BusinessMagazin

Tag: medici

  • Lupta pentru pacienţi. În piaţa privată de sănătate apar oferte de monitorizare post-COVID cu preţuri între 130 şi 2.000 lei. La stat puţine spitale au programe de recuperare şi nu există pachete dedicate

    ♦ Pachetele de monitorizare sau evaluare post-COVID sunt pentru pacienţii care au trecut prin boală şi vor să se asigure că virusul nu le-a afectat organismul ♦ Se conturează o nouă nişă în piaţa medicală privată, pe fondul lipsei de timp, resurse şi intervenţie a statului.

    Peste 740.000 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi în ultimul an, de la debutul pandemiei în România, iar nevoia de monitorizare pentru aceştia, mai ales pentru pacienţii cu forme medii şi grave, a generat un nou serviciu pentru operatorii privaţi din sănătate – monitorizarea post-COVID.

    Aceste pachete pot fi accesate de toţi pacienţii care au avut COVID, iar preţurile pornesc de la 129 de lei şi pot ajunge şi la 2.000 de lei doar pentru monitorizare, adică un set de analize care înseamnă consultaţie de medicină internă/pneumologie, elec­trocardiogramă, RX pulmonar, glicemie, anticorpi şi alte câteva investigaţii puse pe listele jucătorilor privaţi.

    ZF a analizat ofertele existente până acum în piaţă şi a adunat zece ope­ratori medicali privaţi care s-au adap­tat noilor realităţi din piaţă şi au dez­voltat astfel de servicii. Mo­mentan, ser­viciile de moni­torizare post-COVID sunt disponibile în doar câ­teva unităţi private din cadrul marilor re­ţele, de exemplu, în special în Bu­cureşti şi Cluj. Şi operatorii mai mici, cum este cazul Arcadia de exemplu, din Iaşi, au dezvoltat astfel de pachete. „Toate aceste măsuri ne-au ajutat nu doar să ne adaptăm noii realităţi economice, dar şi să optimizăm dinamica busi­nessului pentru pe­rioada următoare. Suntem pregătiţi să capturăm ven­i­turile care vor veni din zona de recu­pe­rare post pandemie“, potrivit unei declaraţii recente a lui Mihai Marcu, preşe­dintele MedLife, cel mai mare operator privat din ţară.

    Şi reţeaua Regina Maria, primul operator medical din piaţă, are servicii de monitorizare a pacientului, împărţite în mai multe pachete. Pachetul standard este oferit gratuit de operator pentru pacienţii care au trecut prin COVID şi pentru medici, însă dacă solicitările vor epuiza bugetul lunar al reţelei, preţul pentru acest pachet standard este de 300 lei. Medicii vor putea beneficia oricând în schimb gratuit de pachetul complex.

    „Sunt pacienţi care ne-au călcat pragul cu simptome ce au persistat până la câteva luni după depăşirea bolii, simptome ce pot fi prevenite sau ţinute sub control prin monitorizarea stării de sănătate“, declara recent într-un comunicat de presă Nirvana Georgescu, quality and patient safety director, reţeaua de sănătate Regina Maria.

     

    Diferenţa dintre evaluare şi recuperare

    Pachetele de monitorizare nu sunt decontate şi acestea diferă de la un operator la altul. Astfel, în urma evaluării, pacienţilor li se face un set de analize prin care medicii îşi dau seama dacă virusul a afectat starea de sănătate a pacienţilor sau a agravat nişte afecţiuni deja existente.

    Depresii, agravarea afecţiunilor preexistente, modificări cardiace şi pulmonare semnificative, scăderea toleranţei la efort, accelerarea degenerării musculoscheletale de coloana, genunchi, şolduri sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă mulţi dintre cei care au trecut prin această boală, după cum se arată pe site-ul Provita.

    Recuperarea medicală este următorul pas după evaluare, iar pacienţii plătesc pentru un set de şedinte de kinetoterapie pentru a restabili funcţiile afectate în urma infecţiei cu COVID.

     

    Ce se întâmplă la stat?

    În spitalele de stat se face evaluarea şi chiar recuperarea pacienţilor cu probleme respiratorii, inclusiv a celor care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus. Nu există însă un pachet dedicat pacienţilor post-COVID, care să fie decontat de Casa de Asigurări de Sănătate.

    Lipsa unui astfel de program face ca pacienţii să nu ştie că pot merge şi la stat pentru recuperare şi duce implicit la o lipsă de date statistice despre afecţiunile pacienţilor după infectare.

    În plus, nu în toate spitalele există evaluarea sau recuperarea pacienţilor, din lipsa resurselor umane şi a timpului medicilor de a se ocupa şi de alte afecţiuni.

    „Avem reabilitare, dar în acest moment nu putem vorbi de reabilitare într-un pachet pentru un pacient care să vină să se interneze pentru că avem foarte mulţi pacienţi cu forme acute. Pentru recuperarea pacientului cronic recomandăm exerciţii la domiciliu, încercăm să-i manageriem la domiciliu pentru că în spital nu sunt locuri în acest moment. Este o mare presiune legată de pacientul pneumologic, peste 75% dintre internări sunt urgenţe. Pe întreg pachetul de internare de zi facem reabilitare respiratorie“, a spus Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

    Ea a explicat că reabilitarea are scopul de a include în rutina pacientului o categorie de exerciţii adaptate pentru a-şi îmbunătăţi ulterior calitatea vieţii.

    „Nu facem cu plată aceste servicii, dar nu pot să spun că serviciile sunt decontate la valoarea lor. Nu avem încă un cod de diagnostic în sistemul de stat care să ne permită să încadrăm aceşti pacienţi pe sindrom post-COVID. Lipseşte pe partea statistică şi eu nu am cum să văd pentru ce au venit. Sper că se lucrează la acest pachet cu Casa de Asigurări de Sănătate, e necesar şi pentru a vedea statitic ce se întâmplă“, a mai spus Beatrice Mahler.

    În cadrul Spitalului Colţea din Bucureşti nu există un program de evaluare sau recuperare al pacienţilor care au avut COVID-19 din lipsa timpului, spune managerul Mircea Lupuşoru, numărul pacienţilor oncologici de care se ocupă în special spitalul fiind în continuă creştere.

    Există însă şi exemple de spitale în ţară, în afara Bucureştiului, unde se face recuperare încă dinainte de pandemie pentru pacienţii cu probleme respiratorii.

    „În cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti avem un compartiment de recuperare respiratorie, înfiinţat de patru ani. În acest compartiment se face şi recuperarea post-COVID. Avem la dispoziţie inclusiv o cameră hiperbară. Având medici de specialitate, sub coordonarea medicilor cardiolog, pneumolog, infecţionist şi de terapie intensivă, se face un program de recuperare respiratorie adaptat fiecărui bolnav în parte. Programul este decontat, decontarea pentru un pacient pentru 10 zile este modică, undeva la 1.300 lei. Nu este un pachet standard, este adaptat fiecărui pacient, noi nu facem medicină colectivă, ci individualizată după particularităţile fiecărui caz“, a spus Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Moineşti din jueţul Bacău.

     

    Ce soluţii au pacienţii?

    ►Până la crearea unui pachet pe care să îl poată accesa spitalele de stat, pacienţii care nu au acces la un spital public care să facă o evaluare sau recuperare post-COVID sunt nevoiţi să plătească din propriul buzunar inves­ti­ga­ţiile care să le spună dacă au sau nu afecţiuni după ce au trecut prin boală.

    ►Ioana din Bucureşti spune că a plătit 150 de lei pentru test de anticorpi la clinica OK Medical. Pe un grup de recomandări de medici, o pacienţă întreabă: „A facut cineva analizele post-COVID la o clinică privată? Îmi puteţi da detalii despre cum a decurs totul?“

    ►O altă pacientă întreabă: „Aş vrea să îmi recomandaţi un pneumolog foarte bun (de preferat un doctor care a lucrat cu pacienţi covid post-externare), care poate interpreta gravitatea afecţiunii pulmonare văzând CT-urile“.

    ►Astfel, cererea pentru astfel de investigaţii există, mai ales că numărul cazurilor de COVID continuă să se menţină la un nivel ridicat. Ieri au fost confirmaţi încă 5.200 de pacienţi care nu au mai avut înainte COVID.

  • Ce fac bogaţii planetei ca să îşi asigure imunitatea în vremea pandemiei

    În timp ce unii mănâncă sănătos, iau vitamine şi beau tot felul de sucuri din plante ca să-şi întărească sistemul imunitar, bogaţii planetei apelează la soluţii pe măsura buzunarului lor, fugind de pandemie.

    Merge astfel foarte bine un tip anume de turism, spre deosebire de tot sectorul, foarte afectat de situaţia mondială de un an încoace: vacanţele dedicate creşterii imunităţii, scrie The Telegraph. Cei care aleg asemenea vacanţe au parte de şederi în complexuri turistice dotate cu centre medicale unde li se oferă consultaţii de specialitate şi o combinaţie de tratamente din medicina tradiţională şi cea modernă.

    Printre destinaţiile de crescut imunitatea se numără Palazzo Fiuggi, din localitatea italiană Fiuggi. Situat într-o zonă cu ape minerale, Palazzo Fiuggi a introdus Medical Concept, un serviciu care pune la dispoziţia turiştilor servicii de oftalmologie, psihiatrie, radiologie sau consultaţii metabolice, pe lângă tratamente menite să crească nivelul de energie, să îmbunătăţească imunitatea şi să-i ajute să-şi păstreze sănătatea cât mai mult.

    În Germania, în localitatea Baden Baden de la poalele Munţilor Pădurea Neagră se află Villa Stephanie, care îmbie clienţii bogaţi cu programe numite „Immune Boost” şi „Immune Care”, care includ consultaţii la medici, analize, administrare intravenoasă de vitamina C sau consultaţii pentru îmbunătăţirea metabolismului ori ozonoterapie.

    Sha Wellness Clinic din provincia spaniolă Alicante se concentrează programe destinate celor cu boli digestive, autoimune sau alergii pentru a-i ajuta să-şi crească imunitatea. Cei care aleg să se trateze în acest centru au parte de un peisaj natural spectaculos şi o piscină infinity de unde pot admira apusul.

  • Afaceri de la zero. Cinci antreprenori, care au strâns împreună peste 100 de ani de experienţă în programare, dezvoltă Alter Medico, un asistent digital construit pentru medici şi pacienţi

    Ideea iniţială a venit din partea unui medic: „Vreţi să daţi lovitura? Faceţi o aplicaţie care să mă scutească de partea administrativ-birocratică şi eu vă garantez că toţi medicii o să fie interesaţi să o folosească“.

    Daniel Oancea şi Saşa Pastor au dezvoltat, împreună cu alţi trei antreprenori cu expe­rien­ţă în programare şi în busi­ness, Alter Medico, o plat­formă desti­nată domeniului sănătăţii care îşi propune să elibereze medicii de sarcinile administrative, să îi ajute pe pacienţi să aibă acces facil la servicii mai puţin costisitoare, ide­ea iniţială venind în urma discuţiei cu un medic.

    Cât au investit până acum din 2017 de când au pornit pe acest drum?

    „2000 de zile-om“, spune Daniel Oancea, unul dintre cei cinci fondatori ai Alter Medico, argumentând că pentru ei acesta este cel mai important indicator privind im­plicarea în dezvoltare. Iar în zona de pro­gra­ma­re, costurile pentru o zi de lucru ajung şi la câte­va sute de euro pentru specialişi, costuri care implică salarii, taxe, spaţiu şi infrastructură.

    „Pacientul este, în sistemul actual, cam în­totdeauna ultimul când vine vorba de livrarea de servicii medicale, accentul se pune pe spital, pe doctori, însă pacientul este cel care plăteşte de fapt. Noi am vrut să îi oferim pacientului mai multă putere, să îl punem în mijlocul acestui flux de evenimente, să îşi poată ges­tio­na cât mai bine modalitatea în care este expus la aceste servicii medicale“, spune Saşa Pastor, cofondator al Alter Medico.

    Cei doi, alături de Dan Stăncescu, Ciprian Ciulpan şi Cristian Otobacu au strâns peste 100 de ani de experienţă în pro­gra­mare şi IT înainte de a începe acest pro­iect cu care îşi propun să ajungă într-un an la 1.000 de medici, iar în trei ani la 9.000 de medici, menţionând că nu toţi aceşti medici vor fi din România, ci şi din Europa de Vest. Platforma Alter Medico este utilizată în prezent într-o clinică privată, iar fondatorii spun că 10.000 de pacienţi au beneficiat de sistemul creat de ei.

    „Medicul trebuie să livreze un serviciu cu valoare adău­gată foarte mare, iar un lucru care îl împiedică să facă asta este mul­titu­dinea de activităţi birocra­tice pe care le are de îndeplinit, activităţi care sunt inerente, ele nu pot fi eliminate, dar pot fi auto­ma­tizate. Plecând de la aceşti doi factori (pacient în centrul sistemului de sănătate şi medic eliberat de presiunea birocratică – n. red.) am început  să gândim plat­forma ca pe una deschisă către pa­cient şi o platformă care să îi uşu­re­ze medicului treaba“, explică Saşa Pastor.

    Cei doi antre­pre­nori expli­că faptul că rolul platformei, al acestui asistent digital este de a-l ajuta pe medic atât pe partea birocratică, în care poate în­deplini în numele medicului o parte de procesare de date şi in­formaţii cât şi în zona de servicii medicale. Tot ei spun că, în prezent, asistentul digital parcurge textul consul­ta­ţiei şi încearcă să o înţeleagă din punct de vedere semantic. În mo­mentul de faţă el poate înţelege comenzi simple.

    „Pe viitor vrem să îl facem să înţeleagă comenzi mult mai complicate, să poată reprograma pacienţi la ora şi data spuse de medic. Asistentul digital poate detecta singur faptul că medicul i-a recomandat pacientului o sumă de investigaţii şi să-i întrebe ceilalţi asistenţi digitali cine se poate ocupa de aceste investigaţii. Ceilalţi asistenţi vor răspunde, medicul putând reprograma automat pacientul prin această interacţiune“.

    Deşi Alter Medico a fost creată la început pentru medici şi pacienţi, în prezent platforma este folosită şi de alţi actori din domeniul medical cum ar fi furnizorii de astfel de servicii, iar ambiţia fondatorilor este să ducă platforma şi pe pieţele din Europa de Vest.

    „Pentru ieşirea în străinătate avem nevoie de parteneriate cu instituţii sau fonduri de investiţii. Avem conexiunile, avem ştiinţa, foşti colegi la care putem apela cu contacte şi rezultate în domeniul medical, ştim de unde putem începe acest proces, dar problema este financiară. Vom începe cu Europa de Vest pentru că acolo piaţa medicală este mult mai dezvoltată. Ne-am dori să ajungem şi în Statele Unite, dar nu cred ca vom avea forţa financiară să ajungem până acolo, ei sunt mult mai avansaţi în implementarea acestor concepte de Value Based Healthcare“, spune Daniel Oancea.

    Cei doi adaugă faptul că feedbackul medicilor reprezintă principalul punct de dezvoltare al sistemului, aceştia le sugerează antreprenorilor noi funcţionalităţi sau posibile modificări de care sistemul are nevoie. Tot ei mai spun că medicii şi pacienţii plătesc un abonament lunar care nu este fix, ci reflectă consumul fiecăruia.

    „Nu există un preţ de intrare pentru abonament, noi încercăm să păstrăm costurile sub 2% din valoarea tranzacţiei deoarece vrem să oferim un proces cu valoare adăugată mult mai mare“, spune Daniel Oancea.

    Saşa Pastor şi Daniel Oancea cred că vor putea depăşi un milion de euro la sfârşitul primului an complet de funcţionare şi sunt de părere că faptul că au renunţat la locurile de muncă anterioare, a meritat. „Cred că a meritat să renunţăm la slujbele pe care le aveam înaine, deşi rezultatele financiare sunt deocamdată departe de rezultatele de dinainte. Eu am lucrat la o multinaţională şi salariul era mai mult decât decent, dar cred că ce fac acum este mult mai interesant, mulţumirea personală este poate mai mare decât recompensa financiară pe care o aşteptăm“, arată Saşa Pastor.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cum a ajuns brandul Arcadia din Iaşi, din domeniul medical privat, la peste 100 mil. lei într-un deceniu: „În fiecare an investim cel puţin 70% din profitul generat“

    ► Brandul Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale a apărut în urmă cu 11 ani, după înfiinţarea primului spital la Iaşi, după o investiţie de circa 25 mil. euro.

    ► Familia Fiterman, care deţine operatorul privat, are afaceri şi în domeniul producţiei de medicamente.

    Reţeta creşterii unui brand de la zero în domeniul sănătăţii private este investiţia continuă în noi tehnologii, în medici, astfel că brandul Arcadia – Spitale şi Centre Medicale a ajuns în zece ani la peste 100 mil. lei afaceri, având în portofoliu două spitale şi mai multe centre în Iaşi.

    „Noi am deschis spitalul în 2010, anul acesta aniversăm 11 ani. Afacerile în domeniul serviciilor medicale le-am început în 2008, cu Arcadia Medical Center, când am deschis primul centru de imagistică de înaltă performanţă. Din cauza serviciilor pe care nu le-am regăsit în sistemul public, am fost nevoiţi să investim.   În 2008 nu era niciun centru de imagistică de înaltă performanţă. Astăzi avem doar în reţeaua noastră trei aparate RMN de ultimă generaţie pe care le schimbăm ciclic, plus computer tomograf şi toate celelalte aparate de imagistică“, a spus Dan Fiterman, general manager al Arcadia – Spitale şi Centre Medicale.

    Prima investiţie realizată sub brandul Arcadia a fost de 1,5 mil. euro, în 2008, urmată de suma investită în spital, de circa 25 mil. euro. Ulterior, nevoile din piaţă, ale medicilor şi ale pacienţilor, au suplimentat investiţiile în aparatură, echipamente, resurse ma­teriale şi umane.

    „În fiecare an investim cel puţin 70% din profitul generat. Aceasta este reţeta celor care vor să facă ceva pe termen lung“, a mai adăugat Dan Fiterman.

    Profitul companiilor de sub umbrela Arcadia în 2019, cel mai recent an pentru care există date publice, a fost de circa 13 mil. lei, din datele adunate de ZF de pe platforma de analiză financiară confidas.ro. În 2020, Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale a încheiat cu afaceri de 110 mil. lei, în uşoară creştere faţă de anul 2019. Anul acesta, în toamna lui 2021, brandul Arcadia se extinde cu un nou spital de recuperare pentru pacienţii care au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenţie chirurgicală. Construcţia a început în urmă cu trei ani, iar unitatea medicală va avea 140 de paturi pe o suprafaţă de 7.000 mp, la 6 km de Iaşi.

     

    Afacere de familie în domeniul medical

    În ultimii ani, în piaţa de servicii medicale private a fost o efervescenţă a achiziţiilor, mai ales din partea marilor jucători, acre au vrut să se extindă pentru a avea acces la mai mulţi pacienţi. Afacerile dezvoltate în oraşele mari au fost pe radarul de extindere al marilor reţele, iar ofertele de cumpărare nu au ocolit nici Arcadia.

    „Am avut oferte de vânzare nenumărate, cele mai multe de la jucătorii interni. Noi nu ne-am născut pentru a ne vinde, ci sperăm ca la un moment dat să facem parte dintr-o mare reţea, dar doar a unui jucător stfrategic, şi nu a unui jucător deţinut de către un fond. Noi dorim să rămânem în business şi să-l dezvoltăm. Exclud vânzarea, dar nu exclud un mergin cu un mare jucător internaţional. Nu ne gândim să vindem şi să plecăm pe o insulă, ne dorim să fim o afacere pe care să o păstorim personal“, a precizat Dan Fiterman.

    Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale este un jucător de talie medie în piaţa sănătăţii private, situându-se între primii zece jucători după cifra de afaceri la nivel naţional. Piaţa medicală privată este unul dintre domeniile care au funcţionat şi în pandemie. Cei mai mari jucători din acest domeniu sunt MedLife, Regina Maria şi Medicover.

     

  • Medic de familie, revoltat după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila” / „Calitatea actului medical nu se obţine cu amenzi şi hărţuire”

    Doctorul Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, relatează într-o postare pe Facebook despre calvarul prin care trec medicii atunci când autorităţile vin şi îi supun controalelor.

    Medicul Sandra Alexiu susţine că debirocratizarea este doar un slogan de campanie pe care îl zic unii politicieni întrucât în realitate lucrurile stau exact opus.

    „Azi a venit controlul de la ITM. Prima data când mi se întâmplă. Ştiam că va veni, fiindca deja colegii din ţară ne-au avertizat. În plus deja ştim cu toţii tradiţia mioritică, veche cât istoria şi găunoasă ca orice cancer, când ceva dă în fiert (vezi incendiul din spitale) pornesc controalele pentru că nu-i aşa, de ce să reparăm unde e gaura când putem face ale găuri în alte părţi!? Din acest punct de vedere, orice guvern al oricărui partid din oricare vremuri a procedat exact la fel şi nu ar trebui să mai mire pe nimeni că apar, tot în spirit mioritic, bancuri, meme, înjurături adaptate. De acum deja ştim: când apare vreo problemă pornesc controalele (nu reparaţiile, da? Clar?). Aşa a fost după fiecare incendiu, după fiecare explozie, după fiecare bombă de presă legată de sistemul medical. Cam tot la fel cum de câte ori se apropie contractul cel nou de semnat cu medicii de familie, în buna tradiţie începută de Duţă cel puşcăriabil, pornesc şi articolele din ziarele online obscure despre veniturile fabuloase ale medicilor de familie, aceşti «oligarhi» cum ii numea «stimabilul»”, notează medicul într-o postare pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Antreprenorul care a reuşit în România ceea ce autorităţile nu au putut: lansează un întreg oraş medical, construit în doar doi ani. Unde se află acesta?

    Medicul antreprenor Wargha Enayati, cunoscut pentru deschiderea primei clinici private din România, dar şi pentru introducerea abonamentelor medicale pe piaţa locală, a lansat proiectul despre care spune că reprezintă încoronarea experienţei sale profesionale: primul oraş medical din România. Proiectul gigant se întinde pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, este rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro şi reprezintă dovada că o infrastructură spitalicească de asemenea anvergură se poate face de la zero, repede şi în condiţiile în care să respecte atât siguranţa pacienţilor, cât şi pe a medicilor.

    „Acest proiect reprezintă încoronarea experienţei mele profesionale, dar şi cea mai mare provocare legată de construcţia unei unităţi spitaliceşti cu atâtea funcţiuni de la zero. Este ceea ce numesc «next level» profesional şi, fără falsă modestie, setez un nou reper în sistemul medical românesc, un nou vârf medical”, descrie medicul Wargha Enayati cea mai recentă reuşită de pe lista succeselor sale din sistemul medical privat din România.

    De-a lungul a peste 25 de ani de antreprenoriat în medicină, numele lui a devenit sinonim cu primele abonamente medicale de pe piaţa locală, cu prima reţea de sănătate privată, cu prima clinică dedicată exclusiv femeilor, cât şi cu primele policlinici sociale. Acum, şi-a adăugat pe cartea de vizită lansarea celui mai mare ecosistem medical din România, primul oraş medical şi cea mai mare investiţie medicală privată din ultimii 30 de ani – Enayati Medical City.

    „Primul oraş medical din România a demonstrat că se poate face de la zero, repede şi corect infrastructură spitalicească performantă care să servească în primul rând interesului public, în condiţii de maximă siguranţă, atât medicală, cât şi umană. Investiţia s-a ridicat la 60 de milioane de euro şi a durat de la faza de autorizaţie de construcţie până la deschiderea propriu-zisă doi ani”, descrie Enayati această reuşită.

    Enayati Medical City – abreviat EMC – a fost ridicat în zona de nord a Bucureştiului şi este format dintr-un ansamblu de spitale cu o capacitate totală de 300 de paturi, imagistică, săli de chirurgie, 18 paturi ATI, radioterapie, PET CT, medicină nucleară, centru de recuperare şi fizioterapie şi 60 de cabinete medicale care acoperă toate specialităţile, de la medicină de familie până la medicină integrativă, cu toată infrastructura necesară gândită, proiectată şi executată conform cerinţelor legale şi medicale ale anului 2021. Conceptul de ecosistem se referă însă şi la faptul că proiectul aduce în acelaşi loc şi ajută să lucreze împreună mai multe instituţii medicale private cu obiectivul de a ridica la un nou nivel experienţa pacientului.

    Ideea deschiderii unui astfel de centru a pornit, spunea medicul într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN, de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor – în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, potrivit unui raport al Eurostat) – şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    Soluţii noi pentru probleme vechi. Ce înseamnă conCierge-ul în domeniul medical?

    Enayati Medical City este aşezat pe trei piloni de integrare: integrare oncologică (diagnostic, tratament, chirurgie şi recuperare), integrarea problematicii vârstnicului (de la vârstnic independent, până la îngrijiri paliative; seniorul poate fi trecut şi asistat prin toate stadiile de dependenţă şi nevoi) şi integrarea medicală a pacientului, care poate beneficia în cea mai mare policlinică privată din România de servicii de concierge medical pentru toate specialităţile şi nevoile de diagnostic, tratament şi recuperare.  

    „Am creat acest proiect, vreau să subliniez asta, şi pentru a completa lipsuri existente pe piaţa din România: integrarea în oncologie şi problematica îngrijirii vârstnicului.”

    Unitatea spitalicească cu 300 de paturi a fost realizată în doi ani şi include toate circuitele şi nevoile pe care au considerat reprezentanţii acesteia că le-ar putea avea o asemenea structură: de la circuitul de gaze medicale, la 7 circuite diferite de ventilaţie realizate peste normele în vigoare (post-operator şi ATI, operator, transplant medular, radioterapie, cabinete medicale şi saloane), la rezervă de apă de peste 100 de metri cubi, distanţare conformă cu normativele în vigoare inclusiv epidemiologice, reţeaua electrică realizată în parametri de consum reali, toate au fost gândite şi executate de la început. „Acesta este  marele atu al spitalului construit de la zero; de aceea consider o urgenţă maximă în România investiţiile în spitale noi”, spune Wargha Enayati, care precizează şi că infrastructura spitalicească a fost realizată în parteneriat cu Monza. Investiţia în proiect, în valoare totală de 60 de milioane de euro, a fost investiţia personală a antreprenorului în proporţie de 60%. A fost completată de un credit la Banca Transilvania, dar şi de partenerii care operează anumite segmente din spital – parteneri cărora le-a încredinţat operarea spitalului de oncologie, radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară, precum şi cei care sunt în ambulatoriu – furnizorii de servicii medicale au contribuit la dotarea spaţiilor medicale. Aceştia sunt Monza, Neolife, Concierge Medical Intermedicas, Dr. Leventer Clinics, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Secom, Senior City (care operează centrul rezidenţial, spitalul de geriatrie, centrul de wellness şi recuperare şi ambulatoriul de geriatrie), Clarfon. În ceea ce îi priveşte pe furnizorii de servicii nonmedicale, aceştia sunt Sensiblu, Synevo, Green Food, Ted’s Coffee Co.  „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că necesarul de timp pentru a recupera banii investiţi este mare.”

    RĂZVAN BRASLA, WARGHA ENAYATI, DAN DOROFTEI, ANA MARIA MARIA

    Cu voinţă, încredere, implicare şi inovaţie, toate se pot rezolva”

    În realizarea propriu-zisă a construcţiei au existat câteva borne importante – găsirea terenului, realizarea studiului de fezabilitate, „bineînţeles, care nu a durat zeci de ani”, punctează antreprenorul, PUZ şi autorizaţia de construcţie, încheierea parteneriatului cu Monza, alegerea echipei de proiect, asigurarea finanţării, selectarea antreprenorului general (printr-o licitaţie cu caiet de sarcini de sute de pagini şi 7 ofertanţi), prima săpătură. Apoi, adaugă Enayati, după ce au început ridicarea construcţiei, totul a mers strună, nu au mai fost decât câteva alte „mici” hopuri – pademia şi starea de urgenţă (erau zile în care primeau zeci de scrisori prin care furnizorii invocau forţa majoră), dotarea şi mobilarea celor 35.000 de metri pătraţi, acordurile cu multiplii furnizori de servicii medicale din cadrul centrului şi, nu în ultimul rând, obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de funcţionare, la concurenţă cu avizarea centrelor de vaccinare. „Este o imagine destul de densă pentru cei doi ani de construcţie, dar care mi-a dovedit că dacă ai voinţă, încredere, implicare şi inovaţie în găsirea de soluţii, toate se pot rezolva.” Chiar şi în condiţii de pandemie, pe şantierul spitalului au avut peste 400 de muncitori zilnic, iar până la urmă toţi furnizorii şi-au onorat angajamentele contractuale, inclusiv furnizorii de echipamente medicale şi mobilier.

    În prezent funcţionează policlinica şi spitalul de geriatrie, centrul rezidenţial va avea primii seniori în câteva zile, iar spitalul de oncologie, inclusiv radioterapia şi medicina nucleară, va începe imediat ce obţin toate avizele.

    „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea, o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că aşteptarea de a recupera banii investiţi este mare.”

    Cum au reuşit să ridice un proiect de asemenea anvergură în domeniul medical în doar doi ani? „Cred că dincolo de orice resurse financiare alocate, cea mai importantă este investiţia în oamenii care au ridicat proiectul”, răspunde medicul Wargha Enayati. „Am fost şi suntem cu toţii o echipă. Echipa mea, o mână de oameni care au ridicat ceea ce astăzi e deschis deja, funcţional. Dan Doroftei – directorul de dezvoltare şi acum directorul executiv al Enayati Medical City, de care sunt mândru că e parte din acest proiect, s-a întors din SUA parcă special ca să vină alături de mine şi să-şi aducă contribuţia şi expertiza.  Răzvan Brasla este project managerul, cel care a fost lângă mine de la idee şi a menţinut relaţia cu autorităţile statului, poate cea mai complicată provocare în tot acest proiect, căruia vreau să îi mulţumesc. Aurel Ocheana – omul meu de bază care ştie să coordoneze operaţional şi administrativ zecile de furnizori de echipamente, mobilier şamd şi cu care am ridicat şi deschis aproape toate clinicile şi policlinicile din Regina Maria. Echipa de project management de la CBRE fără de care miile de linii bugetare şi plasarea fiecărui şurub din clădire nu s-ar fi putut ţine sub control atât de uşor şi nu s-ar fi îndeplinit la timp.” Ideea designului proiectului a pornit de la un concept al unui birou de arhitectură din Austria – Josef Weichenberger Architects – şi a fost continuat de Square Bau în calitate de proiectant general. Punerea în execuţie a fost sarcina Synergy Construct, antreprenorul general care a ţinut şi pe timp de criză sanitară lucrările în termen astfel încât deschiderea să fie în orizontul de timp planificat.

     

    Proiectul la care personalul medical îşi doreşte să lucreze

    Enayati Medical City va avea aproximativ 600 de angajaţi, majoritatea medici, asistente şi infirmiere, iar acest proces de recrutare este început şi avansat. Contrar aşteptărilor, Enayati spune că nu a fost deloc greu să găsească oameni buni, foarte bine pregătiţi, empatici, care să se plieze pe obiectivele lor de bază, respectiv îmbunătăţirea experienţei pacientului, transformarea într-o alternativă la spitalele din străinătate şi completarea lipsurilor din sistemul medical din România.

    „Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

    O parte din cei cu care lucrează acum au venit alături de el şi din reţeaua Regina Maria, ştiind că vor fi parte a unui proiect care va schimba harta serviciilor medicale din România, printre ei aflându-se Coca Bălan – directorul operaţional al Senior City. „Cred că personalul medical din România îşi doreşte să lucreze într-un mediu în care să se poată valorifica profesional, să îşi pună amprenta, să aibă impact social şi să schimbe mentalităţi. Inovaţia şi integrarea sunt cheile cu care am deschis acest proiect.”  

    L-am întrebat pe Wargha Enayati şi care sunt calităţile pe care le apreciază cel mai mult la un angajat sau colaborator: „Toţi cei care mă cunosc ştiu că apreciez la oameni cel mai mult caracterul şi dedicarea către a servi semenii. Pe lângă acestea, întrucât experienţa pe care o oferim  vrem să fie unică, am pus accent pe empatie şi profesionalism”.  

    În tot acest oraş medical, Wargha Enayati şi-a asumat în totalitate operarea părţii de rezidenţial şi spital de geriatrie şi recuperare (Senior City), care la momentul de faţă sunt operaţionale şi unde au tot personalul medical, cât şi cel de suport, deja pe baricade. „De la medici angajaţi şi colaboratori, până la infirmiere şi mentenanţă, echipa este completă şi aşteptăm cu drag ca primii seniori să ne treacă pragul în câteva zile. Partea de policlinică vine în completare şi va fi coordonată de Ana Maria Marian, care va oferi servicii de concierge medical şi abonamente în parteneriat cu elita furnizorilor de servicii medicale şi va acoperi astfel toate specialităţile medicale oferind o experienţă integrată şi completă pacientului.”  

     

    Locul unde vârstnicii vor fi trataţi „ca afară”

    „Am construit un oraş dedicat seniorilor aşa cum nu s-a mai văzut în România, o dezvoltare care va schimba harta serviciilor şi a îngrijirii persoanelor vârstnice”, descrie el segmentul dedicat vârstnicilor. În afară de facilităţile legate de confort, calitatea produselor şi serviciilor oferite, cuvântul cheie este integrarea şi în această parte a proiectului EMC. „Oferim servicii de-a lungul întregului spectru de nevoi de îngrijire şi medicale. Îngrijirea este segmentată pe etaje în cadrul a două clădiri, una rezidenţială şi una de spital de geriatrie.”

    Seniorii au la dispoziţie un wellness center (centru cu piscină, fizio-kineto şi alte terapii de recuperare), un centru de zi în care se vor desfăşura activităţi de recreere specifice vârstei şi capacităţilor, restaurant, cafenea, terase şi spaţii verzi generoase. Dotările de ultimă generaţie, amenajările de lux, siguranţa medicală, accentuarea zonei de socializare şi îngrijirea cu personal calificat şi dedicat rezidenţilor şi pacienţilor din Senior City vin să completeze un tablou aparent desprins din altă ţară. O inovaţie este conceptul de respite, prin care pun la dispoziţia vârstnicilor şi aparţinătorilor lor un pachet de îngrijire şi recuperare pe termen scurt, de două-trei săptămâni.  

    „Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

    În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt diferenţiate în funcţie de nevoi: rezidenţial sau spital de geriatrie şi recuperare. Dacă un senior are nevoie doar de îngrijire, de un loc în care să se simtă bine, confortabil, monitorizat, dar independent, să se bucure de activităţi şi socializare, atunci tariful este altul faţă de cel perceput unui senior cu Alzheimer sau cu boli cronice care necesită îngrijire medicală dedicată, investigaţii, monitorizare medicală şi sesiuni de recuperare. Componentele fixe ale costului sunt chiria (care variază între 1.000 şi 1.500 euro), alimentaţia (aproximativ 500 euro, în funcţie de recomandările nutriţionistului), dar componentele ce ţin de îngrijire, recuperare sau asistenţă medicală pot varia în funcţie de starea şi necesităţile seniorilor. „Noi nu avem un medic geriatru 8 ore pe zi în centru, avem echipe medicale la dispoziţie în centru, pe lângă faptul că, în caz de necesitate, avem chiar şi paturi ATI şi serviciu de gardă la dispoziţie.”  

    Când vine vorba despre pacienţi, per ansamblu, antreprenorul spune că Enayati Medical City se adresează publicului larg, cu o amplă paletă de nevoi medicale, dat fiind varietatea şi experienţa furnizorilor prezenţi acolo, dar concentrarea va fi pe pacientul oncologic şi pe problemele vârstnicilor, cât şi pe recuperare. „De exemplu, suntem singurul spital privat cu departament de evaluare şi recuperare post-COVID, oferind într-un pachet cu spitalizare de trei zile toată seria de investigaţii şi terapii necesare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate pacienţilor care au trecut prin forme medii şi severe de boală.” Consideră însă că marele lor diferenţiator este „conceptul de integrare”: „Pacienţii au un medic integrator care le urmăreşte evoluţia, le ghidează investigaţiile şi stabileşte cel mai bun tratament”.

    Oraşul lui Enayati, un model de reformare a sistemului medical românesc?

    Dincolo de facilităţile şi serviciile oferite în cadrul complexului medical, proiectul Enayati Medical City reprezintă şi o modalitate de inovare a sistemului de abonamente medicale. „Practic încerc să reformez sistemul de abonamente medicale prin întoarcerea la rădăcina conceptului, aşa cum l-am gândit în urmă cu 25 de ani. Abonamentul medical este personalizat pe nevoia beneficiarului, acesta este tratat cu prioritate şi include toate serviciile de care ar putea avea nevoie fără să fie ţinut în interiorul unui sistem închis de reţea”, explică Wargha Enayati.

    Abonamentele din cadrul EMC oferite prin Concierge Medical sunt abonamente deschise, altfel spus, beneficiarul ajunge la cel mai bun medic sau face cea mai performantă investigaţie exact acolo unde trebuie şi când trebuie. Medicul integrator dedicat îi oferă ghidajul şi abordarea holistică a problemei medicale, îi recomandă cel mai bun furnizor de servicii care poate să fie în EMC, dar care poate să fie şi în altă parte, îi acoperă 99% din nevoile ce pot fi satisfăcute în cadrul unei policlinici, îi dă acces la profesori şi visiting professors nerestricţionat de parteneriate academice de faţadă, într-un timp scurt, fără timpi de aşteptare. „Reforma abonamentelor înseamnă că pacientul are şansa de a pleca cu diagnostic şi tratament, lămurit şi clarificat de medicul care îl ghidează.”

    Dincolo de abonamente, speranţele lui Wargha Enayati sunt ca în viitor proiectele de tipul EMC să nu reprezinte o raritate în România. „Peste ani îmi doresc ca acest proiect să fie replicat, să fie îmbunătăţit, să fi deschis o piaţă a îngrijirii vârstnicilor în România aşa cum e ea în orice stat dezvoltat. Mahatma Gandhi spunea că «măreţia unei naţii se poate măsura după modul în care are grijă de membrii săi cei mai vulnerabili», în cazul nostru seniorii. Vreau să redăm demnitatea vârstnicului în România. Susţin şi încurajez orice proiect, de stat sau privat, care să aducă normalitate în îngrijirea acestei categorii vulnerabile.” Enayati crede că sistemul medical românesc va fi forţat să se reformeze, să creeze alternative pentru vârstnici, iar el adaugă că una dintre variante ar putea fi transformarea spitalelor ineficiente în centre de geriatrie şi recuperare în centre pentru îngrijiri paliative. „Gândiţi-vă, de exemplu, că la nivel naţional doar 11% din nevoia de paliaţie poate fi acoperită azi.”  

    „Acolo (în sistemul public – n.red.) nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public  şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.”

    Wargha Enayati aminteşte şi că în ultimii 30 de ani în Bucureşti au fost construite doar patru spitale greenfield: spitalul Euroclinic construit în 2005 şi cumpărat în 2010 de Reţeaua Regina Maria (cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi), spitalul Monza Centru Cardiovascular (cu o suprafaţă de 18.000 de metri pătraţi), spitalul de copii Victor Gomoiu (cu o suprafaţă de 19.300 de metri pătraţi, singura investiţie a statului) şi Enayati Medical City (cu o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi) şi multiple funcţiuni spitaliceşti. La nivel naţional, mai sunt alte trei noi unităţi spitaliceşti construite greenfield: Institutul Oncologic Iaşi, Spitalul Mioveni şi Spitalul Regina Maria Cluj.  De asemenea, observă el, mediul privat a mers pe dezvoltare prin achiziţii de clinici sau spitale deja existente şi mai puţin organic, ca să îşi limiteze riscurile şi să fructifice investiţia rapid. „Când un proiect ca Enayati Medical City poate să îşi amortizeze investiţia în 10-15 ani, antreprenorii din sistemul medical ştiu asta şi preferă să meargă pe soluţii care să aducă cash repede. De aceea şi abonamentele au devenit un commodity, pentru că ele urmăresc volume şi nu satisfacerea nevoii medicale ale pacientului.”

    Când vine vorba de stat, lucrurile sunt diferite. „În sistemul public, e altă poveste. Acolo nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.” El consideră că astfel de proiecte înseamnă chiar mai mult decât un pas spre normalitate în România. „În contextul pandemic actual, toată lumea a înţeles că au devenit o necesitate. O obligaţie morală a oricărui factor decident de a-şi asuma construcţia de unităţi spitaliceşti noi, indiferent de cine este sau nu la guvernare. România are nevoie de spitale noi, este un proiect de ţară care ar trebui să primeze în interesele oricui.”

     

     

    Ce cuprinde Enayati Medical City:

    — un spital de oncologie şi recuperare cu 6 săli de operaţie şi 100 de paturi, din care 18 ATI şi chimiorerapie, operat de Monza, buncăre pentru radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară operate de Neolife;

    — un spital de recuperare şi geriatrie cu secţii de recuperare de scurtă durată, recuperare de lungă durată, boli neurodegenerative şi paliaţie cu 150 de paturi;

    — un centru rezidenţial pentru vârstnici cu apartamente şi camere destinate asigurării unui trai demn seniorilor, cu 50 de locuri şi centru de zi pentru seniori cu activităţi recreative;  

    — cea mai mare policlinică, formată din 60 de cabinete în care vor funcţiona furnizori diferiţi de servicii medicale (Concierge Medical by Intermedicas, Dr.  Leventer Center, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Integrative Medicine-Secom, Clinica Clarfon, ambulatoriu geriatrie şi recuperare Senior City, Laboratoarele Synevo) şi va acoperi toată aria de specialităţi medicale, de la recoltare, la recuperare cardio şi neuro;

    — un centru de wellness cu fizio-kinetoterapie, dotat cu o piscină, sală de fitness şi toate funcţiunile de ultimă generaţie;

    — în completarea funcţiunilor medicale, Enayati Medical City include şi un restauranat, o cafenea, farmacii, birouri, o sală de conferinţă de 200 de locuri, un spaţiu de expoziţie şi de leisure, parcare supra şi subterană cu peste 170 de locuri, grădini suspendate, curţi de lumină şi decoraţiuni de lux.

     

     

    Drumul spre oraşul medical

    30 noiembrie 1995 

    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.

    1996 

    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de 1,5 milioane de euro).

    1999 

    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004 

    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007

    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008

    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj-Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.

    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.

    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.

    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010

    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.

    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka, o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011

    Deschide primul spital privat la Braşov.

    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012

    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro.

    2015

    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrală şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM. Potrivit surselor din piaţă, reţeaua era evaluată la acel moment la 150 de milioane de euro şi avea 2.000 de angajaţi.

    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de 1 milion de euro.

    2017

    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.

    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la
    100.000 de euro.

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.

    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.

    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.

    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.

    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis.

    2019

    Lansează conceptul de concierge medical, o premieră în România.

    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage – cu o investiţie de 500.000 euro.

    2021

    Se deschide Enayati Medical City: deschiderea policlinicii a avut loc vineri, 29 ianuarie 2021, urmând ca până la finalul lunii martie  să fie deschise toate facilităţile:  centrul rezidenţial, centrul de wellness, spitalul de recuperare, spitalul de oncologie.

  • După ce a condus una dintre cele mai mari case de pariuri din România, acum îşi cumpără propria reţea de clinici medicale

    Şi-a început cariera dezvoltând primele supermarketuri din Vestul ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, a pariat timp de cinci ani pe domeniul pariurilor sportive, iar acum vrea să dezvolte un lanţ de clinici care să încurajeze prevenţia cancerului în România. De altfel, acesta va fi ultimul rol de CEO din viaţa lui Vlad Ardeleanu, fiindcă – încă un deceniu în care să construiască business, spune el, este suficient.

    Primul interviu Business MAGAZIN cu Vlad Ardeleanu se întâmpla undeva în 2017, în Varşovia, într-un eveniment la care participa şi fotbalistul Jerzy Dudek, fostă vedetă a campionatului englez (portar al echipei Liverpool) şi fost goalkeeper al echipei naţionale a Poloniei. Sportivul devenise imaginea brandului Superbet pe piaţa respectivă, de unde grupul românesc începuse expansiunea în Europa Centrală şi de Est. În decembrie, l-am găsit pe Ardeleanu într-o ipostază total diferită: relaţionând cu personalul medical dintr-o clinică aflată pe Calea Giuleşti din Capitală şi explicând particularităţile celor mai noi echipamente RMN-CT din cadrul acesteia.

    „Am cumpărat cele două clinici  Imamed din Bucureşti pentru a porni de la ceva, şi am creat un brand total nou. Urmează să punem cele două branduri unul lângă celălalt în unitatea din Bucureşti de unde am plecat”, descrie Vlad Ardeleanu „piatra de temelie” din noua etapă a vieţii sale.

    După ce a părăsit grupul Superbet, undeva la începutul anului trecut, el a cumpărat lanţul de clinici de imagistică şi radiologie Imamed – fondate de un tânăr medic-antreprenor care a ieşit din business după Medtech tranzacţie.

    Cele două clinici din Bucureşti reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea unui ecosistem de soluţii de la A la Z domeniul med-tech, pe care le-a gândit împreună cu medicul Gheorghe Iana, un reputat radiolog român, devenit între timp şi acţionar al clinicilor. Şi-au propus ca prin intermediul acestui ecosistem  – format dintr-o infrastructură de clinici şi prin tehnologie de ultimă generaţie – să ofere pacienţilor lor şansa de a identifica toate tipurile de cancer în stadiul I, dar şi evoluţia diferitelor tratamente disponibile în cazul pacienţilor.

    A aderat la acest obiectiv fondul de private equity Morphosis Capital, care a anunţat preluarea pachetului majoritar la Medima Health în septembrie anul trecut. Medima Health a devenit astfel prima investiţie din sectorul medical în portofoliul Morphosis Capital şi prima companie în care fondul deţine o participaţie majoritară.

    În prezent, reţeaua include două clinici de excelenţă în imagistică medicală şi radiologie în Bucureşti, în care au investit recent 3 milioane de euro pentru dotarea cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi software specializat, iar pentru prima jumătate a lui 2021, compania ţinteşte expansiunea în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu-Mureş, unde vor construi clinici noi.

    Cum a ajuns însă Vlad Ardeleanu de la pariuri sportive, la nişa imagisticii şi radiologiei? Fostul director general al Superbet descrie fiecare pas care l-a adus în acest punct.

    După tranzacţia cu Blackstone (fond american de investiţii, printre cele mai mari din lume, care administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, care a intrat în acţionariatul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România în 2019, prin preluarea unui pachet minoritar de acţiuni, în urma unei investiţii de 175 de milioane de euro, potrivit ZF, n.red.), a devenit destul de clar pentru Superbet că obiectivele sunt de dezvoltare internaţională, spune Vlad Ardeleanu.

    „Practic, eu nu mai eram poziţia ideală pentru a face o expansiune internaţională – m-am ocupat de România, iar pentru ce îşi doreşte Blackstone, au creat o suprastructură de grup şi au adus oameni care au lucrat în Londra, Tel Aviv etc. – s-au axat pe o echipă internaţională tocmai pentru a grăbi expansiunea internaţională. Atunci, familia fondatoare, directorul operaţional din România împreună cu mine am decis să ne retragem. Augusta Dragić a preluat preşedinţia fundaţiei, Saša Dragić a devenit chairman, iar eu şi directorul operaţional am plecat. În prezent Superbet este mai bine cadrată pentru această etapă de dezvoltare internaţională pe care o au ei de făcut. Superbet se axează acum pe depunerea de dosare de licenţiere în Statele Unite, iar echipa internaţională vorbeşte pe limba lor. În România lucrurile sunt stabile, oarecum mandatul meu s-a terminat în mod natural.”

    Chiar dacă iniţial voia să îşi ia o perioadă de vacanţă între cele două mandate, în scurt timp lui Vlad Ardeleanu  i-a venit ideea dezvoltării noului business.

    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic.”

    „Eram în drum spre ieşirea din Bucureşti, iar în zona parcului Tineretului, am văzut pe un colţ de stradă scris «RMN Tineretului». Mi-am amintit  de un moment din trecut în care eram într-o vizită de supermarketuri şi am văzut stânga-dreapta pe faţada supermarketurilor reclamele la pariuri sportive. Am început să mă întreb atunci «Ce se întâmplă cu pariurile sportive în România???»”. Atunci realizase pentru prima dată că pariurile reprezintă un trend imens şi s-a gândit „if you can’t beat it, join it”.

    De asemenea, la fel ca în trecut, când începuse să dezvolte supermarketurile Artima în zona de Vest a ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, şi-a dorit şi acum să construiască pe o idee de business care să aducă ceva oamenilor, la fel cum s-a întâmplat atunci când a început să dezvolte acele prime supermarketuri.

    „Mi-aduc aminte când am deschis primul supermarket din Reşiţa şi ne gândeam cât de mult bine facem oamenilor – în 2001, dacă voiai să cumperi comerţ modern în Reşiţa, te duceai la staţia de benzină. Doar de acolo puteai să cumperi o pungă de bomboane pentru copii.”

    Iar când i-a adus pe cei de la o bancă să îi finanţeze, ei au exclamat: „Cum să facem noi alimentare la Reşiţa?”. „Era destul de prestigios businessul Artima – făceam ceva pentru dezvoltarea economică a României, eram primii români care făceau acest lucru – eu şi Florentin Banu.”

    Acum însă, elementul declanşator al „rotiţelor” care s-au învârtit până la noul business a fost acea clinică de imagistică de la colţul străzii:
    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic”.

    El aminteşte că din 8.000 de euro, valoarea PIB/capita în România, noi punem 500 de euro deoparte pentru sănătate. „Ţara noastră este ultima la investiţiile şi cheltuielile per capita în sănătate din Europa, pe ultimul loc la maşinile de RMN, pe ultimul loc la CT, pe ultimul loc la PET-CT, singurul lucru la care nu este pe ultimul loc în acest domeniu este la numărul paturilor de spital. Acesta se află undeva la media europeană – numărul paturilor de îngrijire de zi, este un loc destul de bun pentru România, dar cu excepţia acestui indicator, stăm prost.”

    Vlad Ardeleanu crede că lucrurile se vor schimba – poate nu în viitorul apropiat, nu în următorii cinci ani, dar mai târziu, lucrurile vor fi diferite: „Sper ca în a doua decadă de acum încolo lucrurile să fie schimbate înspre zona de prevenţie. Aceasta este mai degrabă ideea prin care noi vrem să facem mult bine. Sunt mulţi care tratează, dar economiile pentru societate, pentru sistemul medical şi calitatea vieţii pe care poţi să o construieşti se fac prin prevenţie. Lupta împotriva cancerului începe înainte să fii bolnav, nu începe niciodată în momentul în care eşti bolnav. Oamenii care descoperă în general că au o tumoră fac această descoperire sub forma unui şoc – toţi sunt supraşocaţi de asta”.

    Punând cap la cap toate aceste lucruri, a ajuns la concluzia că oamenii vor fi din ce în ce mai atenţi la sănătatea lor şi nu vor mai aştepta să treacă prin aceste şocuri – să te duci la spital şi oricând  să poţi constata  că ai o tumoră în corp şi că viaţa ţi s-a dat în mod radical peste cap – vor exista soluţii pentru a preveni un astfel de şoc. Prin Medima Health şi-a propus să facă paşi în această direcţie.

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta.”

    „Eram la o întâlnire de seară şi am aflat că dacă vreau să construiesc ceva în acest sens există o singură persoană cu care trebuie să vorbesc – Gheorghe Iana, figura centrală a radiologiei din România.”

    A reuşit să se întâlnească cu el, iar medicul i-a spus că s-a săturat să facă clinici de RMN-CT (construise astfel de clinici deja), dar i-a propus un proiect mai complex, inovator, care are posibilitatea de a scala şi de a rămâne un reper în sistemul medical din România.

    A venit astfel ideea de a se orienta pe conceptul PET-CT. „Prevenţia este ceva care se va dezvolta în ani, pâna una alta, hai să facem ceva pe zona de oncologie – noi şi pe oamenii care sunt deja bolnavi nu reuşim să îi diagnosticăm cum trebuie şi suntem pe ultimul loc în Europa fiindcă nu avem acest pas esenţial în diagnosticul oncologic care se numeşte PET-CT”, i-a spus medicul.

    Ce este această tehnologie? Vlad Ardeleanu explică, pentru cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul, cum, teoretic orice pacient oncologic care face chimio sau radioterapie trebuie să facă PET-CT. „Doar această tehnologie oferă precizia necesară în citirea a cât de mult se modifică leziunea şi dacă există şi altundeva în organism. Atunci, această analiză practic explică dacă un tratament de chimioterapie este performant sau nu – dacă trebuie schimbat tratamentul sau nu”, explică CEO-ul Medima Health.

    Pe de altă parte, lucrurile nu sunt atât de clare când vine vorba despre PET-CT în România: „Trebuie să ai certitudinea că substanţa aceea care ţi se injectează în corp este de calitate, nici sistemul medical nu a încurajat dezvoltarea acestei analize – nu a existat niciun interes foarte mare din partea furnizorilor în zona asta şi astfel am identificat nişa aceasta, iar profesorul Iana a sugerat să facem ceva în această direcţie: facem un lanţ de clinici de RMN-CT pe zona asta şi peste punem acest strat de PET-CT”.

    De aici au pornit la drum împreună, iar în momentul în care au înţeles direcţia acestuia, au înţeles şi că au nevoie de un fond de investiţii pentru că echipamentele care includ tehnologii atât de performante presupun costuri de milioane de euro, iar randamentele se calculează pe 5-10, chiar 15 ani. „Am găsit deschidere la mulţi, dar am rezonat cel mai bine cu echipa de la Morphosis Capital, ei şi-au asumat concentrarea aceasta pe sănătate şi am făcut deal-ul într-un timp destul de scurt, în contextul în care 2020 a fost şi un an pandemic – am început în aprilie şi am terminat în august; am cumpărat aceste două clinici de la Imamed şi am demarat  şantierele în Călăraşi, Alba, Sibiu.”

    Suma atrasă de la Morphosis Capital este confidenţială, însă fondul face de obicei investiţii cuprinse între 5 şi 10 milioane de euro, iar valoarea direcţionată înspre Medima este cuprinsă şi aceasta în acest interval. „Am venit şi noi cu contribuţia noastră, la care se adaugă finanţările bancare. Ideea este destul de generoasă din perspectiva oportunităţii de piaţă pentru toţi stakeholderii noştri, încercăm să facem şi un leasing financiar cu o mare companie de leasing din afara ţării, care să susţină partea de echipamente, aşadar din punct de vedere financiar există susţinere bună a proiectului.”

    Achiziţia celor două clinici Imamed din Bucureşti reprezintă infrastructura pe care au construit partea de head office, însă restul clinicilor vor fi construite de la zero.

     „Restul clinicilor vor fi construite în regim Greenfield fiindcă noi lucrăm doar cu echipamente noi; pe zona de clinici existente suntem deschişi la partea de M&A, dar acestea reprezintă o oportunitate, nu o strategie de business, în speţă fiindcă vrem întotdeauna să mergem  pe echipamente noi şi să ni le alegem noi.”

    Nu doar echipamentele sunt esenţiale însă în acest domeniu, ci şi software-ul cu ajutorul cărora funcţionează acestea. Echipamentele de PET-CT şi RMN sunt atât de bune pe cât sofware-ul care rulează pe ele este de bun, explică Vlad Ardeleanu. „Acest software face zoom, ţinteşte imaginile, le recompune, le aşază, există diverse soluţii, iar investiţiile în software sunt la fel de importante ca şi investiţiile în hardware”.

    Unul dintre motivele pentru care românii nu sunt suficient de mult orientaţi pe prevenţie atunci când vine vorba despre sănătate ţine şi de costurile analizelor de acest tip. Or, Vlad Ardeleanu spune că prin Medima Health ţinteşte şi democratizarea serviciilor medicale de acest tip, la fel cum s-a întâmplat în trecut cu supermarketurile, dar şi mai târziu, pe piaţa pariurilor sportive. „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România, de a lărgi spectrul pentru ca mai mulţi oameni să îşi permită să îşi ducă tratamentele mai departe, dar mergând şi mai departe de asta, să deschidem uşa larg în zona de prevenţie oncologică – să creăm o piaţă din asta. Nu avem în acest moment o piaţă pentru că nu există soluţia medicală pusă bine la punct şi într-adevăr vorbim despre o soluţie scumpă.”

    Spre exemplu, cea mai avansată soluţie de prevenţie, potrivit studiilor pe care ei le-au făcut, există în America şi costă aproximativ 1.000 de dolari pe an – necesarul pentru o scanare a corpului care să cuprindă 15-20 de organe.

    „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România.”

    „Noi vom încerca să aducem soluţia aceasta în România undeva la 500 de euro, pe bază de abonament. Acesta va fi obiectivul pentru care noi luptăm, care să spunem că este un alt capitol de dezvoltare. Apoi avem capitolul de PET-CT – axat pe diagnostic, dar nu şi pe prevenţie. Prevenţia se face în RMN-uri de trei Tesla, care sunt nişte RMN-uri mult mai rapide şi duble ca putere faţă de RMN-ul pe care îl avem aici (în cadrul clinicilor din Bucureşti n.red) şi care reuşeşte să scaneze într-o perioadă destul de rapidă – în jur de o oră – între 15 şi 20 de organe.”

    Soluţia de prevenţie cea mai performantă nu există în prezent nu doar în România, ci nici la nivelul Europei. „Această soluţie există în prezent doar în America, a fost aprobată recent de către FDA şi implică funcţionarea unor algoritmi de reţele neuronale care sunt de fapt un asistent fără de care medicul radiolog nu reuşeşte să acopere o scanare completă a unui corp. Medicul nu poata analiza sute de imagini, este nevoie de un algoritm de inteligenţă artificială care să reducă câmpul tău vizual şi să le indice dintre sutele de imagini, pe cele câteva la care medicul să se uite. Este ca ca un fel de asistent inteligent care vine şi ajută medicul radiolog să înlăture cele 80% din imagini care sunt normale, de cele 20% unde este nevoie de atenţia lui.”

    Vlad Ardeleanu mai spune că a realizat că radiologia şi mai ales radiologia de înaltă performanţă este ramura medicinei care se poziţionează la intersecţia între medicină şi tehnologie, fiind cea mai apropiată ramură medicală de tehnologie. „Practic, noi culegem date din corpul pacientului, iar cele mai multe date din corpul pacientului sunt legate de imagistică – imaginile sunt de fapt date, iar algoritmii de inteligenţă artificială au nevoie de multe date. Practic, furnizăm datele pe care stau algoritmii de inteligenţă artificială.”

    Astfel, tehnologia reprezintă un alt pilon de dezvoltare pentru Medima Health. „Vrem să creăm o infrastructură software peste care să putem să aducem toţi aceşti algoritmi care sunt dezvoltaţi acum în diverse părţi ale lumii şi să îi concentrăm pe infrastructura pe care noi o vom dezvolta în ţară, de maşini foarte performante care vor face scanări în diverse locuri şi se vor interpreta într-o bază centrală de date dotată cu cele mai noi modele de algoritmi de inteligenţă artificială. Scopul din final este de a avea toţi algoritmii necesari pentru a putea face un full body scan de adevărată putere astfel încât să aibă sens ca cineva să vină la tine, să plătească un abonament de 500 de euro pe an, să aibă 20 de organe scanate în fiecare an şi apoi să existe un raport referitor la modul în care evoluează organismul de la an la an pentru a identifica dacă tumorile care există în corp sunt maligne sau benigne. Misiunea Medima Health este de a identifica orice cancer în pacienţii noştri în stadiul I – în care ai o tumoră, care este sub un centimetru – în acel moment 90% din acele cancere sunt tratabile, fără să ţi se modifice calitatea vieţii.”

    Directorul general al Medima Health consideră astfel că datorită tehnologiei care există astăzi în lume şi cu înţelegerea pe care el o are în prezent, ştie că poate să ofere în curând un răspuns mai amplu la întrebarea – „Ce pot să fac ca să mă asigur că nu am cancer?”, pe care o adresează şi el de altfel medicului său de familie. „La  Medima Health, probabil că îmi va mai lua un an – un an şi jumătate ca să am acest serviciu pus la punct, într-o reţea bine consolidată la nivelul ţării. Asta înseamnă că pe lângă partea noastră de diagnostic care este esenţială pentru oamenii care se confruntă deja cu această boală şi care reprezintă practic fundamentul actual al sistemului nostru de sănătate, voi reuşi să deschid un capitol nou şi anume – capitolul de prevenţie oncologică bazat pe maşini noi, pe inteligenţă artificială aprobată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Ceea ce îmi dă mie mari speranţe este că pe lângă tehnologia actuală, nici nu putem noi să ne gândim la dezvoltările care vor apărea peste cinci ani. Ritmul de îmbunătăţire a acestor algoritmi, al reţelelor neuronale vor învăţa singure, este exponenţial. Vom apăsa pe un buton, vom face update acestor reţele neuronale, iar impactul va fi imediat – în următorii 3-7 ani vom vorbi despre lucruri pe care nu ni le putem imagina astăzi. Ceea ce este esenţial este ca noi să avem datele – adică cineva sau ceva să se asigure că citeşte ce avem noi în organism şi nu lasă să se dezvolte ceva ce nu este în regulă în interiorul organismului.”

    Când vor reuşi însă să realizeze aceste obiective?

    „Eu estimez că serviciile de prevenţie full body scan le vom începe peste doi ani. Vrem să avem totul într-un singur loc, să ştii că mergi o dată pe an la un control complex, într-o singură zi.”

    Ţinând cont de specificul industriei şi de necesarul de timp pentru a construi – şi la propriu, şi la figurat, în acest domeniu, Vlad Ardeleanu crede că „Voi sta cel puţin cinci ani în acest domeniu – ce se făcea în domeniul supermarketurilor în cinci ani, aici se va face în opt ani – aşadar cam acesta este orizontul de timp pe care l-am pus deoparte, între cinci şi opt ani pentru rezultate palpabile în zona aceasta”.

    Ce urmează după Medima Health?

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta. Un proiect de viitor la care mă gândesc destul de serios este să fac un Podcast – un videopodcast. Plec de la ideea că în viaţa mea, de la 25 de ani, până acum, la 45, am muncit la viteză maximă pentru a construi business. Asta mi-a plăcut şi îmi face plăcere să fac şi acum. Dar mai fac asta 8-10 ani de zile maximum, este suficient timp din viaţa mea dedicat pentru a construi business – apoi îmi doresc să fac complet altceva.” De-a lungul timpului, Vlad Ardeleanu a realizat că ceea ce îi face placere să facă este să stea de vorbă cu oameni inteligenţi, de unde ideea dezvoltării unui proiect în acest sens. „Îmi doresc să am conversaţii pe teme care nu sunt triviale – nu sunt teme de cancan – ci teme care au un substrat mai profund, mai ştiinţific, inovator, chiar filosofic – Ce este conştiinţa omului? Cum funcţionează mintea omului? Este un proiect pe care ştiu că îl voi face.”

    Povesteşte şi că s-a întâlnit recent cu un prieten de la facultate cu care nu se întâlnise de 15 ani, care i-a spus – uite, eu ţin minte ce ţi-ai propus şi ai bifat tot, astfel că crede că este ceva în subconştientul său care îşi programează anumite etape din viaţă. Poate datorită şahului pe care l-a practicat atât de mult timp.

    „Mi-am dat seama că în frugalitatea mediului de afaceri eu sunt tot timpul pe fugă, tot timpul cu cifre, tot timpul să negociez ceva, este un modus vivendi care îţi aduce satisfacţii. O companie şi mare, şi mică, se conduce cam la fel – registrul este cam acelaşi, dar detaliile diferă. Poate aş face şi alte lucruri în viaţa aceasta, nu doar lucrurile care ţin de executiv într-un business. Or întâlnirile, conversaţiile cu oameni inteligenţi în tihnă sunt parte din lucrurile pe care mi-ar plăcea să le fac. Eu sufăr că din cauza faptului că nu am timp nu reuşesc să construiesc relaţii cu oameni care au informaţii şi din alte domenii. Nu am timpul fizic să îmi construiesc astfel de relaţii, de conversaţii, atunci asta sunt sigur că voi face la un moment dat fără să am un obiectiv de a scoate la un moment dat profit, un randament sau orice altă formă materială dintr-un astfel de proiect. Este un proiect care să mă facă şi pe mine mai puţin ignorant faţă de realitatea care mă înconjoară, dar care să şi dea ceva societăţii, lucruri valoroase oamenilor care sunt interesaţi de ele.”

     

    Carte de vizită

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a urmat liceul „Grigore Moisil“ şi a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Vest, în 1998. Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca Inspector Fiscal.

    A renunţat însă la munca în minister după ce a aflat de intenţia lui Florentin Banu (care anterior vânduse către Nestlé brandul de napolitane Joe) de a construi un lanţ de supermarketuri. A făcut echipă cu acesta şi au dezvoltat împreună lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, a crescut rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, doi ani mai târziu, a fost vândută către Carrefour.

    Ulterior, Vlad Ardeleanu a decis să schimbe domeniul în care activa, din dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma.

    S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general al diviziei Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până în septembrie 2015, când a intrat în domeniul jocurilor de noroc. A deţinut iniţial rolul de General Manager al BetArena, parte a grupului Superbet Holding România, de unde a evoluat în rolul de general manager al Superbet Holding România, cea mai mare companie de pariuri sportive de pe piaţa locală.

  • Cum poţi dezvolta un brand în medicină sub conceptul „think big”?

    PUBLI-INTERVIU

    În plină perioadă de expansiune pentru businessul românesc, în urmă cu 26 de ani, apărea pe piaţă brandul MedLife, de la o idee a unui medic – Mihaela Cristescu, dusă mai departe de cei doi fii ai săi – Mihai şi Nicolae Marcu. Astăzi, MedLife este liderul pieţei private de sănătate şi a atins în ultimii ani ţintă după ţintă – achiziţii, listarea pe bursă, ieşirea în afara graniţelor ţării. Cu ce mai vine nou operatorul privat şi cum se poate menţine lider pe o piaţă dinamică?

    MedLife, brandul creat de antreprenoarea Mihaela Cristescu, de profesie medic, şi preluat mai departe de cei doi fii ai săi, a urcat treaptă cu treapă în piaţa privată de sănătate, până în vârful clasamentului, dominând industria în care activează în ultimii ani. Care a fost reţeta? Încrederea oferită pacienţilor şi investitorilor şi ambiţia de a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică, de a stabili obiective pe termen lung. O spune chiar Mihai Marcu, preşedintele MedLife, care din 2004 a preluat cârma companiei şi a dus-o la aproape un sfert de miliard de euro. „Am trudit pentru fiecare milion de euro în plus pe care l-am adăugat. Când am venit în MedLife, la începutul lui 2004, compania terminase cu un milion şi jumătate de dolari cifră de afaceri şi anul acesta terminăm cu 250 de milioane de euro aproximativ. Eu sunt un om ambiţios şi cred în „think big”. Nu mă îndoiesc că MedLife va ajunge la jumătate de miliard de euro în nişte ani. Eram numărul 17 în Bucureşti la început şi cred că pe ţară eram după locul 50. Mi-a fost greu la început, deşi provin din familie de medici, e foarte greu să conduci medici”, a povestit Mihai Marcu. Absolvent al facultăţii de matematică, dar cu experienţă în management şi în sistemul bancar, Mihai Marcu a înţeles rapid că pentru a crea un business în domeniul medical este nevoie de oameni alături. Astfel, în achiziţiile sale, MedLife păstrează la conducere şi managerii companiilor pe care le preia, antreprenori care au ajuns chiar în top zece firme private din domeniul sănătăţii. „MedLife este o firmă românească, cu capital românesc, înfiinţată de mici antreprenori români care au construit de la zero până astăzi. Noi am crescut pentru că am ştiut sa aliem acest conglomerat de firme. MedLife are în grup peste 35 de firme, vorbim despre un conglomerat de firme, despre un număr de peste 50 de antreprenori români, majoritatea medici, care au pornit câte o firmă în România. Unul dintre ei este mama. A început cu medici care îşi doreau să facă mai mult decât să meargă la job”, mai spune Mihai Marcu.

    Mai poate fi replicat modelul MedLife astăzi? Da, dar este mult mai costisitor, explică preşedintele MedLife. Pentru a intra pe piaţă deja formată şi extrem de competitivă, cum este industria privată de sănătate, un operator trebuie să aştepte zece ani pentru a intra în top trei şi să pună la bătaie investiţii uriaşe. Dincolo de investiţii, important este şi brandul companiei. „Medicina este formată din medici şi cred că brandul cel mai puternic este dat de numele oamenilor vindecaţi. Calitatea medicilor noştri, a asistentelor noastre ne pot aduce pe locul întâi sau ne pot trimite pe doi”, mai precizează Mihai Marcu. Iar brandul MedLife a fost supus în 2019 la un test chiar de investitorii săi, prin ieşirea în afara graniţelor, marcând o premieră atât pentru piaţa privată de sănătate, cât şi pentru businessul românesc în general. În perioada următoare urmează noi ieşiri, cu paşi mici, nu mişcări de amploare, pe piaţa internaţională, astfel că în drumul către Belgrad, Budapesta, Sofia sau Chişinău este posibil ca în următorii ani să apară şi sigla MedLife. „Nu va fi o mişcare de anvergură prin care MedLife îşi propune de mâine să schimbe centrul de greutate. Va rămâne în România, dar cred că MedLife, la anvergura pe care o are, merită să încerce să iasă în afara ţării cu paşi mici, dar repezi dacă lucrurile avansează”, a mai spus Mihai Marcu.

     

    Cele mai importante momente din istoria MedLife

    Şeful MedLife a enumerate momentele care au schimbat sau au accelerat dezvoltarea companiei pe care o conduce, pornind de la fondarea businessului, în urmă cu 26 de ani. Ulterior, la momentul schimbării de management, când mama sa i-a predat mai departe afacerea a fost un alt punct de cotitură, alături de intrarea în acţionariat a IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Băncii Mondiale.  „În 2005 am construit primul spital cel mai mare din ţară am schimbat politicile de management şi în acel moment am început să ne uităm la dezvoltarea companiei, la «think big»”, a mai spus Marcu. Alte momente importante pentru MedLife au fost intrarea în acţionariat a SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management, subsidiara a Grupului Societe Generale, punct în care compania românească a început să apese puternic pedala achiziţiilor. Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a fost un alt moment crucial în dezvoltarea companiei, comparat de şeful MedLife cu investiţia în trei spitale în acelaşi timp ca nivel de curaj.

    Iar în 2019, ieşirea pe piaţa din Ungaria şi stabilirea unei premiere prin acest eveniment a dat o nouă dimensiune businessului MedLife, printre cei mai mari operatori medicali din regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    Miza investiţiilor în inovaţie

    Medicina s-a schimbat permanent în ultimii ani şi au apărut tehnologii din ce în ce mai avansate pentru a uşura munca medicului şi afecţiunile pacientului. Cheia pentru a se păstra mereu în trend cu noile evoluţii ale domeniului medical în cadrul MedLife a fost privirea spre viitorul pacient şi nevoile sale, în funcţie de evoluţia afecţiunilor sau a metodelor de tratament. „În 2006 am investit în genetică, lucru care acum ne ajută să facem studiile acestea cu virusul, iar mama, care are acum 79 de ani, când am spus de genetică m-a susţinut să o dezvolt. Acela este viitorul, trebuie să vezi ce vrei să faci, cum vrei să arate şi ce curaj ai. Nu trebuie să te uiţi la ce este astăzi. Care sunt bolile care vor apărea peste cinci ani? Cum va arăta aparatul care îl scanează pe acel om?”, a mai spus Mihai Marcu.

    Preşedintele  MedLife spune că pandemia de COVID-19 a prins compania pregătită, implementând rapid sistem de self check-in şi check-out, serviciul de selfpament. Iar investiţiile în pandemie au mers şi spre achiziţii de platforme online, în contextul în care timp de două luni, în starea de urgenţă, doar cazurile grave au primit îngrijiri medicale în spitale.

    „MedLife are 20.000 de pacienţi pe zi, au fost investiţii făcute şi construite proactiv. MedLife deţine datele medicale ale 5,5 milioane de oameni din ultimi 15-20 de ani. Avem 690.000 de abonaţi acum, construim un model informatic şi deja avem primele rezultate serioase prin care le spunem companiilor care sunt angajaţii care au riscuri mai mari să facă diabet, boli cardiovasculare şi boli pulmonare, care sunt sensibile la aceste infectări cu coronavirus”, a mai explicat şeful MedLife.

    Cum arată fişa postului unui preşedinte de companie medicală

    Atenţia constantă la tot ce apare nou este ghidul preşedintelui MedLife pentru a duce mai departe compania. „Companiile care nu se vor digitaliza, nu vor investi în tehnologie şi robotizare nu vor putea face faţă. Trebuie să vedem cum arată pacientul anului 2025, restul sunt poveşti dacă noi nu ne adaptăm la acel pacient. Acesta este jobul meu. Dacă jumătate din timpul meu nu este preocupat pentru  robotizare şi gândire strategică pe marginea viitorului pacient, atunci discuţiile sunt redundante”, a explicat Marcu.

     

    Admiraţia pentru generaţia următoare

    Preşedintele MedLife vede un potenţial foarte mare în antreprenorii români de 25-30 de ani, dar crede totodată că este responsabilitatea antreprenorilor cu experienţă să seteze exemple de urmat. Iar pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că este nevoie urgentă de antreprenori curajoşi şi dornici de investiţii. „Am trecut prin acest „al treilea război mondial”, pentru că aşa îi spun eu pandemiei, în care graniţele s-au închis fizic. A trebuit cu măştile noastre, cu substanţele de curăţare, cu medicii noştri să ne descurcăm. Cine va termina „războiul” cu bine va atrage şi banii de investiţii, acolo lumea consumă şi acolo vin oamenii în concediu, la concerte, îşi trimit copiii la facultate. Cred că e un moment extrem de important, care ar putea să fie o rampă de lansare mai ales pentru antreprenorii tineri, care simt că pot”, mai spune Mihai Marcu.

    Ce urmează? Deşi pandemia de COVID-19 a mai temperat din apetitul pentru achiziţii al MedLife, compania continuă să anunţe noi investiţii şi a anunţat că va dezvolta proiectul MedLife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa opt clădiri în sistem pavilionar în nordul Capitalei. „MedPark va fi unitatea care poate să deservească şi cazurile grave pentru toată ţara. MedLife are 12 spitale, a ajuns la dimensiunea, anvergura şi cunoştinţele pentru a face ceva de top. Este un proiect de trei patru ani, dar va depinde mult şi de pandemie. Cred că medicina de vârf nu se face în pandemie, pacienţii cu boli grave cronice, care au nevoie de intervenţii extrem de complicate, sunt cei mai loviţi”, a mai explicat Mihai Marcu.

     

    Cercetarea, piesa de rezistenţă pentru o companie medicală

    Criza sanitară care a afectat întreaga lume a adus în prim-plan pentru pacienţi propria lor sănătate, iar concepte precum wellness, nutriţie, sport au început să prindă contur în mintea oamenilor. Cercetarea în domeniul sănătăţii este o piesă care nu trebuie să lipsească din puzzle-ul oricărei companii medicale, crede Mihai Marcu.

    „Nu cred că o companie care vrea să ajungă la jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în nişte ani poate să nu aibă departament de cercetare pentru că nu va face faţă, lumea se mişcă extraordinar de repede. Oamenii au învăţat că sănătatea lor este principalul aliat când vine o boală fără leac”, a mai spus şeful MedLife.

    Iar compania a realizat în pandemie mai multe studii, de la gradul de imu­nizare, la anticorpi şi secvenţierea noului virus. Costul acestor invetiţii a fost de peste jumătate de milion de euro.

    MedLife are 7.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape jumătate sunt medici. Sub brandul companiei funcţionează clinici, spitale, laboratoare, cabinete dentare, de imagistică, farmacii, distribuţie, zona corporate. Compania are 12 spitale, 50 de clinici, şapte laboratoare COVID, 32 de laboratoare de analize, patru maternităţi, bancă de celule stem. Zilnic, 30.000 de analize sunt procesate în cadrul companiei, iar 5,5 milioane de pacienţi unici trec anual pragul reţelei MedLife.

  • Cristina Roşca, ZF: Ministrul Sănătăţii ar trebui să identifice soluţii, nu probleme ale sistemului medical românesc. Ştim şi noi că testăm sub capacitate, problema e cum facem să schimbăm asta

    Astăzi, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat 2.900 de noi cazuri de Covid-19 şi 90 de morţi. Numărul total de teste abia a sărit de 30.000 şi asta în contextul în care 24.726 sunt RT-PCR (15.905 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.821 la cerere) şi 6.568 sunt teste rapide antigen.

    La o primă privire, România stă tare bine pe harta Europei unde marile puteri occidentale închid graniţe şi impun restricţii pe bandă rulantă pentru a ţine în frâu numărul de îmbolnăviri. România dă startul petrecerii – este campioană la vaccinare (sau oricum pe primele locuri în Europa) şi pare că a găsit soluţia pentru a ţine pandemia în frâu fără să impună un al doilea (sau chiar al treilea) lockdown.

    La o privire mai atentă însă, cifrele arată un alt tablou. Numărul de decese nu scade proporţional cu numărul de cazuri. În continuare aproape 100 de oameni mor zilnic de Covid-19. Astăzi sunt 90 de decese la 2.900 de cazuri, ceea ce indică o rată mai mare a mortalităţii decât în lunile anteriore. Sau poate indică şi faptul că numărul de bolnavi e mult mai mare de fapt, doar că ei nu ajung să fie testaţi.

    România a testat ieri doar 30.000 de oameni deşi au fost aprobate spre folosinţă şi testele rapide antigen, nu doar cele PCR. În perioada de „glorie” cu peste 10.000 de noi îmbolnăviri pe zi, doar testele PCR săreau de 35.000 ba chiar se apropiau de 40.000.

    Ministrul Sănătăţii spunea ieri că România testează sub capacitatea ei. Asta vedem şi noi cu ochiul liber. Problema este ce facem să schimbăm asta.

    O analiză a Bloomberg care lua în calcul mai mulţi indicatori privind modul în care ţările s-au descurcat în pandemie plasează România pe locul 41 din 53 de ţări analizate. România are una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii în ultima lună (când teoretic ca număr de cazuri a stat bine), situându-se pe poziţia a 12-a în lume într-un clasament condus de Mexic. Şi, culmea, nici în ceea ce priveşte numărul de teste pozitive din total (%) nu e printre cele mai bine poziţionate în lupta cu pandemia, ba din contră.

    Cu 13,4% (rată de pozitivare) în medie în ultima lună, analiza Bloomberg plasează România pe locul 13 în lume. Acesta este un indicator ce arată că o dublare a numărului de teste – până la capacitatea maximă de testare a României – ar putea face ca tabloul îmbolnăvirilor să arate cu totul altfel.

    De ce nu testează România mai mult? Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, semnalează că e o problemă, dar nu vine nici cu un răspuns – motivul din spatele acestei situaţii – şi nici cu o soluţie.

    El vine cu „investigaţii” şi controale. Tot despre controale vorbeşte şi când aminteşte despre sistemul de vaccinare la care România stă foarte bine, dacă e să comparăm ponderea din populaţie imunizată cu cel puţin o doză (3%, conform platforrmei World in Data). Dar România riscă să rămână fără doze pentru cei care s-au înscris deja – în platformă sau altfel -, mai ales că Ministrul Sănătăţii spune că 30% dintre persoanele vaccinate nu apar înscrise şi în platforma de programare, ele fiind trecute „pe hârtie“ în momentul imunizării, în registrul naţional de vaccinare.

    La doar o zi după ce a făcut această afirmaţie primul vinovat a fost şi găsit şi amendat. Peste 550 de persoane eligibile pentru etapa a III-a a campaniei de vaccinare s-au vaccinat la Spitalul din Rădăuţi în perioada 15-23 ianuarie. Medicul coordonator al centrului de vaccinare a fost amendat cu 5.000 de lei.

    Cifrele oferite de Vlad Voiculescu – în prima sa conferinţă de presă de la preluarea mandatului (la mai bine de o lună de la preluarea funcţiei de Ministrul al Sănătăţii, perioadă în care el a fost mai activ pe reţele sociale) – nu spun însă câţi dintre cei vaccinaţi sunt din categoriile vulnerabile (pe fond de boală sau vârstă). Câţi au rămas pe dinafară?

    Astăzi pe platformă nu mai găseşti niciun loc. Iar în call center ţi se spune ce nu ştiu când se vor mai deschide poziţii noi. Chiar şi dacă vrei să cedezi locul cuiva mai în vârstă, nici asta nu se poate. Platforma nu are această opţiune. Dacă anulezi, locul tău se duce în eter, conform unei discuţii cu o operatoare din call-center. Nu poate beneficia nimeni de el. Sau cel puţin nimeni care vrea să se programeze online sau în call center. Aparent ce se întâmplă cu doza ştie doar personalul de la centrul de vaccinare. Ce se întâmplă cu dozele care se duc în eter?

    Asta e o altă întrebare la care Ministrul Sănătăţii ar trebui să ofere răspuns.

     

  • Vaccinuri făcute pe pile. 2 cazuri grave: vedete vaccinate şi doze ale bătrânilor, folosite de prietenii medicilor

    În Polonia şi SUA, medicii vaccinează şi pe pile. Unele vedete din Polonia au fost vaccinate înainte să le fie rândul. În SUA, dozele bătrânilor au fost folosite pe prietenii medicilor

    Şpaga şi pilele nu sunt doar obiceiuri româneşti. Unele vedete poloneze au avut prioritate chiar şi în faţa medicilor. În statul Tennessee, din SUA, oficialii din sănătate şi-au vaccinat prietenii în detrimentul bătrânilor.

    Autorităţile poloneze anchetează unităţile Universităţii de Medicină din Varşovia. Au fost confirmate bănuielile de redirecţionare a dozelor destinate medicilor. Premierul lor, Adam Niedzielski,  a ameninţat că vor fi consecinţe dacă au existat cu adevărat unii privilegiaţi. Potrivit oficialilor din sănătate, 18 vedete au fost vaccinate joi, fără să îşi respecte rândul.

    În SUA, unor sute de bătrânii din Tennessee li s-a spus să meargă acasă din cauza lipsei de stocuri.  După aceea oficialii din sănătate şi-au chemat prietenii şi rudele şi le-au administrat vaccinul. În faţa presei, spitalul s-a apărat că nu era la curent cu stocul exact. Nu este clar dacă printre cei vaccinaţi erau şi medici, aflaţi în prima linie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro