILE OPERATIUNII. Conform datelor oferite de oficialii A&D Pharma, listarea la Londra a insemnat 8% din valoarea emisiunii. De cealalta parte, dupa cum spune Razvan Purdila, costurile totale ale ofertei publice initiale s-au ridicat la aproximativ 2,5 milioane de euro, adica un procent de 8%. Practic, companiile au cheltuit la fel de mult, lucru normal pentru o piata comuna cum este cea a Uniunii Europene. Dar castigurile, reprezentate de cresterea cotatiei pana in prezent, sunt diferite. Certificatele de la Londra se tranzactioneaza, in prezent, cu circa 16 euro, cu 30% mai mult fata de listare. Actiunea Transelectrica se vinde cu aproximativ 42 de lei, o majorare de 250%. De ce a crescut mai mult la Bucuresti? Cum profiturile realizate peste an au consemnat majorari la ambele societati, determinant a fost interesul investitorilor. Mai multi doritori inseamna pret mai scump.

    LEGISLATIA. „Atunci cand vorbim de investitori straini care vin pe piata noastra de capital, vorbim si despre riscul de tara. Romania nu este Marea Britanie in ceea ce priveste stabilitatea politica sau cea economica. De aceea, investitorii mari pot prefera achizitionarea unor titluri din piata londoneza“, spune Daniel Badea, partener asociat in cadrul casei de avocatura Badea Clifford Chance. Ceea ce inseamna ca o companie care urmareste fondurile de investitii institutionale isi poate indeplini mai usor scopurile la Londra decat la Bucuresti.
    Printre avantajele gasite de avocati in cazul unei listari la LSE se numara emisiunea de GDR (din start mai avantajoasa, pentru ca noii actionari nu au drepturi de vot asociate cu actiunile) si lichiditatea mult mai mare. Narcisa Oprea, avocat asociat la Bostina si Asociatii, vorbeste si despre intarzierea operatiunilor bursiere cauzate de anumite reglementari legale: „Conform regulamentului CNVM, dupa inchiderea unei oferte publice si publicarea acesteia in Monitorul Oficial se mai asteapta 30 de zile inainte de intrarea la tranzactionare. Motivul, cu titlu general, este o eventuala atacare a deciziei de listare in instanta“.

    CONCLUZII? Evident, nu se pot trage concluzii urmarind doar aceste doua exemple. Insa este foarte probabil ca, daca nu e la mijloc doar nevoia urgenta de a obtine finantare, avantajele de imagine oferite de o bursa straina sa conteze mai mult pentru o serie de mari companii private de la noi, ceea ce ar explica de ce la BVB sunt asa de putine intrari de noi emitenti (daca exceptam listarile „cu program“ ale societatilor controlate de stat, de talia Transgaz, urmatoarea pe lista celor care vor fi aduse la cota Bursei din Bucuresti). „Am ales Londra deoarece este centrul pietelor de capital din Europa. Majoritatea analistilor care acopera la nivel international industria din care facem parte este localizata la Londra“, spune Dragos Dinu, director general al A&D Pharma. Printre ultimele companii importante care au anuntat ca doresc o listare la Londra este RCS&RDS. „Confirmam intentia de a ne lista la LSE. Ne aflam in plin proces de evaluare si de stabilire a strategiei de listare, iar pana la finalizarea acesteia nu dorim sa dam detalii“, a declarat Diana Modval, director de relatii publice al RCS&RDS. De asemenea, Radu Georgescu a afirmat ca bursa cea mai potrivita pentru Gecad Group, al carei presedinte este, ar fi una in care sectorul IT este foarte bine reprezentat, dand de inteles ca bursa din New York ar putea fi cea potrivita.

    IPO LA BVB. Sperante pentru oferte publice noi raman pentru anul viitor. Desi pastreaza tacerea „conform clauzelor contractuale“ asupra posibililor candidati la listare, avocatii sunt de parere ca vor fi mai multe oferte publice initiale in 2008. „Cel mai probabil vom avea cateva IPO-uri mari anul viitor si in anii care vor urma. Nu inseamna foarte mult, dar vor fi importante pentru piata de capital“, spune Daniel Badea. Avocatul mai pune absenta listarilor si pe seama restructurarilor necesare din cadrul unei firme mari. „Sunt cazuri in care, dupa incheierea restructurarilor necesare listarii, clientii descopera ca nu mai au un istoric financiar atat de pozitiv pe cat sperau sa aiba. Atunci pot alege sa amane listarea pentru a avea succesul scontat“, declara David Eatough, partener asociat la Badea Clifford Chance.

    DUBLA LISTARE. RCS&RDS, Gecad, Altex, RTC, Blue Air sunt companii care ar dori sa-si vada actiunile la o bursa internationala. Toate sunt nume cunoscute in piata romaneasca, deci imaginea pe plan european ar putea fi mai importanta pentru ele. Numai ca pentru a avea parte de randamentele mari de la Bucuresti, ar putea recurge la o dubla listare. Dragos Dinu a declarat inca de la lansarea emisiunii din Londra ca este luata in calcul listarea la BVB. De asemenea, Erste Bank, actionarul mjoritar al BCR, este asteptata in perioada imediat urmatoare pe piata romaneasca. Pentru o dubla listare insa e nevoie de rabdare, pentru ca pregatirea admiterii la bursa dureaza intre 6 si 8 luni, iar durata si eforturile presupuse de o dubla listare pot fi dificultati pe care nu orice companie e dispusa sa si le asume.