Tag: partid

  • Probleme uriaşe pentru una dintre cele mai bogate state din Europa

    Cu doar câteva zile înainte de alegerile istorice din Suedia, care ar putea reconfigura peisajul politic, coroana suedeză este cotată la un nivel nemaivăzut de la criza din 2008.

    Coroana a înregistrat miercuri a treia zi consecutivă de scădere, pierzând mai mult de 8% din valoare faţă de euro.

    Anders Eklof, strateg la banca Swedbank din Stockholm, a declarat pentru Bloomberg că situaţia se datorează unui cumul de factori. “Dincolo de alegerile care vin, pe care investitorii străini le văd ca un factor major de risc, există şi alegerile din Italia, Brexitul şi politicile derulate de Trump”, a spus acesta.

    Sondajele de opinie dau ca favorit partidul Democraţilor din Suedia, o formaţiune anti-imigraţie; cu toate acestea, dacă intenţia de vot înregistrată de sondaje se confirmă, niciun partid nu va obţine suficiente voturi pentru a guverna în afara unei alianţe.

  • Comunism + capitalism + comunism = Soluţia cehă

    Recrutul Andrej Babiš, spun documente de arhivă, era îngrijorat că cineva îl va vedea în compania ofiţerilor de securitate şi-i va compromite cariera la o companie de stat de comerţ extern care-i permitea o viaţă bună, privilegii şi călătorii în străinătate.

    De atunci, Babiš a urcat sus pe scara socială, ajungând un prosper om de afaceri, al doilea cel mai bogat om din Cehia şi premierul celei mai mature economii est-europene. Însă soarta face ca miliardarul să nu poată reteza complet legăturile comuniste. Păcatele trecutului comunist încă îl bântuie pe Babiš şi-i pătează imaginea de capitalist pursânge. Iar fără comuniştii prezentului, Babiš, întruparea capitalismului ceh, nu ar fi putut fi premier. Despre acest din urmă aspect scrie Financial Times.

    Abia după aproape nouă luni de când partidul lui Babiš a câştigat alegerile parlamentare din Cehia, magnatul a reuşit să formeze un guvern, mulţumită unei înţelegeri cu Partidul Comunist, rămas mult timp în umbră.

    În dimineaţa zilei de 12 iulie, la şase luni de la eşecul primei încercări, Babiš a câştigat un vot de încredere care a permis guvernului său să-şi asume oficial funcţia, punând astfel capăt unei perioade de impas politic într-una dintre economiile cu cele mai rapide creşteri din UE.
    Babiš încheiase în urmă cu două săptămâni o înţelegere în care Partidul Comunist urma să susţină o coaliţie minoritară între Ano şi social-democraţi. Deşi comuniştii rămân în afara guvernului, afacerea lor cu Babiš îi aduce cel mai aproape de putere de când liderii lor politici au fost înlăturaţi prin Revoluţia de Catifea din 1989  o perspectivă care divizează opinia publică din Republica Cehă.

    În urmă cu două luni au avut loc proteste împotriva acestei propuneri de alianţă în mai multe oraşe cehe.

    „Aveţi oameni care descriu comuniştii ca fiind încă periculoşi; nu se poate avea încredere în ei, că au trecutul întunecat“, spune Jiri Pehe, directorul Universităţii New York din Praga. „Şi apoi aveţi oameni care spun: «Dar acest partid comunist nu mai este acel partid care a existat înainte de 1989».“

    În pofida faptului că a câştigat cele mai multe voturi la alegerile din octombrie anul trecut, ANO (Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi  partidul lui Babiš) s-a chinuit să formeze o coaliţie, în parte pentru că alte partide au fost reticente să se alăture unui guvern condus de miliardar acuzat de poliţie de fraudă cu fonduri europene. Omul de afaceri a negat orice nelegiuire. După mai multe starturi ratate, în luna mai, Andrej Babiš i-a convins pe social-democraţi să i se alăture la guvernare. Cu toate acestea, deoarece ANO şi social-democraţii controlează doar 93 din 200 de locuri din camera inferioară a parlamentului ceh, el a trebuit să convingă comuniştii să-i acorde sprijinul celor 15 deputaţi ai lor. În schimb, a promis că le va sprijini o parte din politici, cum ar fi taxarea bisericilor pentru compensaţiile primite în locul bunurilor confiscate de regimul comunist. Acordul marchează prima dată când un partid de guvernământ cooperează cu comuniştii la nivel naţional de la înfiinţarea Republicii Cehe. Comuniştii au fost implicaţi până acum în coaliţii doar la nivel regional.

    Paradoxal, comuniştii ajung să aibă cea mai mare influenţă de după 1989 într-un moment în care cota lor de popularitate printre alegători este în declin dramatic. În primii ani de existenţă ai Republicii Cehe, Partidul Comunist  care, spre deosebire de partidele surori din Europa Centrală şi de Est, nu a renunţat niciodată la eticheta comunistă din numele său  a obţinut constant procente duble. Punctul de maxim a fost în alegerile parlamentare din 2002, când a ajuns la 18,5%.

    Anul trecut însă, partidul  care rămâne ostil faţă de NATO şi doreşte să reducă implicarea Republicii Cehe în misiunile străine ale alianţei nord-atlantice – a obţinut doar 7,8% din voturi, cel mai rău rezultat din istoria sa. „Acordul cu Babiš ar putea fi ultima şansă pentru acest partid să se implice într-o formă de împărţire a puterii“, spune Milan Nic, de la Consiliul German pentru Relaţii Externe.

    Problema comuniştilor are două aspecte, crede Pehe, directorul Universităţii New York din Praga. Alegătorii lor mai în vârstă dispar.

    Generaţia lor se stinge. Unii votanţi, pe care partidul i-a atras anterior, sunt mai interesaţi acum de partidele mai noi, mai extremiste, cum ar fi SPD-ul lui Tomio Okamura. Partidul lui Okamura a ajuns al patrulea în sondajul de anul trecut, propulsat de o platformă fără compromisuri împotriva imigranţilor, şi a cerut un referendum cu privire la retragerea Republicii Cehe din Uniunea Europeană.

    Având în vedere ostilitatea comuniştilor faţă de NATO, perspectiva ca guvernul Babiš să se bazeze pe aceştia pentru susţinere politică a provocat îngrijorări cu privire la faptul că orientarea pro-occidentală a Cehiei ar putea fi subminată. Însă diplomaţii spun că Andrej Babiš a făcut eforturi pentru a scoate cât mai în evidenţă acreditările prooccidentale ale administraţiei sale  inclusiv prin impunerea unui plan de creştere a numărului de trupe cehe în misiuni străine.

    Analiştii spun că un guvern minoritar care se bazează pe sprijinul comuniştilor este fragil. Cu toate acestea, instabilitatea ar putea aduce jocul politic în avantajul lui Babiš, oferindu-i şansa de a încheia înţelegeri cu diferite grupuri parlamentare pe diferite probleme. „Babiš este om de afaceri, merge de la o afacere la alta, e orientat spre înţelegeri“, a spus Nic. „Această afacere pune mai multă putere în mâinile premierului, dar şi în ale preşedintelui Milos Zeman ca negociator cheie în fundal.“ Zeman este un politician cu tendinţe puternice proruse.
    În timp ce cu prezentul comunist Babiš pare că se descurcă, cu trecutul comunist stă mai prost.

    La începutul anului, o instanţă din Bratislava, capitala Slovaciei independente, născută împreună cu Republica Cehă prin dizolvarea Cehoslovaciei în 1993, i-a dat premierului o puternică lovitură politică şi juridică respingându-i argumentul că a fost identificat în mod greşit ca fost agent.

    Verdictul părea să fi marcat eşecul final al unei campanii de câţiva ani a lui Babiš  premierul ceh s-a născut în Slovacia  de a dovedi că a fost victima unei campanii murdare a duşmanilor săi pentru a-i distruge cariera politică şi imperiul de afaceri, care cuprinde aproximativ 230 de companii într-un vast conglomerat numit Agrofert.

    Babiš a argumentat că în realitate, departe de a fi fost colaborator al serviciilor de securitate comuniste, cunoscute sub numele de StB, el a fost de fapt victima acestora. Politicianul susţine că StB-ul l-a şantajat să colaboreze, ameninţând cu întreruperea educaţiei copiilor şi cu retragerea dreptului de a călători în străinătate. Babiš a mers până la a-l aduce pe locotenentul Julius Suman, agentul care l-a recrutat la întâlnirea din 1982, pentru a spune în instanţă că dosarul său de securitate a fost falsificat deliberat pentru a ascunde adevărata identitate a lui Bureš.

    Ideea a fost iniţial acceptată de un tribunal din Bratislava, care a decis în 2014 că Babiš fusese incorect identificat ca agent comunist. Însă decizia a fost anulată anul trecut de către instanţa constituţională a Slovaciei, care a declarat că mărturia lui Suman este inadmisibilă deoarece StB a fost o „organizaţie criminală“.

    De asemenea, instanţa a decis că Babiš a greşit când a dat în judecată Institutul Memoriei Naţiunii din Slovacia, care doar a ţinut documentele în arhiva sa. Verdictul este definitiv şi irevocabil.

    Noua situaţie a adâncit problemele unui politician care se confrunta deja cu acuzaţii de fraudă după ce a fost acuzat de poliţia cehă că a obţinut ilegal fonduri europene pentru una dintre afacerile sale. Un raport al instituţiei antifraudă a UE, Olaf, arată că mai multe legi europene şi cehe au fost încălcate pentru obţinerea a aproape 2 milioane de euro pentru hotelul şi centrul de conferinţe Cuibul Berzei din afara Pragăi. Frauda şi trecutul de colaborator al securităţii au complicat viaţa de politician a lui Babiš, după cum s-a văzut când acesta a încercat să-şi formeze un nou guvern. Doar comuniştii l-au susţinut.

    În timp ce simpatiile comuniste pot părea nepotrivite pentru un om cunoscut astăzi pentru averea de 4 miliarde de dolari, un stil de viaţă generos şi o abordare politică pragmatică, lipsită de ideologie, nu ar fi părut neobişnuite în Cehoslovacia la începutul anilor 1980, când sfârşitul războiului rece părea doar un vis.

    Babiš, în vârstă de 63 de ani, este fiul unui înalt funcţionar comunist care a servit ca reprezentantul Cehoslovaciei la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) de la Geneva. Se crede că fiul s-a alăturat de bunăvoie partidului comunist  în 1980, o mutare care ar putea fi motivată deopotrivă de ambiţiile carieristice şi de convingeri politice.

    Radek Schovánek, expert în dosarele securitătii din era comunistă pentru ministerul ceh al apărării, a declarat că Babiš a servit StB ca un „om de încredere“ informal înainte de a deveni un agent cu drepturi depline. Nimic din cele 12 dosare de securitate ale lui Babiš  altele au fost distruse – nu a dat de înţeles că actualul premier nu s-a alăturat serviciilor de bunăvoie, a spus Schovánek.

    Printre activităţile înregistrate ale lui Babiš s-au aflat şi informările despre o persoană care a importat în mod ilegal video recordere occidentale, cu care şi-a „corupt“ colegii.

    Schovánek, care a vorbit ca martor împotriva lui Babiš în procesul original din Slovacia, a declarat că activităţile politicianului ar fi putut fi mult mai extinse decât cele revelate de dosarele care au fost puse la dispoziţia cercetătorilor la începutul anilor 1990.

    „Este o glumă să pretinzi că fost o victimă“, a spus Schovánek. Falsificarea dosarelor era imposibilă. Au existat reguli foarte stricte cu privire la documentele colaboratorilor secreţi. Am analizat toate informaţiile pe care le-a oferit Babiš securiştilor. Au fost exacte şi în conformitate cu regulile, totul a fost în ordine.“

    Indiferent de ce le-a spus Babiš ofiţerilor din barul din Bratislava cu privire la sentimentele colegilor faţă de Brejnev  un lider urât de foarte multă lume în fosta Cehoslovacie pentru ordonarea invaziei din 1968 prin Pactul de la Varşovia care a zdrobit Primăvara de la Praga  este pierdut pentru posteritate. Cercetătorii cred că natura sensibilă a problemei a făcut ca răspunsurile să fie trimise unui departament special de informaţii care le-a transmis mai departe biroului politic; acesta se temea că moartea lui Brejnev ar putea declanşa o nouă revoltă.
    Guvernările comuniste din Cehoslovacia şi din ţările vecine din estul Europei s-au încheiat în 1989. Îngijorările lui Babiš că activităţile sale clandestine ar putea ajunge într-o bună zi să-l bântuie au fost întemeiate.

  • Noul prim-ministru australian promite stabilitate şi schimbări generale

    „Treaba noastră este să ne asigurăm că vom repara atât relaţiile interne din pardit, cât şi pe cele din Parlament”, a declarat Morrison în prima sa apariţie publică.

    „Noua generaţie a conducerii Partidului Liberal este de partea voastră”, le-a transmis acesta cetăţenilor australieni.

    Cetăţenii australieni sunt revoltaţi de instabilitatea politică din ţară din ultimii zece ani, perioadă în care niciun prim-ministru nu şi-a dus la final mandatul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune Liviu Dragnea despre posibila excludere a Ecaterinei Andronescu la finalul lunii

    „Eu nu le dau importanţă. Sincer. Haide, dăm prea multă importanţă unor chestiuni. Noi avem lucruri grele de făcut. Vom aproba un set măsuri şi acţiuni cu măsuri guvernamentale şi parlamentare în această toamna”, a declarat Liviu Dragnea, întrebat de scrisoarea lui Niculae Bădălău.

     
    Chestionat legat de o posibilă excludere a Ecaterinei Andronescu, Dragnea a declarat: „Nici vorbă (…) Nu ştiu. Înainte de începutul fiecărei sesiuni parlamentari grupurile se reunesc. Asta se face înainte de fiecare sesiune. Simplu”.
     
    Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a cerut, la începutul săptămânii trecute, într-o scrisoare deschisă adresată membrilor PSD, ca liderul social-democrat Liviu Dragnea să se retragă din fruntea partidului, altfel PSD va pierde guvernarea, precum şi pregătirea unui guvern PSD de „super profesionişti”. Andronescu afirmă că PSD trebuie să salveze atât ţara cât şi partidul „de la un dezastru major” spre care se îndreaptă „vertiginos”. În scrisoare, aceasta mai afirmă că Guvernul Dăncilă nu reprezintă PSD.
     
  • TOMAC pune egal între PCR şi PSD. Partidul foloseşte aceleaşi sloganuri, la fel ca în regimul criminal comunist

    “Cui îi este frică de Diaspora? Pentru comunişti, românii care plecau ilegal din ţară erau consideraţi principalul inamic al regimului. Peste ani, ne-am trezit în situaţia în care partidul care moşteneşte toate structurile PCR a reluat în mod asumat aceeaşi linie de propagandă ca partidul mamă de care s-a desprins după 1989.

    Se numeşte PSD, dar nu e nicio diferenţă între sloganurile PCR şi ale PSD-ului de azi atunci când se referă la românii plecaţi peste hotare. Lumea românească de peste hotare este diferită. În primul rând, pentru că cei mai mulţi români iubesc sincer această ţară. Îi leagă tot ceea ce ne reprezintă – tradiţia, cultura, patrimoniul şi, în mod special, ataşamentul faţă de locul de unde au plecat”, a transmis liderul PMP, Eugen Tomac, într-o postare duminică pe Facebook.

    Acesta a adăugat că social-democraţii sunt speriaţi de faptul că tot mai mulţi români plecaţi peste hotare sunt interesaţi de evoluţiile din România, motiv pentru care PSD foloseşte tactici specifice regimului comunist.

    “Faptul că cetăţenii români plecaţi la muncă în Uniunea Europeană devin din ce în ce mai interesaţi de evoluţia României este un lucru extraordinar şi aceasta este spaima cea mai mare a PSD. Încep să se întoarcă “acasă” românii care nu pot fi manipulaţi. Dacă generaţia celor care au plecat în perioada comunistă a prins spaima de regim, iar prin mineriade au reuşit să-i ţină departe de implicarea în politică, pe românii plecaţi în ultimii ani nu-i mai poate opri nimeni.

    Cu voturile lor, Preşedintele Băsescu a obţinut cel de-al doilea mandat; cu voturile lor, Preşedintele Iohannis a spulberat PSD-ul în 2014. Prin implicarea Diasporei, în sfârşit putem spera că există şansa de a trimite PSD-ul în opoziţie pentru o lungă perioadă de timp. Acesta este motivul pentru care puterea de azi, la fel ca şi regimul criminal comunist de ieri, a declarat război total Diasporei. Le este frică de milioanele de voturi care nu se văd azi în sondaje, dar pot umple urnele de vot de mâine”, a completat Tomac pe reţeaua de socializare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • AEP: Partidele au primit subvenţii, în luna august, de peste un milion de lei

    Cei mai mulţi bani i-a primit PSD, partidului de guvernământ fiindu-i virată în cont suma de aproximativ 623.459 de lei, iar PNL a primit subvenţii de circa 285.645 de lei, potrivit comunicatului de presă al AEP.

    Uniunii Salvaţi România i-au fost acordate subvenţii de la AE în valoare de 84.000,65 de lei, Partidul, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a primit 62.088,06 de lei, iar Partidul Mişcarea Populară (PMP) – 40.428,50 de lei.

    Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), partidul revenit în luna iunie pe scena politică şi condus de fostul vicepremier Gabriel Oprea, nu i-a mai fost virată în cont nicio subvenţie, conform unei decizii a preşedintelui AEP, Daniel Barbu. Suma pe care trebuia să o încaseze UNPR era de 1.667,28 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O bombă artizanală a explodat la o filială a partidului Liga Nordului, aflat la guvernare în Italia

    Mai multe dispozitive explozive au fost montate în sediul Ligii Nordului din Villorba (Treviso, nord-estul Italiei). Una dintre bombele artizanale a explodat joi dimineaţă, iar a doua a fost dezamorsată de echipele pirotehnice.

    Nicio persoană nu a fost rănită, iar daunele materiale sunt minore.

    Liga Nordului (extremă-dreapta) se află la guvernare în Italia alături de formaţiunea antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S).

  • Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, îi cere lui Liviu Dragnea să renunţe la conducerea partidului

    Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a cerut, marţi, într-o scrisoare deschisă adresată membrilor PSD, ca liderul social-democrat Liviu Dragnea să se retragă din fruntea partidului, altfel PSD va pierde guvernarea, precum şi pregătirea unui guvern PSD de „super profesionişti”.

    Andronescu afirmă că PSD trebuie să salveze atât ţara cât şi partidul „de la un dezastru major” spre care se îndreaptă „vertiginos”.

    „Urgenţa şi dramatismul acestor zile fierbinţi de august, când ne aflăm deja în al 12-lea ceas, când încă mai putem face ceva pentru a ne salva ca ţară şi ca partid de la un dezastru major, spre care ne îndreptăm vertiginos, ca membru loial al PSD, ca profesor şi ca cetăţean al României, fac un apel cât se poate de responsabil la toţi colegii factori de decizie în acest moment ai PSD, la toţi cei care odată au ocupat asemenea poziţii în PSD şi la Preşedintele actual al PSD domnul Liviu Dragnea „să nu dăm foc” ţării şi PSD-ului. Ceea ce se întâmplă în acest moment în PSD şi în ţară nu este în regulă, s-a mers şi s-a ajuns totuşi prea departe, iar noi, cei din PSD, ca partid de guvernare, ne place sau nu, va trebui la un moment dat să decontăm absolut toate facturile acestei situaţii critice. Nu ne putem ascunde tot timpul de responsabilitate şi să dăm vina pe alţii. Noi am fost votaţi să guvernăm, nu să ne plângem şi să dăm vina pe alţii, avem obligaţia faţă de ţară şi faţă de toţi membrii PSD să fim un partid responsabil şi să nu îi dezamăgim”, potrivit senatorului PSD.

    Citiţi continuarea articolului pe www.mediafax.ro

  • Un fost actor de comedie, nominalizat pentru postul de prim-ministru al Sloveniei

    Nominalizarea acestuia se aşteaptă să pună capăt celui mai lung impas politic în care se află ţara în urma unor alegeri.

    Partidul Democrat Sloven anti-imigranţi al fostului prim-ministru Jamez Jansa, singurul partid care a câştigat 25 de locuri în Parlament, nu poate singur să formeze guvernul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Masa tăcerii în Parlament: OPT PARLAMENTARI au vorbit doar la depunerea jurământului

    Din 329 de deputaţi, opt au luat cuvântul în plenul Camerei o singură dată, la depunerea jurământului, în decembrie 2016. Printre aceştia se numără actualul ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, deputatul Furic Iarco, din partea minorităţilor naţionale, membru al Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi Nicolae Bănicioiu, care a demisionat, în mai, din PSD şi a trecut în partidul lui Victor Ponta, Pro România.

    Alţi 98 de membri ai Camerei Deputaţilor au luat cuvântul de mai puţin de 10 ori în mandatul de un an şi jumătate. Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta, a vorbit doar de două ori în acest mandat de parlamentar. În mai 2017, Sorin Cîmpeanu a demisionat din ALDE, rămânând deputat neafliat, iar în primavara acestui an s-a alăturat formaţiunii Pro România, partidul lui Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info