Barack şi Michelle Obama au câştigat 481.098 dolari în 2013, în scădere faţă de 608.611 în 2012 şi 789.674 în 2011. Ei au plătit un impozit pe venit în valoare de 98,169 de dolari.
Potrivit postului de televiziune NBC News, documentul de 42 de pagini, prezentat de Casa Albă, arată că familia Obama a donat 59,251 de dolari către 32 de organizaţii de caritate.
În calitatea de preşedinte al SUA, Barack Obama are un salariu anual de aproximativ 400.000 de dolari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Drept condiţii spre a putea primi creditul, Gheorghiev a enumerat “flexibilizarea cursului de schimb” şi reforma sectorului energetic, în condiţiile în care premierul interimar Arseni Iaţeniuk a promis deja că va liberaliza tarifele la energie, renunţând la sistemul de subvenţii existent în prezent. Un oficial al companiei de stat Naftogaz a precizat deja că de la 1 mai, tarifele la gaze pentru consumatorii casnici vor creşte cu 50% (chestiunea tarifelor la gaze a dus în trecut la ruperea a două acorduri precedente cu FMI, fiindcă guvernele au refuzat de fiecare dată să majoreze tarifele pentru populaţie). FMI cere, de asemenea, reducerea deficitului bugetar, prin tăierea cheltuielilor şi majorarea impozitelor. Ministrul de finanţe a estimat deja că economia ţării va scădea cu 3% în acest an.
În plan diplomatic şi militar, mai mult spre a preveni multiplicarea cazului Crimeea la alte zone decât spre a susţine Ucraina să recâştige Crimeea, NATO a promis că va creşte prezenţa militară în Europa de Est, iar liderul american Barack Obama a declarat după summitul UE-SUA de la Bruxelles că Statele Unite şi Europa sunt unite în criza ucraineană, în timp ce Rusia este singură, fiindcă şi-a făcut calculul greşit că va reuşi să dezbine SUA şi UE, în timp ce de fapt le-a apropiat.
Testul concret al apropierii ar fi disponibilitatea europenilor de a-şi “diversifica sursele de energie”, cum a spus Obama (în traducere, să renunţe la rezistenţa faţă de exploatarea gazelor de şist şi a energiei nucleare spre a-şi diminua dependenţa de gazul rusesc), dar şi de a colabora în privinţa înăspririi reale a sancţiunilor economice contra Moscovei – un alt capitol la care europenii s-au arătat până acum destul de reticenţi.
“Evenimentele din Crimeea au fost un examen. Ele au demonstrat noile capacităţi ale forţelor noastre armate şi moralul solid al oamenilor”, a declarat preşedintele rus, confirmând implicit participarea militarilor ruşi la preluarea controlului peninsulei ucrainene.
Barack Obama cere Rusiei să îşi retragă militarii de la frontiera cu Ucraina
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut vineri Rusiei să îşi retragă trupele pe care le-a mobilizat de-a lungul frontierei sale cu Ucraina şi să negocieze cu comunitatea internaţională.
“Este posibil ca (ruşii) să încerce să intimideze Ucraina, dar este la fel de posibil să aibă alte proiecte”, prin trimiterea militarilor la frontieră, a declarat Obama într-un interviu acordat postului american de televiziune CBS.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“După ce am analizat cu atenţie opţiunile disponibile, am decis că cea mai bună cale este ca statul să nu mai colecteze şi nici să nu mai stocheze aceste date la grămadă”, a declarat el într-un comunicat, detaliind proiectul de lege pe care vrea să îl trimită Congresului. “În schimb, datele ar trebui să rămână la operatorii telefonici”.
Barack Obama a afirmat că vrea să pună capăt stării programului de supraveghere telefonică, dezvăluit de Edward Snowden în iunie, păstrând capacitatea agenţiilor de informaţii de a depista eventuale apeluri din partea suspecţilor de terorism.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Barack Obama, care a fost primit în iulie 2009 de către Benedict al XVI-lea, urmează să discute cu Papa Francisc despre teme ca lupta împotriva inegalităţilor, crizele importante la nivel mondial şi probleme ce ţin de societate în Statele Unite.
Ulterior, preşedintele american urmează să îi întâlnească pe preşedintele italian Giorgio Napolitano şi pe premierul Matteo Renzi.
Venind de la Bruxelles, unde Obama a petrecut toată ziua de miercuri, Air Force One a aterizat la ora locală 21.18 (22.18, ora României) pe Aeroportul Fiumicino, la Roma, potrivit unui fotograf AFP care a călătorit la bordul aeronavei prezidenţiale.
Această întâlnire are loc în contextul în care Obama, la fel ca Francisc, luptă împotriva inegalităţilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Situaţia din Ucraina ne aminteşte că libertatea are un preţ”, a declarat Obama în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea unui summit între Uniune Europeană şi Statele Unite.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit acestui plan “NSA va înceta colectarea sistematică de date despre obiceiurile telefonice ale americanilor”, scrie The New York Times (NYT) pe site, citând oficiali din cadrul administraţiei sub protecţia anonimatului.
“Înregistrările vor rămâne la firmele de telefonie, cărora nu li se va cere să păstreze datele mai mult timp decât durata normală. Iar NSA va avea acces la înregistrări specifice numai cu permisiunea unui judecător care utilizează un nou tip de hotărâre judecătorească”, precizează ziarul.
Documente furnizate de către fostul consultant NSA Edward Snowden dezvăluie amploarea programelor americane de spionaj, creând scandal atât în Statele Unite, cât şi în lume.
Oficiali au apărat metodele în domeniul informaţiilor, argumentând că sunt necesare în lupta împotriva terorismului, însă Barack Obama a dispus reforme în urma dezvăluirilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca atare, UE a ajuns la un acord privind primele sancţiuni contra Rusiei de la terminarea Războiului Rece, incluzând restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor din străinătate ale oficialilor ruşi care susţin dezmembrarea Ucrainei (între care nu sunt incluşi însă preşedintele Putin sau ministrul de externe Serghei Lavrov).
Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk (în foto alături de Angela Merkel), a declarat la rândul lui că speră ca în această săptămână să semneze cu UE capitolele politice ale acordului de asociere care va deschide calea aderării Ucrainei la Uniune. Iaţeniuk a zburat deja şi la Washington pentru o întâlnire cu preşedintele Barack Obama, care a ameninţat la rândul său Rusia cu sancţiuni dacă nu va renunţa la susţinerea separatiştilor din Crimeea.
De partea cealaltă, faptul că nici Washingtonul, nici Bruxellesul nu au exprimat vreo preocupare pentru protecţia majorităţii rusofone din estul Ucrainei şi pentru reprezentarea ei în guvernul interimar a fost invocat de Moscova spre a explica rezistenţa lui Putin faţă de ameninţările Vestului.
Mai mult, Kremlinul a avertizat că va aplica sancţiuni simetrice contra oficialilor occidentali şi a apreciat că decizia recentă a Washingtonului de a aloca un ajutor financiar de 1 mld. dolari pentru noul guvern de la Kiev este ilegală, fiindcă încalcă o lege din 1961 care interzice SUA să acorde ajutoare pentru statele ale căror guverne au fost înlăturate prin lovituri de stat.
“L-am sunat pe preşedintele Obama pentru a-mi exprima frustrarea cu privire la pagubele create de către Guvern pentru viitorul nostru al tuturora”, a anunţat joi Mark Zuckerberg pe pagina personală de Facebook. “Din păcate, se poate spune că va fi necesar mult timp pentru o reformă reală”, a adăugat el.
“Guvernul american ar trebui să fie un campion (în promovarea) Internetului, nu o ameninţare. Este necesar ca ei să fie mai transparenţi cu privire la ceea ce fac, altfel oamenii îşi vor imagina ceea ce este mai rău”, avertizează el.
Furia fondatorului celei mai importante reţele de socializare online relevă tensiunile tot mai mari dintre sectorul tehnologic şi Guvern, în urma unei serii de dezvăluiri despre programe de supraveghere create de către agenţii americane de informaţii, ca de exemplu NSA.
Glenn Oswald, un fost jurnalist la The Guardian, a scris miercuri pe site-ul revistei online Intercept despre utilizarea la scară mare a unor virusuri informatice pentru extragerea unor date din reţele telefonice sau pe Internet, pe baza unor documente transmise de către fostul consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden. În anumite cazuri, NSA ar fi imitat pagini Facebook pentru a introduce aceste virusuri în calculatoare.
Majoritatea navigatorilor pe Internet şi firmelor cooperează “în vederea creării unui mediu sigur şi transformării spaţiului pe care îl împărtăşim într-unul şi mai bun”, subliniază Zuckerberg.
“De aceea sunt atât de tulburat şi atât de frustrat de informaţii despre comportamentul Guvernului american. Atunci când inginerii noştri muncesc fără încetare pentru ameliorarea securităţii, noi ne gândim să protejăm împotriva unor infractori, nu împotriva propriului Guvern”, îşi exprimă el revolta.
Transparenţă şi încredere
Potrivit unor informaţii furnizate în ultimele luni de către Edward Snowden, NSA a avut acces la servere ale unor giganţi din sectorul ITC precum Facebook, Google sau Yahoo!.
Grupurile vizate au dezminţit în mod ferm că ar fi existat accese la datele lor fără mandat judiciar, dar au subliniat că o transparenţă sporită ar oferi asigurări utilizatorilor serviciilor lor.
În ianuarie, ele au obţinut dreptul de a publica date globale despre cereri oficiale de date, însă numeroase voci au reclamat şi mai multe detalii.
Mark Zuckerberg a reiterat, joi, acest apel în favoarea unei deschideri, subliniind că “a avea încredere în Internet este mai important ca niciodată”.
“Pentru ca Internetul să rămână solid, este necesar să-i menţinem securitatea. De aceea, la Facebook consacrăm multă energie pentru a ne transforma serviciile şi Internetul per ansamblu într-un spaţiu mai sigur şi (mai) securizat. Criptăm comunicaţiile, utilizăm protocoale securizate, încurajăm oamenii să utilizeze diverse mijloace de identificare şi facem totul pentru a ajuta la soluţionarea problemelor pe care le descoperim la servicii terţe”, a adăugat el.
Aceste comentarii au provocat o reacţie de entuziasm pe Internet. În decurs de două ore, aproape 97.000 de membri Facebook au dat “like”, 11.800 au împărtăşit mesajul, iar câteva sute l-au comentat, cei mai mulţi pentru a-l felicita pe fondatorul Facebook.
Arseni Iaţeniuk este aşteptat joi la sediul ONU, la New York, unde urmează să suţină un discurs, într-o sesiune publică a Consiliului de Securitate, începând de la ora 19.00 GMT (21.00, ora României), după ce s-a întâlnit miercuri la Washington cu preşedintele american, directoarea FMI Christine Lagarde şi congresmeni.
“Vom continua să spunem Guvernului rus că, în cazul în care continuă pe drumul actual (…) vom fi obligaţi să impunem un preţ pentru încălcările dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina”, a declarat Obama după ce l-a primit la Iaţeniuk în Biroul Oval, o onoare rezervată şefilor de stat şi de guverne străini, în contextul în care Moscova respinge legitimitatea Guvernului de la Kiev.
Însă, cu patru zile înainte de o consultare asupra viitorului peninsulei în care locuiesc două milioane de persoane, inclusiv minorităţi tătară şi ucrainofonă, nimic nu pare în măsură să împiedice intrarea acesteia sub tutela rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro