BusinessMagazin

Tag: om de afaceri

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 44 de magazine şi peste 8000 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • Radu Mazăre, declaraţii în faţa judecătorilor despre afacerile cu Elan Schwartzenberg

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX.RO

  • Cum arată apartamentul noului preşedinte al Americii – GALERIE FOTO

    Averea colosală a lui Donald Trump nu mai surprinde pe nimeni, mai ales de când omul de afaceri a intrat în cursa pentru nominalizarea republicană drept candidat pentru preşedinţia Statelor Unite.

    Apartamentul său din New York, de tip penthouse, a reuşit totuşi să surprindă prin opulenţa elementelor prezente, majoritatea în nuanţe de auriu.Murale atent elaborate, candelabre strălucitoare şi coloane din marmură de Carrera au stat ca fundal pentru o sesiune foto din 2010 cu Donald Trump, soţia Melania şi fiul lor Barron.

    Cum arată cele mai luxoase proprietăţi ale lui Donald Trump – GALERIE FOTO

  • Cum arată apartamentul noului preşedinte al Americii – GALERIE FOTO

    Averea colosală a lui Donald Trump nu mai surprinde pe nimeni, mai ales de când omul de afaceri a intrat în cursa pentru nominalizarea republicană drept candidat pentru preşedinţia Statelor Unite.

    Apartamentul său din New York, de tip penthouse, a reuşit totuşi să surprindă prin opulenţa elementelor prezente, majoritatea în nuanţe de auriu.Murale atent elaborate, candelabre strălucitoare şi coloane din marmură de Carrera au stat ca fundal pentru o sesiune foto din 2010 cu Donald Trump, soţia Melania şi fiul lor Barron.

    Cum arată cele mai luxoase proprietăţi ale lui Donald Trump – GALERIE FOTO

  • Milionarul care se consideră miliardar, a recreat Jurassic Park şi vrea să lanseze Titanic II. „Vreau să cheltuiesc banii pe care îi am până când mor”

    Clive Palmer este un om de afaceri australian care şi-a făcut averea din minerit. Acesta deţine compania Mineralogy, iar de-a lungul timpului a cumpărat alte companii pentru a-şi mări imperiul, companii precum Waratah Coal sau Queensland Nickel şi Palmer Nickel and Cobalt Refinery. Averea acestuia este estimată de Forbes la 550 de milioane de dolari.

    Palmer a devenit cunoscut mai ales din prisma excentricităţilor sale. În 2008 a cumpărat o echipă de fotbal din China pentru a-şi mări vizibilitatea, iar în 2013, într-o conferinţă de presă, Palmer a anunţat că plănuieşte să construiască o replică fidelă a Titanicului, numit Titanic II, după cum era de aşteptat. Planul era ca noul vas să refacă traseul Titanicului, să plece în 2016 din Southampton până la New York, dar lansarea a fost amânată pentru 2018. Acesta plănuia să recreeze atmosfera de epocă de pe Titanic, urmând să fie folosite costume de epocă, iar accesul la TV sau Internet să fie interzis. Dar nu au mai fost făcute date publice despre despre construcţia vasului, iar proiectul care se crede că a fost abandonat.

    Atras de alt dezastru, Palmer a anunţat că vrea să construiască un parc inspirat de pelicula Jurassic Park. Iniţial, Palmer dorea să cloneze dinozauri pentru acest parc, însă a abandonat această idee, hotărând să folosească în loc versiuni robotice gigantice.  El a comandat 160 de dinozauri animatronici, iar acestia au fost găzduiţi în Palmer Coolum Resort, o staţiune a sa aflată pe coasta de nord a Australiei.  Primii dinozauri au fost Jeff, un Tyrannosaurus rex, şi Bones, un Omeisaurus.

    Parcul, numit Palmerasaurus, a fost deschis pentru public pe 14 decembrie 2013, dar nu s-a bucurat de prea mare succes.

    Potrivit publicaţiei Time, Clive Palmer a declarat  că „vreau să cheltuiesc banii pe care îi am până când mor” şi că deşi valoarea averei sale este de rândul milioanelor, el se consideră miliardar.

  • Povestea omului de afaceri care a dat maşinii airbag-urile

    Soichiro Honda a fost un inginer şi industrialist japonez ce a înfiinţat compania de automobile ce-i poartă numele, care astăzi este un jucător important din industria auto.

    Honda s-a născut înTenryū, Shizuoka, un sat în apropiere de muntele Fuji, pe 17 noiembrie 1906 şi de mic copil îl ajuta pe tatăl său în atelierul acestuia reparând biciclete şi a fost absolut fascinat când a văzut prima maşină trecând prin sat.

    La 15 ani, Honda a plecat de acasă în Tokio pentru a căuta de muncă. A obţinut un loc de ucenic la un garaj în 1922, unde a rămas timp de şase ani, lucrând pe un post de mecanic înainte de a se întoarce acasă şi a pune pe picioare propriul garaj la vârsta de doar 22 de ani. În 1937 Soichiro Honda a creat Tōkai Seiki pentru a produce pistoane pentru Toyota.

    În timpul Celui De-Al Doilea Război Mondial un atac aerian a distrus fabrica Tōkai Seiki din Yamashita, iar cea din Iwata s-a dărâmat în 1945 în timpul unui cutremur. După război, Honda a salvat tot ceea ce putea salva din rămăşiţele fabricilor şi l-a vândut producătorului Toyota pentru 450.000 de yeni, pe care i-a folosit pentru a fonda Institutul Tehnic de Cercetare Honda în 1946, iar doi ani mai târziu a produs prima bicicletă motorizată, Type A, ce s-a vândut până în 1951. Tot în acel an, pe 28 septembrie, a înfiinţat Honda Motor Company, la conducerea căreia a stat până în octombrie 1973.

    În 1949 a apărut prima motocicletă Honda, cu un motor de 3 cai-putere şi 98 centrimetri cubi, care a devenit primul model din seria Dream. La vremea respectivă, Honda ar fi produs 876 de unităţi de motociclete în 1950 din totalul de 3.439 produse în toată Japonia.

    În 1955, Honda devine cel mai important producător de motociclete din Japonia şi câştigă cursele de anduranţă la clasele 350 cmc şi 500 cmc. A urmat expansiunea pe alte continente, înfiinţând filiala americană în 1959, iar în 1961 apare filiala europeană, la Hamburg. De-a lungul anilor, motocicletele produse de japonezi au câştigat campionate de curse, iar în 1962 compania construieşte circuitul de curse de la Suzuka, ce este inclusă în circuitul Formula 1.

    În urma succesului pe partea de motociclete, Honda a fost tentat să treacă la producţia de automobile în 1967. Honda a rămas la conducere până în 1973, când s-a retras din funcţia de preşedinte, dar a rămas în cadrul companiei drept consultant. 

    În 1978 producţia totală de autoturisme depăşea 5 milioane de unităţi şi în 1981 Honda Civic stabileşte un nou record de consum de benzină în SUA, 3,3 litri/100 km. Câteva dintre cele mai interesante inovaţii aduse de Honda domeniului au fost utilizarea primului motor cu 12 cilindri, realizarea primului proiect pentru airbaguri sau realizarea primei maşini cu sistem de direcţie integrală.

    În 1980 a fost numit de revista People drept „Henry Ford al Japoniei“ şi inclus pe lista „Celor mai interesanţi 25 de oameni al anului“. În 1989 a fost inclus în Automotive Hall of Fame din Detroit. Doi ani mai târziu, pe 5 august, Soichiro Honda murea în urma unei insuficienţe hepatice.

  • Viceprimarul din Cluj-Napoca, Anna Horvath, sub control judiciar pentru 60 de zile

    Procurorii DNA au luat măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile pentru Anna Horvath, viceprimarul Clujului, în dosarul în care este acuzată de trafic de influenţă şi nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2015, potrivit unui comunicat DNA.

    ​”În perioada februarie – mai 2016, inculpata Horvath Anna, în calitate de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, şi-a folosit influenţa pe lângă funcţionari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unui proiect imobiliar în care un om de afaceri avea interese economice. Derularea acestui proiect imobiliar presupunea obţinerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unui certificat de urbanism, confirmarea unui aviz de oportunitate, concesionarea unei suprafeţe de teren, eliberarea autorizaţiei de construire”, se arată în comunicatul DNA.

    Pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcţionari cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, Anna Horvath a pretins omului de afaceri 60 de abonamente la două festivaluri de muzică, în valoare de 20.000 de lei, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale.

    “Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma încheierii unui contract de sponsorizare, urmând ca viceprimarul Horvath Anna să indice omului de afaceri datele de identificare ale unei persoane juridice cu care să fie încheiat acest contract. De asemenea, în acelaşi context, inculpata Horvath Anna a promis că şi după alegerile locale îl va ajuta pe acelaşi om de afaceri şi în cazul altor proiecte imobiliare în care acesta din urmă avea interese economice”, mai spun procurorii DNA.

    Măsura controlului judiciar pentru 60 de zile se poate înlocui cu arestul la domiciliu sau arestării preventive în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin.

    DNA a efectuat, luni, printre altele, percheziţii la Primăria Cluj-Napoca, la biroul şi domiciliul viceprimarului Horvath Anna, la Direcţia de Urbanism a Primăriei, la sediul UDMR Cluj, dar şi la domiciliile a doi consilieri personali ai viceprimarului.

  • Decizie Microsoft: Gabriel Sandu -3 ani de închisoare, Gheorghe Ştefan-6 ani, Dorin Cocoş -2, 4 ani

    Fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani de închisoare, Dorin Cocoş la 2,4 ani şi Gheorghe Ştefan la şase ani de detenţie, în timp de omul de afaceri Nicoale Dumitru a primit o pedeapsă de 2,4 ani. Toate pedepsele vor fi executate, deficia fiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus pedepse la închisoare cu executare în dosarul “Microsoft” pentru toţi cei patru inculpaţi cercetaţi în cauză, toţi urmând să fie încarceraţi după ce vor fi emise mandatele de punere în executare.

    Potrivit deciziei judecătorilor, fostul primar din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, va executa şase ani de închisoare, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, trei ani de detenţie iar oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru câte doi ani şi patru luni.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul lui confiscarea a 9.000.000 de euro. Nicolae Dumitru a fost condamnat pentru trafic de influenţă, urmând să-i fie confiscaţi 2.050.000 dolari şi 1.000.000 de euro.

    Gheorghe Ştefan a fost condamnat pentru trafic de influenţă, instanţa hotărând confiscarea a peste trei milioane de euro. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost găsit vinovat de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.

    La termenul de luni, cei patru le-au spus judecătorilor că regretă faptele, cerând pedepse cu suspendare.

    “Din primul moment când am fost chemat am oferit posibilitatea de a colabora la DNA. Iniţial mi-a fost refuzată. Susţin un denunt în care explic ce s-a întâmplat. Eu recunosc fapta, recunosc declaraţiile. De la ce porneste acest denunţ. 104 milioane de dolari între 2004-2008, este prejudiciu grupării transnaţionale Florica. Vă aduc la cunoştinţă că am făcut denunţ la Departamentul de Justiţie al SUA şi la Minsterul de Justiţie din Austria împotriva grupării Florică şi a directorilor Microsoft. Solicit să fie un motiv de micşorare a pedepsei mele şi acordarea uneia cu suspendare. Am făcut cereri exprese atât către ambasada SUA cât şi Austria să precizeze în ce fel s-au făcut intervenţii la mine. 460 din 2009 este Hotărârea de Guvern singura legală din afacerea Microsoft, toate celelalte hotărâri şi documente sunt ilegale. Îmi asum ceea ce spun. Eu ştiu acum că toate demersurile mele sunt inutile pentru că în timpul procesului am aşteptat milă şi îndurare, poate vine cu suspendare. Ar fi trebuit să nu fac asta ci să aduc toate documentele, să fac toate demersurile. Toţi miniştrii aveau directive clare de la partide. Cine se angajează, unde se angajează. Eu recunosc tot în faţa Înaltei Curţi. Recunosc că am pretins şi primit cele peste două milioane. I-am pretins pentru plata campaniei electorale din 2009”, a spus Gabriel Sandu în ultimul cuvânt.

    “Jur cu mana pe Biblie că regret din tot sufletul, dar nu cred că le mai pot îndrepta decât printr-o atitudine adecvată. Îmi pare rau pentru ce am facut, sigur nu voi mai face niciodată acest lucru. Am crezut că o mare afacere cu Microsoft nu e un lucru rău, am greşit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, a declarat Dorin Cocoş în faţa instanţei.

    “Mă consider vinovat şi merit o pedeapsă. Dar cred că o încadrare corectă ar fi cea din art 13. Cu mâna pe Biblie jur că nu am pretins şi nu am luat din afacerea Microsoft niciun cent, niciun cent nu a ajuns la mine. Sunt vinovat pentru că am exercitat influenţă asupra lui Gabriel Sandu, regret. Vreau să colaborez în continuare, să stabilim unde au ajuns sumele de bani. Sunt vinovat, merit o pedeapsă. Dacă aş fi cunoscut legile cum le ştiu acum nu aş fi fost în faţa dumneavoastră” , Gheorghe Ştefan judecătorilor.

    “Regret profund pentru comiterea faptelor. (…) Am doi băieţi de 25 şi 26 de ani”, le-a spus judecătorilor plângând Nicolae Dumitru. Avocatul său le-a cerut judecătorilor dispunerea unei pedepse cu suspendare.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft” în luna martie a acestui an, trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, primind condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.

    Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi fostul primar Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, în 23 martie, în dosarul “Microsoft”.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

  • Unde poţi cumpăra in România un bloc cu patru etaje cu 13.000 de euro

    Piaţa imobiliară este una plină de surprize. Fluctuaţiile preţurilor nu sunt o noutate, dar în general, balanţa este una echilibrată între locuinţele de acelaşi tip. Dar ce ne facem atunci când vorbim de un bloc întreg? Şi mai ales de unul din Anina? Rămânem şocaţi!, scrie Express de Banat

    Cei care sunt în căutarea unei locuinţe şi pentru asta apelează şi la site-urile de profil, ar putea avea o surpriză de proporţii pe pagina OLX. Un cetăţean nu vinde o garsonieră, un apartament, o casă sau o vilă… Vinde un bloc întreg! Iar asta se întâmplă în Anina, Caraş-Severin! După primul şoc, urmează al doilea. Un bloc întreg de locuinţe, cu patru etaje, costă 13.000 de euro! L-am contactat şi noi pe cel care a postat anunţul, un om de afaceri din Caransebeş, însă acesta nu pare deloc încântat de investiţia pe care a făcut-o în urmă cu ceva ani.

    „Blocul este dezafectat. S-a locuit pe vremuri acolo. Geamurile termopan le-am montat eu, am vrut să îl refac, să îl recondiţionez, dar ţiganii şi hoţii l-au distrus complet. Preţul este mic, dar nici măcar la preţul ăsta nu se vinde, că văd că nimeni nu e interesat să investească în zona aia, că e dezafectată. Oricum, blocul a fost cumpărat, deci nu e o problemă. Nu m-am gândit să dezvolt eu o afacere acolo, pentru că am rămas fără bani şi nu mă interesează. Vreau doar să îl vând.

    Eu am fost afară, am lucrat mult afară din ţară, am lucrat în Spania şi între timp am reuşit să cumpăr blocul ăsta. Pe atunci voiam să îl fac, să îl amenajez, mă gândeam că se va dezvolta zona, dar din păcate zona e moartă acolo. Numai cineva care este în zonă şi îl interesează să investească. Am anunţat şi la Primărie, am anunţat peste tot. Pe nimeni nu interesează nimic. De asta e şi aşa scăzut preţul. Eu tot bloc de apartamente am vrut să fac acolo şi ori să închiriez, ori să vând. Nu este racordat la nimic, trec toate utilităţile prin faţa lui şi trebuie doar racordat. Blocul a fost racordat pe vremuri. După aia nu ştiu ce s-a întâmplat cu el, s-a dezafectat. Am încercat să îl refac, dar l-au distrus cei din zonă, au început să fure, e vai ş-amar”.


    Cititi mai multe pe www.expressdebanat.ro

  • Protest inedit al unui om de afaceri. A plantat pomi în gropile din asfalt – FOTO

    Omul de afaceri reşiţean Mihai Sprânceană, foarte activ în ultimii ani pe reţelele de socializare, a ales o modalitate inedită de a atrage atenţia autorităţilor asupra stării drumurilor din judeţ. Dacă în alte părţi se mai plantează flori în gropile din asfalt, Mihai Sprânceană a recurs, nici mai mult, nici mai puţin, la… copăcei pe traseul Reşiţa – Grădinari. Şi nu orice copăcei, ci chiar pruni. Sprânceană spune că răchia de anul viitor din prunele rezultate urmează să o doneze Consiliului Judeţean, care poate, astfel, va fi înduplecat să repare drumurile.

    ”Am constatat că se lucrează la drumul ce face legătura cu Gârlişte, care era catastrofal, scrie, printre altele, Mihai Sprânceană. Ei bine, cât ar fi trebuit ca să astupe şi cele câteva gropi? Cel mult două basculante de bitum. Dar nici ăstora, de curând aleşi, ca şi ceilalţi dinaintea lor, nu le pasă. Iar nouă ne pasă la fel, deloc. Scrâşnim din dinţi şi le tragem câte un hurduzeu (aluzie la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Florin Silviu Hurduzeu, n.n.) dacă ne afectează personal. Altfel… Şi am dovada: cu toate că am anunţat din timp azi am fost singur… pe traseu. Noroc că nu sunt un fricos.”

    Protestului lui Mihai Sprânceană, anunţat din timp, dar căruia nu i s-a alăturat nimeni, a fost însă susţinut de un tânăr spaniol, care a dorit să facă o fotografie la locul faptei, la plantat de pruni pe DJ Reşiţa – Gradinari. Fotografa, prietena să româncă, a tradus dorinţa spaniolului: la anul vine la cules de prune…

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro