BusinessMagazin

Tag: natura

  • Alice, românca de 27 de ani care a renunţat la civilizaţie: „Am ales sa vad cerul si stelele in locul mall-urilor”

    Alice, o romanca de 27 de ani, a renunţat la civilizaţie şi la viaţa agitată a oraşului, pentru a trăi mai aproape de natură. Alaturi de partenerul sau, un artist norvegian ce ii impartaseste admiratia pentru natura, si cei doi copii – un baietel de 8 ani pe care ea il are dintr-o relatie anterioara si fetita de un an de zile pe care o are cu acesta, românca s-a stabilit intr-un sat din Peninsula Iberica.

    Ei trăiesc într-o comunitate eco in care oamenii incearca pe cat posibil sa nu foloseasca bani, ci sa faca troc, schimband intre ei produsele pe care le obtin de la natura. Ei nu se considera cetatenii niciunei tari si nu agreeaza sistemul de organizare politico-administrativ al teritoriului pe care traiesc.

    Gratie unui laptop pe care il incarca la baterii solare si retelelor de Wifi prin care se conecteaza la Internet, Alice a oferit un interviu pentru ziare.com

    „In prezent, locuiesc alaturi de copii, de tatal fetitei mele, impreuna cu o alta mama si cei trei copii ai sai la ferma lor, compusa din livezi de portocali, ceva maslini stramosesti si avocado. Gradina se inalta zi de zi, momentan ne concentram pe culesul maslinelor, treaba pe care imi place sa o fac.

    Crestem noi salatele, radacinoasele, lintea si fasolea, dovlecii si porumbul, orz si grau pentru incoltit bun de mestecat, stevia dulce, alune si fructe precum goji. O mare parte din plantele salbatice sunt comestibile si foarte nutritive, in natura se gasesc mancare si medicamente pentru toti si pentru toate.

    Este foarte usor sa traiesti asa cum alegi sa traiesti, stilul nostru de viata este unul normal. Corpul cunoaste totul de milioane de ani, in genele sale este toata experienta vietii pe Pamant, exaltat si fericit mi-a fost trupul spalat cu apa proaspata, plina de minerale si conectandu-ma desculta cu energia pamantului. Nu as fi reusit insa sa ma adaptez la stilul de viata dupa ceasul desteptator.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    30 DE SOLUŢII CREATIVE PENTRU A DEPOZITA BICICLETA ÎNTR-UN APARTAMENT MIC. LE PUTEŢI FACE SINGURI – GALERIE FOTO

    PRIMUL RESTAURANT DIN LUME CU CAMERE PENTRU DORMIT: CUM ARATĂ LOCUL UNDE POŢI LUA O PAUZĂ ÎN TIMPUL SERVICIULUI – GALERIE FOTO

    UN APARTAMENT CARE ARE PEREŢII, MOBILA ŞI CHIAR COLACUL CLOSETULUI ACOPERIŢI CU AUR ESTE SCOS LA VÂNZARE – GALERIE FOTO

    STEWARDESELE ÎN BIKINI AU TRANSFORMAT-O ÎN PRIMA MILIARDARĂ DIN VIETNAM – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CEL MAI MARE VAS DE CROAZIERĂ. ESTE MAI LUNG DECÂT TITANICUL ŞI PLEACĂ PENTRU PRIMA DATĂ DIN PORT, FĂRĂ PASAGERI, DAR CU UN ECHIPAJ DE 500 DE OAMENI -GALERIE FOTO

    DOI TINERI ROMÂNI AU VENIT CU O IDEE UNICĂ: CREEAZĂ ŞI VÂND CEASURI DE MÂNĂ DIN LEMN – GALERIE FOTO

    MOTIVUL ECONOMIC DIN SPATELE TATUAJELOR PE CARE LE AU MEMBRI CARTELURILOR DE DROGURI – GALERIE FOTO

    POVESTEA HOTELULUI DEŢINUT DE ACEEAŞI FAMILIE TIMP DE PESTE 1300 DE ANI – GALERIE FOTO

    PALATUL PRIMAVERII, FOSTA RESEDINTA A FAMILIEI CEAUSESCU, AR PUTEA FI VANDUT CU 18-22 MILIOANE EURO – GALERIE FOTO

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

     

  • Comoara României: care este cel mai frumos oraş medieval din ţară

    Cu toţii cunoaştem că Transilvania este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. Un tânăr producător a realizat un filmuleţ în care a prezentat cele mai frumoase colţuri din Sighişoara.

    Cartiere, arhitectură, natură, toate într-un scurt video prin care este prezentat oraşul medieval, dintr-o perspectivă deosebită. O carte de vizită a pentru promovarea incredibilului oraş istoric. Cu siguranţă că după astfel de prezentări, vor apare mulţi doritori să viziteze oraşul medieval Sighişoara, scrie romani-buni.info.

    ‘I Love Sighisoara’ îşi propune să devină un loc de întâlnire virtual pentru sighişorenii de pretutindeni şi pentru toţi cei care cunosc şi iubesc acest oraş. Împreună vom promova acest minunat oraş pentru iubitorii de istorie şi frumos”, se arată în descrierea paginii.

     

  • Remedii rapide pentru înţepături de ţânţari

    Înţepăturile de ţânţari pot lăsa în urmă zone iritate, roşii şi o senzaţie de mâncărime care pot să-ţi dea peste cap starea de bine.

    Înţepăturile sunt produse de femelele de ţânţar care se hrănesc cu sânge. Ca să-l poată extrage, injecteză o cantitate mică de salivă, cu rol anticoagulant.

    Această salivă provoacă mâncărimi şi durere – o proteină ce intră în compoziţia ei rămâne în piele şi declanşează o reacţie a sistemului imunitar.

    Vezi aici care sunt remediile rapide pentru înţepături de ţânţari

  • Circuitul românului prin natură. Sclav, larvă, puşcăriaş

    Să zicem că te naşti în România, în 2016, an de graţie în care Marea Britanie se rupe de UE, NATO îşi consolidează prezenţa în Est, ca să ţină piept Rusiei, iar planeta are dureri de cap sistemice, precum poluarea sau economia. România te va feri cumva de aceste cercuri preaînalte. Nu doar prin lipsa de relevanţă şi ticăloşia liderilor ei. Pur şi simplu n-ai treabă. E ca şi cum ţi-ai face griji de bursa de la New York, în timp ce vânezi şerpi prin jungla Amazonului, ca să-ţi asiguri supravieţuirea.

    Sclav în lanţuri la câţiva paşi de fosta capitală a Ţării Româneşti, ars şi infestat cu viermi într-un spital din actuala Capitală sau, dacă nu eşti cuminte, condamnat la sufocare şi convieţuire cu şobolanii şi ploşniţele, în vreo închisoare. Sunt scenarii de viaţă plauzibilă în România. Aici vei trăi prins între o omertă din care te mai scot doar procurorii sau poliţia şi o hărmălaie heirupistă, lipsită de soluţii, uneori manipulată în interesul lor de nişte canalii. Rareori, vei mai întâlni poate nişte exemplare bipede care se pot numi oameni şi care deschid gura, ochii şi urechile toate în acelaşi timp.

    See no evil. În România erei noastre, dacă ajungi pe străzi, fără familie care să mai ştie de tine sau năpăstuit cu vreun beteşug, există şansa să fii răpit de pe stradă şi să cunoşti sclavia în lanţuri. Culmea ironiei, aşa cum arată un activist pentru drepturile romilor, poate fără să vrea să fie ironic, ea e practicată chiar de către personaje ale unei etnii care a cunoscut ea însăşi, pe pielea ei, ce înseamnă biciul şi lanţurile, în sclavia care domnea pe aceste meleaguri până acum vreo 150 de ani.

    Timp de 8 ani, nişte familii din comunitatea romilor din Berevoeşti au practicat răpirea, torturarea şi ţinerea în lanţuri a 40 de minori şi adulţi de care nu mai ştia nimeni sau de care nimeni nu mai voia să ştie. Îi culegeau de pe străzi, îi ţineau încuiaţi şi legaţi, îi hrăneau cu resturi, îi puneau să se bată între ei ca pe nişte câini înfometaţi, apoi îi scoteau la cerşit sau la furat de lemne. Unii „sclavi” au murit între timp. Timp de 8 ani, nimeni nu a deschis gura, ochii sau urechile la sclavii din Berevoeşti. Procurorii care au scos la lumină mizeria se laudă că ancheta a plecat de la poliţiştii din localitate, care abia în 2015 au căscat ochii. E şi asta o performanţă românească.

    Într-o comunitate şi aşa segregată de restul satului, aşa cum trăiesc de cele mai multe ori, de bunăvoie sau forţaţi de majoritari, comunităţile de romi din România, între nişte oameni şi aşa abuzaţi sau aflaţi la mila şi mâna autorităţilor sau a puternicilor comunităţii, nimeni nu vorbeşte, nu vede şi nu aude. De ce să-ţi faci probleme? Doar nu e copilul tău cel bătut în lanţuri. Vorba unei vecine din satul Berevoeştiului: „Ce, au furat, au omorât, au spart?”. Vorba aia, făceau la ei în curte. Totul e ok în România, atâta timp cât nu trece de pragul casei tale, de portiera maşinii sau nu îţi implică vreun membru al familiei. Mă distrează cei care se întreabă de ce nu ştiau sătenii sau primarul de treaba asta. Aveţi impresia că primarul merge în satul acela al Berevoeştiului mai de o dată la 4 ani? Sau că românii din restul satelor ştiu ceva de ce e în partea aceea de comună? E-n „ţigănie”, ce treabă au?

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Circuitul românului prin natură. Sclav, larvă, puşcăriaş

    Să zicem că te naşti în România, în 2016, an de graţie în care Marea Britanie se rupe de UE, NATO îşi consolidează prezenţa în Est, ca să ţină piept Rusiei, iar planeta are dureri de cap sistemice, precum poluarea sau economia. România te va feri cumva de aceste cercuri preaînalte. Nu doar prin lipsa de relevanţă şi ticăloşia liderilor ei. Pur şi simplu n-ai treabă. E ca şi cum ţi-ai face griji de bursa de la New York, în timp ce vânezi şerpi prin jungla Amazonului, ca să-ţi asiguri supravieţuirea.

    Sclav în lanţuri la câţiva paşi de fosta capitală a Ţării Româneşti, ars şi infestat cu viermi într-un spital din actuala Capitală sau, dacă nu eşti cuminte, condamnat la sufocare şi convieţuire cu şobolanii şi ploşniţele, în vreo închisoare. Sunt scenarii de viaţă plauzibilă în România. Aici vei trăi prins între o omertă din care te mai scot doar procurorii sau poliţia şi o hărmălaie heirupistă, lipsită de soluţii, uneori manipulată în interesul lor de nişte canalii. Rareori, vei mai întâlni poate nişte exemplare bipede care se pot numi oameni şi care deschid gura, ochii şi urechile toate în acelaşi timp.

    See no evil. În România erei noastre, dacă ajungi pe străzi, fără familie care să mai ştie de tine sau năpăstuit cu vreun beteşug, există şansa să fii răpit de pe stradă şi să cunoşti sclavia în lanţuri. Culmea ironiei, aşa cum arată un activist pentru drepturile romilor, poate fără să vrea să fie ironic, ea e practicată chiar de către personaje ale unei etnii care a cunoscut ea însăşi, pe pielea ei, ce înseamnă biciul şi lanţurile, în sclavia care domnea pe aceste meleaguri până acum vreo 150 de ani.

    Timp de 8 ani, nişte familii din comunitatea romilor din Berevoeşti au practicat răpirea, torturarea şi ţinerea în lanţuri a 40 de minori şi adulţi de care nu mai ştia nimeni sau de care nimeni nu mai voia să ştie. Îi culegeau de pe străzi, îi ţineau încuiaţi şi legaţi, îi hrăneau cu resturi, îi puneau să se bată între ei ca pe nişte câini înfometaţi, apoi îi scoteau la cerşit sau la furat de lemne. Unii „sclavi” au murit între timp. Timp de 8 ani, nimeni nu a deschis gura, ochii sau urechile la sclavii din Berevoeşti. Procurorii care au scos la lumină mizeria se laudă că ancheta a plecat de la poliţiştii din localitate, care abia în 2015 au căscat ochii. E şi asta o performanţă românească.

    Într-o comunitate şi aşa segregată de restul satului, aşa cum trăiesc de cele mai multe ori, de bunăvoie sau forţaţi de majoritari, comunităţile de romi din România, între nişte oameni şi aşa abuzaţi sau aflaţi la mila şi mâna autorităţilor sau a puternicilor comunităţii, nimeni nu vorbeşte, nu vede şi nu aude. De ce să-ţi faci probleme? Doar nu e copilul tău cel bătut în lanţuri. Vorba unei vecine din satul Berevoeştiului: „Ce, au furat, au omorât, au spart?”. Vorba aia, făceau la ei în curte. Totul e ok în România, atâta timp cât nu trece de pragul casei tale, de portiera maşinii sau nu îţi implică vreun membru al familiei. Mă distrează cei care se întreabă de ce nu ştiau sătenii sau primarul de treaba asta. Aveţi impresia că primarul merge în satul acela al Berevoeştiului mai de o dată la 4 ani? Sau că românii din restul satelor ştiu ceva de ce e în partea aceea de comună? E-n „ţigănie”, ce treabă au?

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • 10 insule de care nu aţi auzit, dar care vă vor tăia respiraţia

    Juist, Germania

    Juist este una dintre cele şapte insule orientale din Marea Nordului şi aparţine de landul Saxonia Inferioară. Insula are o lungime de 17 km şi o lăţime de numai 500 m.

    Formentera, Spania

    Este cea mai mică din arhipelagul Baleare, şi  împreună cu Ibiza, fac parte din insulele Pituitare. Nudismul este permis în majoritatea ştrandurilor de pe insulă.

    Colonsay, Scoţia

    Colonsay este o insulă din Hebridele interioare. Insula este un loc liniştitit în care te poţi relaxa la plajă sau poţi face drumeţii prin pădure.

    Saaremaa, Estonia

    Cea mai mare insulă a Estoniei, Saaremaa, reuşeşte să-şi ducă vizitatorii înapoi în timp, atunci când existau piraţi şi vikingi. Pe insulă se găsesc păduri dese de pini, case cu acoperiş din stuf şi mici sate de basm.

    Hydra, Grecia

    Hydra este o insulă situată foarte aproape de Atena. Maşinile şi bicicletele sunt interzise pe insulă, astfel încât măgarii transportă bagajele turiştilor. Dincolo de plaje superbe pline de pietriş, baruri şi restaurante, Hydra se mândreşte şi cu numeroase muzee nautice.

    Mljet, Croaţia

    Insula are doar  1.100 de locuitori,  iar 90 % din suprafaţă este acoperită de păduri. Aici puteţi găsi şi un parc naţional care oferă trasee pitoreşti pe care le puteţi parcurge pe jos.

    Graciosa, Spania  

    Insula reprezintă un refugiu pentru cea mai mare parte a pescarilor, un loc mult mai liniştit faţă de vecinul său plin de viaţă, Lanzarote. Caleta del Sebo este singurul sat al insulei, unde casele şi drumurile de nisip sunt vopsite în alb şi par a fi neatinse de viaţa modernă .

    Fayal, Portugalia

    Insula luxuriantă Fayal este cel mai vestic punct din Europa. Această insulă are origini vulcanice, iar terenul este plin de dealuri şi cratere, existând multe oportunităţi pentru drumeţii, ciclism  şi echitaţie.

    Gozo, Malta

    Gozo se găseşte chiar lângă insula Malta. Templele antice sunt unele dintre cele mai vechi din lume, iar locul este, de asemenea, considerat a fi unul dintre cele mai bune locuri de scufundări din Marea Mediterană.

    Stromboli, Italia

    Stromboli este o insulă de origine vulcanică, situată în nordul Siciliei. Vulcanul Stromboli a erupt aproape continuu timp de peste 2.000 de ani, ceea ce a făcut să fie supranumit ,, Farul Mediteranei”.

  • Comoara României.Cel mai frumos oraş medieval din ţară

    Cu toţii cunoaştem că Transilvania este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. Un tânăr producător a realizat un filmuleţ în care a prezentat cele mai frumoase colţuri din Sighişoara.

    Cartiere, arhitectură, natură, toate într-un scurt video prin care este prezentat oraşul medieval, dintr-o perspectivă deosebită. O carte de vizită a pentru promovarea incredibilului oraş istoric. Cu siguranţă că după astfel de prezentări, vor apare mulţi doritori să viziteze oraşul medieval Sighişoara, scrie romani-buni.info.

    ‘I Love Sighisoara’ îşi propune să devină un loc de întâlnire virtual pentru sighişorenii de pretutindeni şi pentru toţi cei care cunosc şi iubesc acest oraş. Împreună vom promova acest minunat oraş pentru iubitorii de istorie şi frumos”, se arată în descrierea paginii.

     

  • Arborele Vieţii. Copacul care supravieţuieşte de 400 de ani singur, în mijlocul deşertului

    Stând singur în inima desertului, la sute de kilometri depărtare de orice sură de apă sau de o altă plantă, „Copacul Vieţii” din Bahrain a devenit treptat în ochii oamenilor un simbol al naturii şi al vieţii. O dovadă în plus că viaţa poate continua în ciuda tuturor obstacolelor. Dincolo totuşi de aceste cuvinte motivaţionale, un mister planează asupra acestui copac. Cum de reuşeşte să supravieţuiască în asemenea condiţii? Bătrân, cu o vârstă de 400 de ani, copacul a uimit biologii şi oameni de ştiinţă, de ani de zile, şi chiar dacă au venit cu mai multe teorii, nici una nu pare să stea în picioare. Unii sugerează faptul că rădăcinile sale sunt înfipte foarte adânc în sol, astfel încât ajunge la mai multe surse de apă subterană, însă nimeni nu a fost în măsură să dovedească acest lucru.

    Arborele este situat la o distanţă de 2 kilometri de muntele Jebel Dukhan, pe vârful unei dune de nisip. Misterul supravieţuirii sale în astfel de condiţii dure a dat naştere mai multor legende locale. Nativii sunt convinşi de fapul că pomul este cu adevărat Copacul Vieţii, fiind binecuvântat de însuşi Enki, zeul Sumerian al apei, şi este cel mai probabil o rămăşiţă din Grădina Edenului.

    Copacul, cunoscut sub numele Sharajat-al-Hayat de către arabi, a continuat să crească în ciuda condiţiilor extreme, ajungând în prezent la 9,7 metri înălţime.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Arborele Vieţii. Copacul care supravieţuieşte de 400 de ani singur, în mijlocul deşertului

    Stând singur în inima desertului, la sute de kilometri depărtare de orice sură de apă sau de o altă plantă, „Copacul Vieţii” din Bahrain a devenit treptat în ochii oamenilor un simbol al naturii şi al vieţii. O dovadă în plus că viaţa poate continua în ciuda tuturor obstacolelor. Dincolo totuşi de aceste cuvinte motivaţionale, un mister planează asupra acestui copac. Cum de reuşeşte să supravieţuiască în asemenea condiţii? Bătrân, cu o vârstă de 400 de ani, copacul a uimit biologii şi oameni de ştiinţă, de ani de zile, şi chiar dacă au venit cu mai multe teorii, nici una nu pare să stea în picioare. Unii sugerează faptul că rădăcinile sale sunt înfipte foarte adânc în sol, astfel încât ajunge la mai multe surse de apă subterană, însă nimeni nu a fost în măsură să dovedească acest lucru.

    Arborele este situat la o distanţă de 2 kilometri de muntele Jebel Dukhan, pe vârful unei dune de nisip. Misterul supravieţuirii sale în astfel de condiţii dure a dat naştere mai multor legende locale. Nativii sunt convinşi de fapul că pomul este cu adevărat Copacul Vieţii, fiind binecuvântat de însuşi Enki, zeul Sumerian al apei, şi este cel mai probabil o rămăşiţă din Grădina Edenului.

    Copacul, cunoscut sub numele Sharajat-al-Hayat de către arabi, a continuat să crească în ciuda condiţiilor extreme, ajungând în prezent la 9,7 metri înălţime.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Momentul în care faimoasa cascadă Niagara şi-a oprit frumosul spectacol. Le-a dat o lecţie inginerilor: ”Nimic nu scapă de moarte”

    Eforturile de a schimba cursul istoriei şi liniştea naturii au fost întotdeauna un motiv principal al civilizaţiei umane, timp de mai multe secole.

    Fie că este vorba de intenţia de a stăpâni aerul prin inventarea avioanelor sau construcţia mega-structurilor, precum piramidele, sau oprind fluxul uneia dintre cele mai mari resurse de apă din lume – “Cascada Niagara”.
     

    Cascada Niagara este compusă din Cascada Horseshoe şi Cascada Americană.

    Vezi aici momentul în care faimoasa cascadă Niagara şi-a oprit frumosul spectacol. Le-a dat o lecţie inginerilor: ”Nimic nu scapă de moarte”