BusinessMagazin

Tag: pasiune

  • ”Trăim într-o lume conectată în permanenţă. Nu ne putem imagina o zi în care să nu avem acces la internet”

    Afacerea pornită de Florin Enache în 1998 cu un magazin pe strada Teilor din Piteşti a crescut între timp la 27 de magazine, dar dincolo de prezenţa fizică, un rol esenţial în dezvoltarea businessului l-a avut prezenţa online a brandului şi posibilitatea de a folosi internetul în gestionarea unor zone ale afacerii.

    ”Astăzi, întreaga lume este conectată, iar online avem oportunitatea să promovăm imaginea unui brand puternic, de încredere prin prezentarea detaliată a produselor, serviciilor şi locaţiilor noastre. Mediul online ne oferă oportunităţi pe care, ca brand, nu le putem obţine, indiferent de cât de bine poziţionată ar fi oricare dintre locaţiile noastre.  Ne bucurăm de o viteză foarte bună a internetului, lucru care ne ajută atât în gestionarea tuturor operaţiunilor ce ţin de administrarea stocurilor, cât şi în prezentarea detaliată a produselor şi menţinerea unei legături strânse cu toţi cei care aleg să ne viziteze atât online, cât şi offline”, povesteşte Horaţiu Vasilescu, director executiv al lanţului de bijuterii. Soluţia aleasă de reţeaua Teilor pentru a acoperi toate aceste nevoi este varianta de internet fix cu fibră optică oferit de Vodafone România, care asigură până la 1Gbps viteză, în bandă simetrică, atât download, cât şi upload. Dincolo de zona administrativă, prezenţa online a brandului îi asigură reţelei de bijuterii vizibilitate, facilitarea interacţiunii cu clienţii, posibilitatea de a oferi informaţii detaliate legate de produse şi servicii, dar şi atingerea obiectivelor de vânzare.

    În acelaşi timp, serviciul oferit de Vodafone România ajută compania să îşi eficientizeze operaţional echipa şi să automatizeze anumite procese uzuale, ceea ce înseamnă mai mult timp pentru relaţionarea cu clienţii. ”În businessul nostru totul este interconectat şi updatat constant. Investim mult atât în promovare, cât şi în calitatea interacţiunii şi a comunicării umane între consilierul de vânzări şi client. Din acest motiv, am ales ca multe dintre procesele uzuale care se desfăşoară în cadrul locaţiilor Teilor să fie automatizate şi să beneficieze de o conexiune rapidă, astfel încât timpul şi atenţia noastră să se îndrepte strict către dorinţele clienţilor noştri”, spune Horaţiu Vasilescu.

    Pentru companii, unul dintre avantajele aduse de pachetul de  internet prin fibră optică de la Vodafone România este accesul printr-o conexiune permanentă, rapidă şi sigură, oriunde s-ar afla sediile sau punctele de lucru. ”Nu ne putem imagina o zi în care să nu avem acces la informaţii legate de ceea ce se întâmplă în interiorul mecanismului Teilor. Suntem dependenţi de această conexiune virtuală, cu reverberaţii puternice în orice latură a businessului nostru”. Prin oferta Vodafone România, indiferent de condiţiile reţelei sau încărcare, utilizatorii au mereu aceeaşi viteză de transfer, iar fibra optică ajunge până în punctele de lucru solicitate (tehnologie FTTH/FTTB).

    În plus, în ultimii ani mediul de business a devenit conştient de importanţa pe care o are securitatea datelor asupra afacerilor companiei şi siguranţei angajaţilor, iar alegerea unui provider de încredere pentru serviciile de internet se află pe lista de priorităţi a oricărui antreprenor.

    Internetul a schimbat în ultimii ani radical modul de a face business, de a promova un produs, de a ajunge la clienţi. Iar într-o lume a vitezei, internetul fix în sine nu mai este suficient. Diferenţa o face viteza garantată şi calitatea reţelei de fibră optică.

    ”Internetul este o bancă infinită de informaţii de care trebuie să profităm la maximum. Online totul este transparent şi vizibil, fiecare cerere, întrebare, gând legat de produsul tău contează şi contribuie la construirea poziţiei brand-ului atât în plan fizic, cât şi virtual”, a adăugat directorul executiv al bijuteriilor Teilor, reţea care vrea să se extindă anul viitor cu minim trei magazine.

    Articol cu conţinut publicitar

    Descoperă mai multe despre internetul fix de la Vodafone aici

  • Johnny Depp cheltuia 30.000 de dolari pe lună doar pe vin

    Pasiunea lui Johnny Depp pentru vin este deja notorie pentru fanii lui, mai ales că are şi un tatuaj cu înscrisul ”Wino Frever”. Iniţial era scris ”Winona Forever”, dar cum dragostea pentru celebra actriţă s-a stins, a hotărât să o marcheze pe cea căreia i-a rămas fidel: vinul. Nu doar tatuajul stă dovadă pasiunii sale, ci şi peştera pe care a amenajat-o în castelul său din Franţa.

    Uitându-se pe facturile sale, ai putea spune că Johnny Depp a trecut de la stadiul de dragoste pentru vin la cel de obsesie. 30.000 de dolari cheltuiţi lunar pe sticle de vin sunt o dovadă că lucrurile au scăpat de sub control.

    Citeşte continuarea pe www.gustarte.ro

  • Johnny Depp cheltuia 30.000 de dolari pe lună doar pe vin

    Pasiunea lui Johnny Depp pentru vin este deja notorie pentru fanii lui, mai ales că are şi un tatuaj cu înscrisul ”Wino Frever”. Iniţial era scris ”Winona Forever”, dar cum dragostea pentru celebra actriţă s-a stins, a hotărât să o marcheze pe cea căreia i-a rămas fidel: vinul. Nu doar tatuajul stă dovadă pasiunii sale, ci şi peştera pe care a amenajat-o în castelul său din Franţa.

    Uitându-se pe facturile sale, ai putea spune că Johnny Depp a trecut de la stadiul de dragoste pentru vin la cel de obsesie. 30.000 de dolari cheltuiţi lunar pe sticle de vin sunt o dovadă că lucrurile au scăpat de sub control.

    Citeşte continuarea pe www.gustarte.ro

  • Povestea ceasornicarului român ce face adevărate opere de artă. A creat peste 100 de ceasuri în doi ani – GALERIE FOTO

    Primul ceas Augustin a fost gata acum 2 ani, de Crăciun, după o muncă de 4 ani. Watchmaker-ul a învăţat singur, pentru că în breaslă şi educaţia este exclusivistă. Pentru partea tehnică a fost autodidact, iar pentru cea artistică l-au ajutat studiile de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, dar şi cele de Arhitectură Peisageră de la Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti.
     
    „Nu am avut în spate o familie de ceasornicari. Pur şi simplu am văzut ceasuri pe net care aveau aşa o abordare mai artistică. Mi-am acordat câteva ore să văd despre ce este vorba. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am ţinut de el până am reuşit.  Mi-a luat patru ani să fac primul cadran de ceas. Acum poate să îmi ia 3 sau 4 zile. Asta înseamnă că ştiu de unde să încep şi unde să termin. Atunci când targ o linie pe o schiţă, trebuie să ştiu exact şi soluţia tehnică a acelei linii: este şansţ, este tăietură, este altă piesă pentru linie… Aceasta este partea mai grea, găsirea soluţiei tehnice exact din mometul în care desenez…. Mereu mi se rupe sufletul când pleacă un ceas de la mine. Mereu spun că acel model o să mi-l fac şi mie. Nu cred că există cel mai drag ceas. Cred că există povestea din spatele fiecărui ceas şi reacţia clienţilor.” mărturiseşte Augustin.
     
    În 2 ani, aproximativ 100 de cadrane de ceas au ieşit din mânile sale. Carcasele sunt nemţeşti, iar mecanismee elveţiene, de cea mai înaltă calitate. Pentru curele apelează la un alt meşter artist, care manufacturează curele din materiale exotice: piton, aligator, pisică de mare,  şi struţ.  Spune că ceasurie sale nu sunt pentru cei cu bani, ci pentru cei educaţi: „. 99% din clienţii au un nivel de educaţie foarte ridicat. Pentru că eu vând un statut spiritual, nu un statut financiar. ( … ) Augustin este un brand acum, mai ales pentru cei care sunt pasionaţi de ceasuri. Am  comenzi din străintate, dar multe comenzi vin de la noi. Şi parcă mie mai drag să fac ceasuri românilor, decât celor de afară.”
     

  • Povestea ceasornicarului român ce face adevărate opere de artă. A creat peste 100 de ceasuri în doi ani – GALERIE FOTO

    Primul ceas Augustin a fost gata acum 2 ani, de Crăciun, după o muncă de 4 ani. Watchmaker-ul a învăţat singur, pentru că în breaslă şi educaţia este exclusivistă. Pentru partea tehnică a fost autodidact, iar pentru cea artistică l-au ajutat studiile de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, dar şi cele de Arhitectură Peisageră de la Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti.
     
    „Nu am avut în spate o familie de ceasornicari. Pur şi simplu am văzut ceasuri pe net care aveau aşa o abordare mai artistică. Mi-am acordat câteva ore să văd despre ce este vorba. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am ţinut de el până am reuşit.  Mi-a luat patru ani să fac primul cadran de ceas. Acum poate să îmi ia 3 sau 4 zile. Asta înseamnă că ştiu de unde să încep şi unde să termin. Atunci când targ o linie pe o schiţă, trebuie să ştiu exact şi soluţia tehnică a acelei linii: este şansţ, este tăietură, este altă piesă pentru linie… Aceasta este partea mai grea, găsirea soluţiei tehnice exact din mometul în care desenez…. Mereu mi se rupe sufletul când pleacă un ceas de la mine. Mereu spun că acel model o să mi-l fac şi mie. Nu cred că există cel mai drag ceas. Cred că există povestea din spatele fiecărui ceas şi reacţia clienţilor.” mărturiseşte Augustin.
     
    În 2 ani, aproximativ 100 de cadrane de ceas au ieşit din mânile sale. Carcasele sunt nemţeşti, iar mecanismee elveţiene, de cea mai înaltă calitate. Pentru curele apelează la un alt meşter artist, care manufacturează curele din materiale exotice: piton, aligator, pisică de mare,  şi struţ.  Spune că ceasurie sale nu sunt pentru cei cu bani, ci pentru cei educaţi: „. 99% din clienţii au un nivel de educaţie foarte ridicat. Pentru că eu vând un statut spiritual, nu un statut financiar. ( … ) Augustin este un brand acum, mai ales pentru cei care sunt pasionaţi de ceasuri. Am  comenzi din străintate, dar multe comenzi vin de la noi. Şi parcă mie mai drag să fac ceasuri românilor, decât celor de afară.”
     

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Strategia din Silicon Valley de lângă Guvern

    „Preferăm spaţiile centrale. Am început cu o astfel de locaţie în centrul San Franciscoului şi păstrăm tradiţia şi în Bucureşti”, descrie James Park, CEO şi cofondator al mărcii globale de dispozitive inteligente pentru măsurarea activităţilor fizice Fitbit, alegerea clădirii de birouri. Potrivit lor, centrul pe care au început să îl dezvolte aici, după achiziţia din urmă cu câteva luni a Vector Watch, este al doilea cel mai important al companiei din afara San Francisco; compania este prezentă cu birouri şi în Dublin, Hong Kong, Shanghai, Seul, Minsk, New Delhi, Tokio, San Diego, Boston.

    James Park, alături de Eric Friedman, CTO şi cofondator al firmei cu venituri de peste 2 miliarde de dolari anul trecut, se află la prima lor vizită în România. În evenimentul de presă prilejuit de lansarea birourilor locale, fondatorii Fitbit nu se arată foarte generoşi cu dezvăluirea unor informaţii precum valoarea investiţiilor făcute aici, numărul de angajaţi pe care şi-au propus să-l atingă ori cât din tehnologia Vector Watch, ceasul inteligent dezvoltat în România, se regăseşte în Fitbit Ionic, smartwatch-ul lansat în această toamnă de companie. „Să fiu sincer, nu ştiam prea multe despre România, dar după ce am vorbit cu Andrei Pitiş şi echipa Vector, am învăţat multe despre oameni, despre ţară. Am mers 30 de minute de la hotel până aici dimineaţa şi am văzut o parte din oraş, mi s-a părut frumos, sunt bucuros să mă aflu aici”, descrie James Park, CEO-ul şi cofondatorul Fitbit, primele impresii făcute în Bucureşti.

    Eric Friedman, CTO-ul şi cofondatorul Fitbit, rememorează prima întâlnire cu cel care a dezvoltat Vector Watch: „L-am întâlnit prima dată pe Andrei Pitiş în San Francisco, în urmă cu aproximativ un an, şi ce a ieşit în evidenţă la el şi echipa sa a fost, pe lângă un produs foarte corect, pasiunea cu care a vorbit despre produs. Faptul că am văzut echipa atât de pasionată a făcut clar pentru noi că ei trebuie să se alăture echipei noastre; să găseşti oameni inteligenţi peste tot este o provocare, avem birouri în mai multe locuri din lume şi ce am găsit în Bucureşti este unic. Lucrăm cu universităţile locale, ajutăm cu programe de internship, sponsorizăm proiecte, pentru a ajuta universităţile să ne furnizeze apoi talente excepţionale”, descrie Eric Friedman experienţa românească de până acum.

    În prezent, 100 de angajaţi lucrează pentru Fitbit, aproape de trei ori mai mulţi decât la preluarea start-up-ului Vector Watch şi a întregii echipe, la începutul acestui an. Friedman spune că în prezent au 20 de posturi vacante în România, însă nu oferă detalii referitoare la ţinta de recrutare pe care şi-au fixat-o pe termen mai lung: „Concentrarea noastră nu este pe număr; vrem să găsim cât mai mulţi oameni care întrunesc aşteptările, dar aşteptările sunt ridicate. Căutăm oameni inteligenţi care fac lucruri grozave”, spune Friedman. Ei nu oferă nici detalii referitoare la calităţile pe care le caută la angajaţii lor, însă Park precizează: „Căutăm mereu oameni excepţionali. Acesta este principalul motiv pentru care şi eu, şi Eric suntem aici şi am cumpărat Vector, pentru care am lucrat împreună cu Andrei Pitiş şi cu restul echipei de leadership pe care a construit-o”, precizează el.

    În ceea ce priveşte competiţia pentru angajaţii din domeniul IT, Andrei Pitiş, CEO-ul Fitbit România, spune că pentru recrutarea şi păstrarea celor mai buni dintre angajaţi nu primează oferta salarială – aceasta fiind în linia pieţei: „Salariul nu este niciodată un motivator pentru genul de oameni pe care îi căutăm; este doar un aspect de igienă. Aşadar, oferim salarii în linie cu restul pieţei. În plus, toţi angajaţii noştri sunt acţionari, ceea ce îi face parte din poveste şi din succesul pe care sperăm să îl avem”, spune Pitiş. Reprezentanţii Fitbit nu descriu cu exactitate tipurile de tehnologii la care vor lucra aici, însă spun că în centrul de lângă guvern se regăsesc toate departamentele care asigură dezvoltarea de produse performante şi inovatoare, de la dezvoltare de produs, până la design şi cercetare; o multitudine de discipline de dezvoltare software, de la firmware, la mobile şi cloud.

    Legat de propriile sale responsabilităţi în cadrul companiei, Pitiş spune că îşi păstrează abordarea antreprenorială, iar povestea Vector Watch nu s-a oprit la momentul achiziţiei de către Fitbit. „Vector Watch este o poveste care a început acum patru ani, iar în urmă cu câteva luni nu s-a încheiat, ci a trecut la următorul nivel. Am fondat Vector Watch cu intenţia de a face vieţile oamenilor mai bune, chiar dacă a fost o abordare diferită, prin care am vrut să le oferim mai mult timp. Acum ne vom concentra pe a-i face pe oameni mai sănătoşi şi chiar pe salvarea vieţilor oamenilor, cu produsele noastre. Misiunea noastră este să continuăm pentru zeci şi sute de milioane de oameni, mai degrabă decât pentru zeci de mii”,  îşi descrie CEO-ul Fitbit România obiectivele pentru perioada următoare.

  • Echitaţia, între pasiune şi business – VIDEO

    Dincolo de pasiunea pentru cai, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România.