Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.
Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”
Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.
“Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru
La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.
“Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.
Proiectul presupune reabilitarea întregului imobil şi amenajarea a şase ateliere la subsolul clădirii: două de prototipare, un atelier de prelucrare metal, un atelier de vopsitorie, un birou de arhitectură şi unul de design. 17 birouri pentru viitorii rezidenţi vor fi amenajate la parterul clădirii, iar la etajul I va fi o zonă deschisă pentru 30 de spaţii de lucru. De asemenea, vor exista săli de şedinţe, săli de conferinţe, dar şi o sală multifuncţională.
’’Noi dorim să creăm condiţii pentru ca antreprenorii care doresc să dezvolte o afacere în această zonă a industriilor creative să poată fi sprijiniţi, iar persoanele cu idei, în special tinerii, să poată să le pună în practică, să poată să le dea o valoare economică atât pentru ei, cât şi pentru oraşul nostru. După 6 luni de zile, rezidenţii vor trebui să aibă un angajat nou, cel puţin, pentru că interesul nostru este să şi creăm locuri de muncă”, a spus Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.
Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.
Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.
La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).
În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.
În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.
În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.
Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
“Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.
Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.
Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.
Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.
În data de 14.03.2018, (cu 2 zile inainte de finalizarea termenului prevazut in Contract), s-a facut receptia Studiului de fezabilitate – CONSTRUIRE CORP (P+5) SPITAL CU SPECIALITATI PEDRIATICE SI LEGATURI FUNCTIONALE – ORADEA, STR. CORNELIU COPOSU, NR. 12 BIHOR , din cadrul Spitalului Clinic Municipal ,,Dr.Gavril Curteanu” Oradea.
Cheltuielile pentru C+M sunt in valoare de 57.451.050,51 lei cu TVA respectiv 12.355.065 eur cu TVA iar cheltuielile totale sunt in suma de 72.861.888,27 lei cu TVA respectiv 15.669.223 eur cu TVA.
Diferenta dintre cele doua sume, o reprezinta cheltuielile cu: cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica, utilaje echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj iar din capitolul: Alte cheltuieli la C+M intra doar lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier.
Aceasta investitie la Spitalul Clinic Municipal a fost anuntat inca din 2017, intr-o conferinţă de presă privind investiţiile efectuate în anul 2017, precum şi cele care urmează a fi realizate. La conferinţa susţinută de Maria Silaghi, managerul unităţii, a luat parte şi Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.
Citiţi mai multe pe infooradea.ro
“Suntem prezenţi în piaţa soluţiilor şi serviciilor Smart City şi am simţit, ca parte activă a acestui ecosistem, nevoia unui studiu complex şi a unei raportări actualizate în ceea ce priveşte evoluţia şi adopţia Smart City la nivelul României. Am centralizat şi identificat atât soluţii cu un mare nivel de replicabilitate, cât şi proiecte personalizate unor nevoi unice. Pe lista noastră am reunit nu doar Alba Iulia şi Oradea, adevărate motoare ale industriei, alături de Bucureşti, ci şi oraşe mici, cu proiecte ambiţioase, precum Balş, Mizil, Seini sau Târnăveni”, declară Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.
Lista oraşelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluţie şi include, în prezent, municipalităţi precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târnăveni, Timişoara, Tîrgu Bujor şi Tulcea.
“Oraşele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populaţie de 5.631.788, iar faptul că peste un sfert din populaţia României trăieşte într-un oraş ce deja păşeşte în epoca Smart City ne bucură. Pe de altă parte, vedem şi potenţialul uriaş al acestor soluţii, dacă luăm în calcul atât populaţia totală, cât şi populaţia urbană rămasă neacoperită, ori locuitorii din oraşele cu proiecte Smart City ce încă nu se află în raza imediată a acestor beneficii”, spune Bărbuţ.
Proiectele Smart City identificate au fost segmentate în şase categorii – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, clasificate în concordanţă cu raportările recente ale Uniunii Europene.
Vegacomp Consulting a realizat, în funcţie de categoria sau categoriile bifate de către fiecare proiect în parte, un clasament naţional al verticalelor. Lideră este categoria Smart Governance, acoperită de 49 de proiecte, urmată îndeaproape, pe poziţia secundă, de Smart Living, cu 48 de proiecte. Locul al treilea este împărţit, la egalitate, de Smart Economy şi de Smart Mobility, fiecare cu 46 de proiecte în plan, în curs de implementare sau deja livrate. La distanţă urmează Smart Environment, cu 19 proiecte, şi Smart People, cu 13 iniţiative.
Solutiile Smart City identificate şi în România şi, în acelaşi timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calitatii aerului.
Printre oraşele care îmbrăţişează soluţiile Smart City atât într-un mod inovator, cât şi acoperitor la nivelul locuitorilor, putem menţiona: Seini, singurul oraş independent energetic din România, Târgu Neamţ, care a amplasat pe întreaga sa suprafaţă iluminatul public cu LED, dar şi Gura Humorului, cu acoperire integrală cu servicii publice WiFi.